Page 41 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3974
2

CJjjERA «SIGURĂ RITMIC
cursuri gen „Cine ştie, ciştî-
gâ", expoziţii şi alte acţiuni
om mo LA... DRUM atractive, interesante.
Solicitînd o părere perso­
nală asupra a ceea ce se mai
poate organiza. Ia club, direc­
torul acestuia spunea : CALCAR FURNALELOR
Clubul feroviarilor sime- tice au fost reactivizate prin buchet de melodii", „Estrada — Fără îndoială, se mai
rieni s-a situat mai întot­ recrutarea a no< talente. E- primilor fulgi de nea", îşi va pot face foarte multe. In pri­
deauna printre unităţile cliipa de dansuri, în care au relua în curînd repetiţiile cu mul rînd avem în vedere fap­
fruntaşe de acest fel din je- fost cooptate 12 perechi, a un nou spectacol, a cărui tul că una din sarcinile clu­
giune. Registrul bogat de ac­ pregătit deja suita „Dans de text, inspirat din munca şi bului nostru este aceea de a Periodic, ziarul nostru a în­ tat la devansarea lucrărilor
tivităţi, participarea largă a doi", care n fost prezentată viaţa ceferiştilor, este în lu­ sprijini colectivele de mun­ serat în paginile sale, diferite de pregătire in carieră. Con­
form proiectului de exploatare,
ceferiştilor şi a familiilor lor cu prilejul Zilei recoltei. Mai cru. La club şi-au mai re­ citori feroviari în îndeplini­ articole privind activitatea eco- in partea de sus a masivului,
la acţiunile ce se organizea­ sînt în pregătire dansurile luat activitatea si alte for­ t a sarcinilor, de producţie, nomlco-financiarâ a Exploată­ pe o suprafaţă de cîteva hecta­
ză aici, numeroasele diplo­ „Fecioreasca" şi „De-a lun­ maţii : brigada artistică (cu de a populariza metodele sl rii de calcar Băiţa-Crâciuneşti. re s-au făcut ample lucrări de
me primite, sînt dovezi eloc­ gul". un text realizat de Ilie Co­ procedeele noi de muncă, ex­ De prea puţine ori insă s-au punere in valoare a calcarului.
vente ale unei muncii sîrguin- Formaţia de lealru, sub în­ jocarul, formaţia de teatru perienţa pozitivă, de a inter­ putut spune lucruri frumoase De reţinut, că prin înlăturarea
cioase. Acum. după ' o peri­ drumarea inimosului inslruc- a copiilor, orchestra etc. veni. prin formele sale de la adresa acestui colectiv. Mo­ unui strat de 6 m grosime,
oadă de stagnare nejuslifica- Deşi se acordă o mare a­ activitate, în combaterea ma­ tivele au fost mai multe şi nu (steril şi pămint) calitatea cal­
tă. clubul a pornit din nou tenţie muncii artistice, con­ nifestărilor de indisciplină, intrăm în detaliu. carului se îmbunătăţeşte în
la drum. ducerea clubului are in ve­ a tendinţei de chiul, a rebu­ Realitatea intîlnită astăzi în mod substanţial. Mecanizarea
— Îmi place, mă pasionea­ dere şi alte activităţi, care turilor ctc. Pe măsura reor­ exploatare ne oferă în schimb complexă a lucrărilor de puş-
plăcutul prilej de a consemna
ză munca aceasta — ne măr­ Clubul plac şi atrag în jurul lor nu­ ganizării noastre, ne vom în­ un fapt împlinit îndeplinirea care, excavaţii şi transport, a-
turisea directorul clubului, meroşi cetăţeni Au fost deo­ drepta cu precădere atenţia Integrală a planului în primele sigurâ un ritm intens de mun­
tovarăşul Mcrcco losif, recent sebit de instructive excursii­ în această direcţie, bineînţe­ 9 luni. Despre mult doritul re­ că în fiecare din cele 3 schim­
numit în această funcţie. din Simeria le organizate recent de că­ les căutind să evităm unele viriment cerem explicaţii to­ buri. Pînă in prezent a fost
Pasiunea în muncă a nou­ ^^^ggBI9BQCP^3i3SHHHH9BII tre club la Ada-Kaleh (cu paralelisme in acest sens. Pe varăşului Victor Lâslâu, şeful dezvelită o suprafaţă aprecia­
lui director şi-a găsit deja popasuri la Sarmizegetusa. lingă acestea, aş mai adău­ exploatării. bilă de calcar, transportîndu-se
concretizarea in cîteva mă­ tor Aurel Morinescu, şi-a în­ Caransebeş. Porţile de Fier,, ga ceva : clubul nostru dis­ — Credem că este impor­ in haldă impresionanta canti­
suri luate. în unele fapte ceput activitatea cu un efec­ Herculane) şi la cetăţile da­ pune de o curte destul de tant de ştiut cum aţi reuşit să tate de 160 000 m c. pămint şi
demne de consemnat. Au tiv de 24 de interpreţi. Pa­ cice — Costesti şi Blidarii — largă care. practic, este un demaraţi cu atîta forţă şi să steril Efectele sînt multiple.
In primul rînd s-a putut asigu­
teren pustiu. Aici, dacă jm
fost renovate sala de specta­ ralel cu repetiţiile ce se fac din Munţii Orâştiei. Pe la depăşiţi impasul in care aţi ra front de lucru productiv
cole, holul sălii de teatru, co- pentru noua premieră — co­ mijlocul lunii în curs, clu­ fi sprijiniţi, noi am putea persistat atita vreme. permanent, punct de plecare in
mera casei iei ; a fost deschi­ media „Goana" după fluturi" bul a proiectat o nouă ex­ organiza un teren de volei şl realizarea ritmică a sarcinilor
— De regulă atunci cind lu­
să o sală de bil'ard iar ho­ de Bogdan Amâni —, ca a cursie pe Valea Oltului, pînă unul de handbal în 7. teren crurile încep să meargă pe un de plan. Cele peste 6.000 tone
care, în timpul iernii, ar pu­
lul mare fll clubului a fost reluat din stagiunea trecută la Hidrocentrala de pe Ar­ tea fi folosit ffWute birte ca făgaş bun. omul este tentat să calcar livrate în afara prevede­
amenajat pentru unele jocuri: piesele „In casa lui Paşa" şi geş. patinoar. S-ar mai putea con­ găsească tot felul de explica­ rilor» confirmă cele spuse.
tenis de masă, rummy, şah, „Eu tac, tu taci, ea vorbeş­ In calendarul activităţilor strui aici o popicărie cu pistă ţii saltului făcut. In cazul ex­ Maistrul principal Ion Le-
table. te". Cu oceslc piese s-a în­ programate la club, figurea­ dublă. Realizarea tuturor a­ ploatării noastre lucrurile se grand. excavatoriştii Vasile
In vederea activităţii de treprins deja un turneu in ză săplămînal spectacole cu cestora. ar face ca instituţia pare că sînt mult mai simple. Ciocan şi Andrei Pronoza.
iarnă, s-a efectuat curăţenia satele şi comunele din jur. filme documentare ce se o- noastră să răspundă într-o Cel mai important moment, strungarul Cornel Fenişer şi
generală în toate sălile, au Formaţia de estradă, care ferâ gratuit, pe teme solici­ mai mare măsură cerinţelor cc-a determinat o cotitură ra­ electricianul Marin Moise sînt
fost reparate sobele, s-a asi­ şi-n cîştigat la Simeria un tate de muncitorii ceferişti. pe care le ridică ceferiştii dicală în ansamblul activităţii oameni de nădejde ai colecti­
gurat combustibilul necesar. bun renume cu spectacolele De asemenea, periodic se or­ simerienl. noastre, consider că este adop­ vului nostru. Alături de ei,
Majoritatea formaţiilor artis­ «Acceleratul veseliei", „Un ganizează expuneri. con­ I. C. tarea unui punct de vedere nou sînt şoferii Petru Martin, Ro­
în cîteva probleme de princi­ man Butaciu, Ioan Bocânici,
piu. După cum s-a moi spus, Aurel Resiga şi alţi aşi ai vo­
multă vreme noi om fost con­ lanului.
— Am dori să precizaţi dacă
Pregătirile n-au sideraţi de conducerea C. S. pregătirile de pînă acum vă a­
la
Hunedoara a cincea roată
căruţă De aici, o serie întreagă
pe
toată durata sezonului
% File dintr-un jurnal de nemulţumiri, neajunsuri şi sigură realizarea planului rece ?
un scop în sine nă la urmă, s-a înţeles că pro­ vom avea un front activ de lu­
discuţii nu tocmai plăcute. Pî­
—- Da Pînă la sfîrşitul lunii
ducţia de calcar este determi­
nată de efectuarea lucrărilor cru de 400 de metri, iar pină la
începutul anului 1968 frontul de
Este surprinzător să con­ — Din tfte cunosc eu. nu s-a de şantier de pregătire, specifice mineritu­ lucru va mai creşte cu încă 100
staţi, că acum cind omul a în­ izolat nici un metru de con­ lui. dc metri. In ce priveşte buna
ceput să facă inventarul de ductă. Ne încurcă conducerea — Aţi afirmat că problema funcţionare a staţiei de conca-
iarnă ol garderobei şi să se I.M. Deva, care înlîrzie să ne cheie este efectuarea lucrărilor sare şi a celorlalte utilaje, spe­
intereseze de noutăţile apărute trimită vata de sticlă solicita­ n urmă cu o toamnă că­ ce le-au trecut, nici nu-şl dc pregătire. Concret, cum s-a răm să nu mai avem surprize
în magazine, în unele între­ tă de mult. / lătorul care se îndrepta mai amjintesc de ele realizat acest deziderat ? neplăcute deoarece au fost re­
prinderi se aşteaptă cu mîinile Contrar afirmaţiei interlo­ spţe Arad, trecind prin Min­ Au urmat alte şi alte lu­ — Incepînd din anul acesta vizuite şi reparate de curînd.
în sîn sosirea sezonului frigu­ cutorului nostru, contabilul şef tia, descifra în peisajul de pe crări, centrala termică din
ros. al exploatării ne-a asigurat că stingă Mureşului ceva deo­ incintă, instalaţia pneumati­ centrul de greutate a fost mu­ T. SEIÎASTIAN
Un asemenea „decalaj al „cojocul" de iarnă al conduc­ sebit. Atmosfera ' vibra, pur- că de transport a cimentu­ Frezorul Trăiau Trifan,
pregătirilor în contratimp l-am telor a sosit şi stă în magazie tind zvon de tractoare gre­ lui, staţia de compresoare...
Jntîlnit la Exploatarea minieră neîntrebuinţat. Am fi dorit să le, de autocamioane, de ex­ Fiecare a ridicai probleme. de Ia Atelierele centrale din
Băiţa-Crăciuneşli, unde iernile cunoaştem şi părerea şefului cavatoare ... Miresmei^ toam­ La staţia de compresoare era Alba lulia ne-a făfcut, o Recoltarea si viniîicarea
precedente au dat mult de exploatării, dar n-a fost chip nei se reîmprospătau cu aro­ mare diferenţa de nivel din­ mărturisire. „La începutul
furcă minerilor. Se pare că cei să-l intilnim. Aşa că misterul ma reavănă a pămintului ex­ tre fundaţiile compresoarelor meseriei, cind cunoşteam a-
însărcinaţi cu pregătirea „să­ vatei de sticlă n-a fost dezle­ cavat. Oamenii... Mulţi din- şi motoarelor electrice. Dar tît de puţin din secretele ei,
niei" au uitat cu inexplicabilă gat. Poate ne dă concursul trei ei purtau in miini valize, era nevoie de aer la trans­ credeam că ştiu totul. Cu
uşurinţă că iarna i-a găsit şi conducere I M. Deva ? A trecut un an de atunci. portorul pneumatic pentru strugurilor
în anul trecut „descoperiţi". Călătorul revenit pe ace­ ciment, pentru perforatoare­ timpul m-am convins că o
trebuie
Pe timp friguros
Nu contestăm buna intenţie protejată şi instalaţia de pre­ leaşi meleaguri trăieşte sen­ le de la săparea fundaţiilor meserie se învaţă cît tră­
a gazdelor. Planul pregătirilor parare prin menţinerea unei zaţia necunoscutului. Din la staţia de pompe-baraj. ieşti. Niciodată nu poţi spu­
de iarnă pus la dispoziţie de temperaturi optime in puncte­ ceea ce a lăsat in toamna Toţi stăteau pe loc din lipsa ne că ai învăţat totul". In toamna acestui an, între­ gătite pentru o capacitate de în fermentare prin instalaţii
tehnicianul Gheorghe Şerban le de lucru. Cum se va lupta trecută nu regăseşte decit a­ aerului comprimat. Brigada prinderea agricolă de stat din 3.000-5.000 I. Pentru a nu în­ speciale sau pompind mustul
— mecanicul şef al exploată­ împotriva gerului, e greu de cel zumzet, devenit asurzi­ de instalatori a făcut modi­ Apoldul de Sus are de recoltat cepe fermentarea, mustului su­ de la o treime pînă la jumă­
rii — prevede măsuri bune, tor, amplificat de sute de ficările necesare pentru cen­ strugurii de pe o suprafaţă de pus limpezirii i se aplică 10-20 tate din vas. adăugîndu-i must
interesante. Dar., deocamdată spus, din moment cev aprovi­ motoare. Se simte dominat trarea cuplajelor motor-com- 285 hectare vie pe rod. După gr bioxid de sulf la 100 I. Can- cu temperatura mai joasă
atit. Din toate măsurile preco­ zionarea eu combustibil de­ de dantela in beton gri a presor. ultima evaluare a producţiei tilaten de bioxid de sulf se dă sau care îşi încetează fermen­
taţia, avînd 9-10 grade alcool.
curge foarte anevoios.
nizate nu s-au realizat nici 20 viitoarei hale, de galbenul f^ ei 23 de oameni ai bri­ de struguri a rezultat că recol­ ţinînd seama de temperatura Cind mustul sau mai bine zis
la sută. Or. lăsate să vegeteze Nimeni nu face pregătiri de ridicat pe verticală al bateri­ găzii, împărţiţi în echi­ Un nou ta se va ridica la circa 1.500 mustului care trece la limpezit. vinul de la suprafaţa îv*N
în umbra dosarelor, bunele 'n- iarnă dc dragul de-a se afla ilor dc la staţia de betoane, pe, slut dispersaţi în diferite tune. Pentru transportul can­ După 24-36 ore mustul se vn de­ va deveni limpede este iftr in­
tenni cu Siguranţă „nu vor ţi­ în treabă' Măsurile preventi­ de macaralele turn ale bara­ puncte de lucru" ale şantie­ tităţii respective, pe lingă canta şi depozita în vase pen­ diciu că s-a terminat fermen­
ne de cald" atunci cind mercu­ ve au ca scop continuitatea jului, dc multicolorul auto­ rului. Emil Mărginean a ve­ mijloacele asigurate de între­ tru fermentare In mustul de­
rul termometrul ui va coborî nestingherilâ a activităţii de camioanelor ce mişună pe nit şi el o dată cu cei 16 de complex prindere s-au închiriat şi cinci cantat adăugăm maia de fer­ taţia.
sub zero grade. producţie. Şi Ia E. M. Bă'ţa şantierul viitoarei albii a la Luduş. Şeful vorbeşte des­ autocamioane. menţi selecţionaţi obişnuiţi cu Fiind temeinic pregătiţi pen­
Ln întrebarea noastră dacă trebuie înfăptuite aceste pre­ Mureşului. Dominant este pre el cu mindrîe, deşi e des­ Ferma industrială care va bioxidul de sulf în proporţie tru începerea recoltării şi vini-
s-au izolat sau nu cei aproa­ vederi elementare. N-ar fi râu tot ce ai< făcut între aceste tul de tinăr. L-a pus de cî­ prelucra recolta este organiza-, de 1,5-2 litri la hectolitrul de ficării strugurilor, avem certi­
pe 300 ml de conductă ce dacă tovarăşii din conducerea două toamne oamenii cu va­ teva ori la încercare. L-a lă­ comercial la tâ pe trei centre de vinificaţie, must După introducerea maie- tudinea că acţiunea va fi înca­
transportă tulbureala la uzna exploatării ar fi determinaţi lize, pe care i-a văzut ve­ sat să se descurce singur in dintre care două la Apoldul de lei vom urmări mersul fermen­ drată in timpul stabilit, ceea ce
de preparare, mecanicul şef a să-şi aducă aminte de iernile nind, din ce in ce mai mulţi.. probleme mai complexe, dar Sus şi unul la Gîrbova. La unul taţiei. In cazul cind tempera­ va permite să înlăturăm pier­
schiţat un gest de surprinde­ trecute. / -am întîlnit pe unii din­ l-a ţinut „sub observaţie“ din centrele de vinificaţie din tura de fermentare va urca derile şi să obţinem vinuri de
bună calitate.
re şi nesiguranţă. T. OVIDIU tre ei. Vaier Bota. A ve­ Acum e un meseriaş pe care Hunedoara Apoldul de Sus se vor prelucra peste 24 grade C. vom lua mă­
nit pe Mureş la vale, de la se poate bizui. L-a îndreptat strugurii roşii şi hibrizi, iar la suri pentru micşorarea ei sub Ing. M. SERGIII
Luduş. Cu el, toată brigada. spre şcoala dc calificare. Dc celelalte două centre vom pre­ 18 grade C. Scăderea tempera­ şeful fermei industriale din
I Acolo, la Luduş-Jernut, au altfel, jumătate din mem­ Constructorii din Hune­ lucra strugurii albi destinaţi turii o realizăm trecind mustul cadrul I.A.S. Apoldul de Sus
producerii materiei prime pen­
terminat lucrul şi nu s-au pu­ brii brigăzii sînt elevi. Şeful doara au dat în folosinţă tru şampanie şi vin de con­
tut despărţi dc şantier. Ce ia din cind în cind etic li­ înainte dc termen cc) mai sum. Fiecare centru de vinifi-
i-a minat aici? Tumultul nul, doi deoparte şi ii „ches­ mare şi modern complex caţie este dotat cu maşini de
şantierului ? Dorinţa de a-şi tionează" în legătură cu şcoa­ comercial din regiune. Noul prelucrare a strugurilor care
înscrie numele pe actul de la. Cind au învăţat despre obiectiv oferă un aspect au fost verificate din punct de
naştere al noului pilon la robinete, a luat citeva şi le-a plăcui viitorului centru al vedere tehnic, fâcîndu-lî-se şi
magistralele dc lumină rde explicai „pe viu" cum se oraşului, asigură condiţii proba de lucru corespunzătoa­
ţării ? Conştiinţa de a fi *u- montează, cum se aşează gar­ oplimc dc expunere şi des­ re pentru a putea funcţiona cu
tili de a-şi aduce aportul la nitura la preselupă... facere, forme avansate dc întreaga lor capacitate. Vasele
noua construcţie, de a îm­ Şi asa, ei. Emil Mărginean, deservire. Aici funcţionea­ pentru primirea mustului s-au
părtăşi altora din experienţa Gheorghe Murcşan, proaspă­ ză un magazin de confec­ pregătit si controlat pentru a
lor? Toate la un loc. tul comunist Vasilc Soporan ţii şi unul alimentar cu nu influenţn nedorit calitatea
şi toţi ceilalţi fac să crească autoservire, unul de pre­
Cum ou venit s-au şi apu­ şantierul, termocentrala şi, viitorului produs. In vederea
cat de lucru. Se apropia gră­ o data cu ea, cresc ei Şi bri­ zentare si desfacere a mo­ conducerii raţionale a vinifica-
bită iarna. Centrala termină gada. bilei, unităţi de menaj, au- ţiei s-au procurat din timp
to-n»oto, farmacie, droghe­
trebuia pusă cit mai repede T ” oamnele acestea au în­ rie, centre dc desfacere a fermenţii selecţionaţi, luîndu-se
măsuri de preparare a ma-
in funcţiune. Brigada de in- * tr-adevăr frumuseţea produselor de panificaţie, iclii necesare şi obişnuirii fer­
stalatbri a lui Bota a sosit lor Trecind pe malul Mure­ lapte, carne ctc., un bufet menţilor cu bioxidul de sulf.
şului, pină atunci cind cuţi­ In ceea cc priveşte tehnologia
la timp şi... Centrala a fur­ cu bar şi o braserie
tele contactoarelor din staţia • procesului de vinificaţie se va
nizat căldură intr-un termen In noul oraş muncitoresc
de transformare de fa Min­ s-nu construit şi dat în fo­ line scama 0 scrie de fac­
record — o lună „S-a lucrat tia vor declanşa fulgerul în losinţă, în ultimii ani, 5 tori re influenţează .calitatea
zi şi noapte. Toţi eram in fi­ cablurile de oţel, pe toţi in­ complexe comerciale in ca­ produselor Intre altele vom a­
bră A fost greu Acum lotul stalatorii, zidarii, montoriî, re funcţionează -15 uitităţi vea în vedere ca cgrofulopoin-
r.v~aratorişlii, macaragiii, ne pelc si zchobitoarele-dczbiobo-
pare frumos", îşi aminteşte dc apro\ izionarc si de .de­
toii oamenii de pe şantier ii servire a populaţiei cu pro­ nitoare să nu farîmiţeze bobi-
şeful de brigadă. Oamenii rom regăsi 'ni permanenţă ţele si ciorchinii rare astfel pot
păstrează doar amintirile aici. duse alimentare şi indus­ mări cantitatea de tonin din tn structura producţiei animale, la cooperativa agricolă
triale. viitorul vin Pentru limpezirea din Rahău creşterea porcilor ocupă un loc de scamă. In foto­
Atent, operatorul Alexandru Csatai supraveghează buna frumoase. Greutăţile... După N STANCIU mustului, acesta se va depozi­ grafie; Aspect exterior de Ia ferma de porcine.
funcţionare a turbinei nr. 3 de la Termocentrala Paroşeni. V ____ ta în bazin sau butoaiele pre­ Foto î I. TEREK

m VAST PROGRAM fesuri care răspund In Munţii Orăstiei le Alta este insă siLuaţîo i co­ pun de aceste aparate, iar că­
minele culturale nu le pose­
munei Ghelor. Secretarul sfa­
dă, fireşte că puterea de s-
tului popular de aici afirmă
t
OE DEZVOLTARE noilor condiţii văr, urită şi lucrul nu mer­ a muntelui, constructorii de clar : tracţîe a acestora este în scă­
dere.
— Nu nvem in buget nîei
O atenţie scăzută se acor­
un fel de sumă pentru com­
dă activităţilor de agrement
— Dar toate comunele au.
Ea va asigura o legătură mai directă între organele ge cum trebuie. Asta nu în­ drumuri şi-au incorporat-o. bustibil la cămhicle culturale. specifice cluburilor, intens so­
seamnă să dăm bir cu fu­
Nevoia de a scobi drumuri
licitate de cetăţeni. Căminele
— Noi nu avem I
centrale şi locale, va sp5rî capacitatea şi operativitatea giţii.. Eu aş 2icu mai bine in stincu, de a face ospitalie­ culturale nu dispun oproape
— Şi atunci cu cc se va face
în rezolvarea sarcinilor din toate sectoarele de activi­ In plus, cunoscindu-se din se sistemului de planificare şi să ne gindiin cum ieşim cu re locuri neumblate, le este foc la căminele culturale ? deloc de jocuri distractive,
tate. vreme necesităţile de creştere coordonare se va introduce o faţa curată.,.''. ‘ necesară ca apa şi aerul, — Govăjdia să-şi cumpere. şah, n-"my, table, tenis de nu-
Organele de conducere ale unităţilor ac!immstrativ-tc- Luminaru atinsese coarda
ntoriale — consiliul judeţean, consiliile orăşeneşti, mu­ a capacităţilor de producţie, se nouă formă de conducere, pro­ sensibilă. „Noaptea ce a ur­ fjh eo rg k e Vameşul, *alt
încercat,
constructor
nicipale şi consiliul comuna), create pe baza unui larg poate acţiona mai concret, ra­ movată pe baza principiului mat — ne spune muncitorul şi-a legal numele, împreună
democratism, îşi vor coordona activitatea pe principiul pid şi eficace în întocmirea do­ muncii colective. Acest lucru Ioan floriceanti (mai tîrziu cu oamenii lui, de multe ar­ Unde vă petreceţi
muncii şi conducerii colective, fapt ce va asigura cumentaţiilor tehnice şi erono- mi se pare de mare importanţă am aflat că luciează simul­
promptitudinea şi justeţea măsurilor luate, întărirea mice prin institutele proprii de si deosebită eficacitate pentru tan cu două motocompresoa- tere montane. Drumurile du­
că prin modalitatea preconiza­
rate de ei rezistă ofensivei
cercetare şi proiectare.
răspunderii pentru sarcinile încredinţate. tă se înlătură arbitrarml. se re şi un cilindru compresor, implacabile a timpului. Şi serile?
Deşi au fost obţinute importante realizări in transfor­ In consecinţă noi, constructo­ adevărată performanţă dc de data aceasta, beneficiarul
marea şi ridicarea nivelului economic şi cultural al sa­ rii. vom avea posibilitatea pre­ impune un studiu atent, o do­ policalificare) — o /ost un (I F. Orăştic), le-a apreciat
tului, Proiectul cu privire la îmbunătăţirea organizării gătirii temeinice a capacităţilor cumentare exactă asupra as­ coşmar. Dimineaţa fiecare a­ munca cu „foarte bine". Nota are ceva bani realizaţi dîn să şi, in multe cazuri, nici de
admi’nîstrativ-teritonale a României şi sistematizarea şi resurselor de producţie ne­ pectelor diverse care sc nasc vea ceva de spus. Pină la maximă a fost atribuită şi încasări. La Ruda şi Plop o spaţiile de găzduire o aces­
localităţilor rurale subliniază faptul că nu a existat cesare unei execuţii rapide şi din activitatea cotidiană de urmă s-a găsit o ieşire: in pentru drumul ce urcă intr-o să facem cumva, găsim noi 2-3 tora. In această situaţie oa­
pînă acum o preocupare susţinută pentru dezvoltarea eficiente locurile mlăştinoase am aş­ nefirească încolăcire spre pomi cît au el nevoie. menii se apropie mai greu de
sistematizată a localităţilor din mediul rural, fapt ce a Prin aplicarea complexului producţie, ceea cc va conduce ternut mai mult de 100 me­ cabana Prislop Subaprecierea nevoilor că­ căminele culturale, preferind,
făcut ra rezolvarea problemelor de sistematizare sâ ră- de măsuri stabilite, potrivit că­ la găsirea unor posibilităţi tri cnbi dc piatră Proiectul „Drumul pe carc l-am re­ minelor culturale nu se men­ cum se înlîinplă la Bunila, sâ
mînă în urmă. ruia o cotă parte din beneficii­ practice de adoptare a unor de­ nu prevedea aşa ceva Am cepţionat — spunea ing Ni- ţine numai la nivelul sfatu­ se adune duminica în jurul
Acţiunea de sistematizare a comunelor şi satelor, ac­ le realizate rămînc la dispozi­ cizii judicioase privind condu­ scăpat de apă. Mai greu a colae Todor, directorul t F.
ţiune de lungă durată, ce se efectuează în cadrul unui fost cu surpările Vasile Teo- rilor populare comunale, cl şi magazinului sătesc, devenit
program naţional dc ansamblu, pc baza unor temeinice ţia întreprinderilor, se creează cerea activităţii din toate sec­ dorescu şi Miluţă Habel, cu Orăştic — ne permite trans­ la comitetul orăşenesc pentru ad-hoc şt cămin cultural
studii va avea o puternică influenţă asupra ridicării e­ premisele achiziţionării mai toarele ortacii lor, au ştiut să le {ină portul a circa 3.000 mc masă cultură şi^ artă Căminele cul­ Considerăm necesară o ati­
conomice şi soeial-culturole a tuturor localităţilor ru­ rapide a unor mijloace speci­ Am convingerea că aplicarea piept. Cu asa oameni, mnfi lemnoasă fasonată şi stivuită turale vizitate sînt slab dota­ tudine mult mai atentă din
rale, asupra îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei fice activităţilor de care de­ principiilor stabilite în proiec­ muntele din loc.. dc-a lungul lui FA deschide te cu mobilier şi cu materiale partea comitetului regîonol
accesul spre un nou parchet
săteşti tul de Directive va avea ca e­ ţ n jurnalul nescris c,l forestier din care vom ex­ de practică culturală. Pe în­ pentru cultură şi artă. o sfa­
Prin traducerea în viaţă a măsurilor preconizate de pinde creşterea eficienţei teh­ a şantierului sini multe treaga rază a comunei Bunila, turilor populare raionale. f*‘ă
recenta plenară a C C. al P.C.R. — expresie a aplicăm nice şi materiale a întreprin­ fect modernizarea planificării alte fapte şi intimplorî neo­ ploata anul viitor cii;ca 6.000 cu sate dispersate la mare dis­ de condiţiile ce trebuie asigu­
;\c către partidul nostru a principiului centralismului derii. şi conducerii economiei, creşte­ mc ruşinoase Apoi, pentru tanţă, există un singur aparat rate oamenilor din aşezările
democratic, a grijii faţă de viitorul patriei— România Paralel cu amendamentele rea eficienţei activităţii în toa­ bişnuite ce [in de fiinţa şi iubitorii de drumeţii, mun­ de radio. Dc televizor nici uu de munte pentru petrecerea
socialistă va păşi pe noi trepte ale progresului şi civi­ munca acestor oameni. Le­ tele este, aş zice, mult mai poate fi vorba. In condiţiile plăcută şi utilă a serilor de
şi schimbările structurale adu­ te sectoarele de producţie. gaţi de viaţa aspră şi dură aproape...". în care numeroşi săteni dis­ toamnă.
lizaţiei.