Page 42 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3974 3

FIŞE k)E LECTURĂ „Artlcolul şl categoria deter­ ŞTIINŢĂ
minării în limba română ac­
Diaconescu,
Paula
tuală",
„Numărul şl genul substanti­
vului românesc", Maria Ma-
noliu, „Schiţă de clasificare
In Editura ştiinţifică le principii mai Importante structurală a adjectivelor din Şl TEHNICĂ
de analiză structurală. Sînt
limba română", Valeria Gu-
analizate, din punct de ve­ ţu-Romalo, „In problema cla­
Elemente de lingvistică dere structurfll, unele catego­ sificării verbelor").
rii gramaticale ale limbii ro­
mâne (Valeria Guţu-Romalo,
NICOLETA CIOBANU
de construire. Lungimea to­
ORAŞ CU 850 DE ETAJE
tală a tunelului este de 1 300
structurală S O R IN T IT E l: Frisbman a prezentat un pro­ m, din care 750 trec pe sub
englez
V. V.
Arhitectul
calea fluvială Nieuwe-Maas,
iect de casâ-oraş, înaltă de care permite vapoarelor să
3.000 m şi în care ar putea ajungă din Marea Nordului
Lucrarea Elemente de ling­ Guţu-Romalo, „Distribuţia"), locui 500000 de oameni. Ea la Rotterdam.
vistică structurală, apărută morfemul (P. Diaconescu, „Valsuri nobile şi sentimentale1' va avea 850 de etaje în cate Porţiunea sub-fluvialâ se
recent în Editura ştiinţifică, „Evoluţia noţiunii de mor- vor funcţiona diferite insti­ compune din opt elemente
întruneşte mai multe artico­ fem şi stadiul actual al a­ tuţii şi birouri. prefabricate eu o lungime de
le in care sînt prezentate şi nalizei morfemul ui"). Calculele efesîtuate de nr- 93 m şi o grevitate de 16.000
explicate noţiunile funda­ Lingvistul Sorin Stati ex­ Schiţele şi povestirile a»du- sivă a psihologiei personaje­ hitect au dovedit că rezis­ tone fiecare. Adîncjmea ma­
nate în recentul volum „Val­
mentale ale structuralismu­ pune cîteva orientări în sin­ suri nobile şi sentimentale", lor sale care, în majoritatea tenţa celor mai bune varie­ ximă pe care o atmge tune­
cu
cazurilor, sint
privite
lui lingvistic contemporan. taxa structurală insistînd a­ tăţi de beton asigură soli­ lul eate de 22(50 m sub nive­
Profesorul I Coteanu sem­ supra şcolii structuraliste din confirmă capacitatea prozato­ compasiune. Prozatorul în­ ditatea ’ construcţiei. Temelia lul mării. Au fost amenajate
nează un substanţial studiu S.U A., a cărei metodă es-.e rului de a reda sugestiv din cearcă uneori să-şi satirize­ acesteia se va afla la o i- două staţii de asigurare a
introductiv în care relevă pusă la contribuţie în tradu­ puţine elemente o situaţie ze unele personaje, cum ar dincime de 150 m îrv pâmint. ventilaţiei care se sprijină,
principalele teze ale struc­ cerile automate Solomon caracteristică a faptelor de fi în schiţa „Somnul Dorcăi" încăperile de la etajele su­ ca şi căile de acces, pe 2.000
turalismului, curentele lui Marcus şl Sorin Stati schi­ viaţă sau a stărilor sufleteşti. sau in schiţa care dă titlu] perioare vor fi prevăzute cu de stîlpi din beton.
Subiectele schiţelor, cuprin-
volumului, umorul este însă
mai importante şl aportul ţează apoi cîteva semnifica­ zînd adesea aspecte care destul de firav, aproape ne- instalaţii de aer condiţionat Tunelul este destinat în ex­
său în dezvoltarea lingvist­ ţii lingvistice ale noţiunilor poartă aparenţa banalului (ca şi pentru întreţinerea unei clusivitate traficului motori­
ei). Articolele cuprinse în lu­ de entropie şi redundanţă în convingâtor, cu toate că este presiuni atmosferice normale. zat. In porţiunea sa sub-flu­
crare sînt, după cum modest studiul „Informaţie şi redun­ de exemplu în „Vară cu c- respins didactic'smul. însu­ vialâ, el se împarte în două
închişi1',
chii
„Stingăcie",
le califică prof. I. Coteanu, danţă în limbă". şirea cea mai mare pe care ELECTRODI AGNOSTIC căi largi de 5.25 m. avînd
o „încercare de n lămuri o Aplicarea metodelor struc­ „Vîrslele şi marea" etc.), sînt o are prozatorul şi cu ajuto­ PENTRU POMI fiecare cîte două benzi. In
mo­
narate într-o manieră
rul căreia a realizat cîteva
serie de aspecte ale lingvis­ turale de cercetare în dialec­ dernă, degajînd. prin felul schiţe remarcabile, este fine­ dreptul posturilor de venti­
ticii structurale şi de a apli­ tologie şi unele rezultate ale Nu numai oamenii şi ani­ laţie se ramifică o a treia
ca la limba română cele mai aplicării lor sînt prezentate în care sînt înfăţişate, exce* ţea analizei, mai ales cînd Lucrări de extindere a şoselei din defileul Jiului. malele, dar şi copacii se îm­ bandă pentru a permite ve­
importante princip'i de ana­ în materialul intitulat „Des­ lente efecte artistice. Citito­ pătrunde in ps:hologia sufle­ bolnăvesc. ,Multe din bolile hiculelor cu încărcătură ma­
liză structurală". pre dialectologia structurală". rul este interesat nu numai tului infantil sau a bâtrini- pomilor sînt chiar molipsi­ re să încetinească mersul fă­
Sînt prezentate principale­ Studiul „Structura stilistică" de ceea ce spune, ci şi de lor. Schiţa cea mai bună în toare, incit un pom bolnav ră ca să împiedice circula­
le concepte care caracteri­ semnat de I. Coteanu pune cum spune prozatorul. Sorin această privinţă este „Faţa devine primejdios pentru ve-- ţia celorlalte vehicule. La
zează în cea mai mare mă­ în evidenţă ierarhia stilisti­ Titel urmăreşte în diferite mirată a copilului", de alt­ cinii săi şi, de aceea, trebuie dreapta şi stînga fiecăreia
sură lingvistica structurală : că a unei limbi. secvenţe semnificative, fâ- fel una dintre cele mai reu­ Noutăţi automobilistice tăiat. Cum să deosebeşti însă din cele două căi eb fost a­
comutarea şi substituţia (I. Cîteva cercetări cuprinse cînd o proză de fină suges­ şite ale întregului volum. un pom bqln.iv de unul să­ menajate trotuarle, cu o lă­
Coteanu, „Comutarea şi sub­ în partea a Il-a a lucrării a- nătos ? De obicei, momentul ţime de 1,25 m. pentru per­
stituţia"), distribuţia (Valeria plicâ la limba română une- tie, partea emotivă şi Inten- SILVIU GUGA numără folosirea unul gene­ sonalul de serviciu, precum
TIP NOU DE MOTOR rator de curent alternativ şi „operaţiei" este stabilit de şi o bandă de derapaj de 0,80
PENTRU AUTOCAMIOANE a unui radiator de ulei. experienţa personală şi In­
tuiţia tăietorului. m lăţime.
Trenul cursă care circulă pe Compania suedeză „Skania DISPOZITIV PENTRU Oamenii de ştiir^ă caută
ruta Simeria-Stoieneasa, nu re­ Vabis" a realizat un motor CURĂŢAREA GAZELOR DE de mult o metodă ae diag­ MAŞINA e l e c t r o n ic a
uşeşte să fie punctual la pleca­ I Ş I E R Diesel de 260 op. care este o EŞAPAMENT DIN MOTOARE nosticare obiectivă. In labo­ DE CALCUL
re. Din această cauză zeci de variantă a motorului Diesel ratorul de agrofizicâ al Uni­ PENTRU niROU
călători sint nevoiţi să întîrzie Monografia „DS-11". Cu toate că consumă Firma „Borg-Warner Corpo­ versităţii prieteniei între po­ In R.D.G a fost construită
deseori de Ia serviciu. mai pulin combustibil, noul poare „Patrice Lumumba" cea mai mică maşină elec­
Nu de multă vreme a dat ration" (S.U.A.) a realizat un din U R.SS. a fost creat un tronică de calcul pentru bi­
Nu-i mergea lovitura, scoţînd lozul cel mare motor dezvoltă o putere cu dispozitiv pentru curăţarea ga­ aparat care înregistrează cum rou — „ES'.M.". Ca aspe:t,
Cînd l-a rupt, mmune : 3 luni 20 cp mai mare decît puterea zelor de eşapament de la mo­ reacţionează plantele la ex­ ea nu se deosebeşte de o ma­
închisoare corecţională. A mat unui sat motorului „DS-1I". toarele Diesel. citanţi externi, de pildă cu­ şină de scris electrică, dar în
ceasul citit o dată. Aşi scria negru Acest motor,-care va fi fo­ Dispozitivul debitează gazul rent electric. In felul acesta interior conţine numeroşi
pe alb. Şi o menţiune : Resti­ losit şi pentru .nave şî insta­ la presiune Joasă şi aerul as­ se constată puterea de reac­ tranzistori şi piese electro­
Lutic Mihail purta ceas dc tuirea sumei însuşite către în­ laţii industriale, are arborele pirat de motor. Aceasta spo­ ţie a plantei şi, deci, starea nice minuscule.
mînâ, marca Ruhla. Ceas bun, treprinderea păgubită. Intr-o casă moi mult cotit perfecţionat, distribuirea reşte eficienţa de ardere a a­ sănătăţii ei. Maşina permite să se e­
dar de-o vreme pai că nu mer­ decit modestă, cu pereţi gazelor îmbunătăţită şi pistoa­ mestecului combustibil, măreş­ fectueze foarte rapid şi fără
gea prea regulat. Ce să facă coşcoviţi am descoperit ne cu construcţie modificată. te puterea motoarelor cu 15­ TUNELUL BENELUX zgomot următoarele operaţii:
cu el ? N-a stat mult pe gîu- La înghesuială o nestemată. O monogra­ Gradul de compresie al noului 30 la sută şi duce la micşora­ adunări, scăderi, înmulţiri,
duri şi i-a venit o idee for­ fie a unui sat. Făurito­ motor a fost redus de la 16 Ia rea cantităţii de substanţe no­ La 5 iunie a.c., în Olanda împărţiri şi ridicări la pă­
midabilă. Se şi vedea purtînd In magazinul de textile din rul ei, un om zvelt, tm- J5. Pompa de injecţie a fost cive în gazele de eşapament. s-a inaugurat tunelul Bene- trat. Durata medie pentru e­
pe mînâ un ceas de aur, cu se­ Hunedoara era aglomeraţie modificată şi dotută cu un dis­ Dispozitivul se montează lux. cate reprezintă de fapt fectuarea unei operaţii, chiar
bătrînit fără girbovire,
cundar central şi brăţară po­ mare. Sosiseră noi sortimente cu prestan(ă proprie das­ pozitiv pentru pornirea moto­ lesne pe motoarele de tractor o porţiune din noua auto­ cu numere de cîte 15 cifre,
gră­
de stofe şi femeile se
leită. Şi a pornit la drum flu- beau să cumpere. Printre eîe călilor, cu căldura Irt rului la rece. Printre alte ca­ şi pe motoarele de autoca­ stradă Haga-Anvers, in curs este de 0,5 secunde.
ierînd. se afla şi Copac Marti, năs­ racteristici ale motorului se mion.
In garo Hunedoara, staţiona priviri neistovită de de­
un tren de persoane. Fiind cută in Orăştie. Pe ea nu o cenii de muncă pe ca­
noapte, in eompart'mente unii interesau stofele ci... buzuna­ ietele cu slovele strim- HELSINKI 12 (Agerpres). —
Rafiu. 45 de ani i-a fn- SPORT •
călători moţăiau. Teren priel­ rele cumpărătoarelor. La mo­ be ale copiilor învăţă­ înainte de e participa la tur­
nic de acţiune, şi-a zis eroul mentul oportun,, exploatînd. o torul pensionar Adrian . SPORT neul preolimpio de la Greno-
nostru. A intrat discret prin clipă de neatenţie, a băgat ble, echipa de hochei pe ghea­
cîteva vagoane. S-a oprit în mîna în buzunarul lui B.M şl văţat carte pe copiii să­ tă a S U.A. a jucat la Helsinki
a scos cîteva bancnote. Prin­
— Hai, facem un ’66 pîn3 uşa unui compartiment şi s-a să şi cercetată, s-a dovedit re- tenilor din Beldiu, du­ cu selecţionata * Finlandei. In
vine locomotiva ? uitat în dreapta ?i-n stînga. Ni­ cidivistâ in materie. Pentru pă ce 35 di ani îl învă­ mare formă, hoch-îiştil finlan­
meni. Iată momentul pentru ţase carte tatăl său. Meciuri restante în campionatul MADRID 12 (Agerpres). — dezi au obţinut victoria cu sco­
a-ţi dovedi mă'estria, Mihaile, stîrpirea năravului şi ispăşi­ Astăzi profesori la rîn- Real Madrid — Ajax Am­ rul de 7— 1 (2—0, 3—0, 2—1).
rea păcatelor are la „dispozi­
şi-a zis omul Şi, la repezeală, ţie" doi ani. Sâ-i fie de învă­ dul lor, foştii elevi ai lui sterdam, unul din derbiurile
primului tur al „Cupei cam­
★
Raeordare la... o desfăcut ceasul de la mina ţătură ! vorbesc cu emoţie, cu regional de totbal pionilor europeni" la fotbal, VARŞOVIA 12 (Agerpres). —
lui B. Z., după core a rupt-o
stimă şi admiraţie des­
la fugă Dar n-a ajuns departe. pre strădania cotidiană După cum este cunoscut, în partide contînd pentru „Cupa s-a terminat cu victoria echi­ Intr-un meci internaţional
neglijenfă . Doi lucrători de la miliţie, por­ Juică cu bucluc a celui ce le-a dăruit României". Acestea au fost pei spaniole care a cîştigat amical de fotbal disputat la
niţi pe urmele lut, l-au desco­ primul licăr de lumină etapa de duminică a campio­ programate' miercuri la Zlat­ meciul retur cu 2—I, dar du­ Varşovia, echipa poloneză L?-
In centrul oraşului Ha­ perit sub., tren Ca sâ-1 fe­ Aţi băut vreodată ţuică din al cărţii. natului regional de fotbal do­ na şi Ghelar. Iată cîteva amă­ pă prelungiri In prima parti­ gia Varşovia a învins cu sco­
ţeg s-a deschis la 13 apri­ rească de accidente, l-au scos localitatea Horvatul Crasnei. Ieşit la pensie (n ur­ uă meciuri nu s-au disputat nunte transmise de corespon­ dă, disputată M Amsterdam, rul de 2—1 (0—1) formaţia ce­
lie o unitate modernă pen­ afară. raionul Zalău ? E foarte tare mă cu aproape 15 ani, deoarece echipele au susţinJt denţii noştri. rezultatul fusese egal, 1—1. hoslovacă Dukla Praga.
tru difuzarea presei Doar Acum, Mihail şr-a predat şi... pipărată. 50 de lei kilo­ dascălul legat de satul
Instalaţia electrică a chioş­ ceasul spre păstrare pentru 5 gramul. Mulţi locuitori din Pe-, natal a găsit odihnă in-
cului, mai trebaia racorda­ ani Timp in care va reflecta trila au avut fer.cirea s-o gus­ şlrind in multe caiete Aurul Zlatna - Dacia Orăştie 2-0 (1-Oj
tă la reţea, întrucit in in­ că e mai bine să poarte cea­ te prin „bunăvoinţa" lui Ivin cu coperte simple, al­
terior se montaseră şi tu­ sul său, chiar dacă nu-i poleit Irina. Aceasta se ocupa cu co­ bastre, toată ştiinţa tui In primele 30 de minute am­ prin Adam şi Hopirteanu. In PUBLI CI TATE
burile fluorescente. cu aur. merţul de ţuică. Cumpăra din despre sainl oamenii bele echipe au jucat mai mult min 75 Ponoran centrează în
Specialiştii de la I G.O satul ei natal — Horvatul în mijlocul cărora şi-a la mijlocul terenului, fără a careu şî lordache înscrie cu
şi cei de la secţia reţele a Lozul cel mare Crasnei — cu 20 de lei kilo­ aflat sensul vieţii. da de lucru portarilor*. Abia capul : 2-0. Cu această victo­
I R E H. — centrul Haţeg gramul şi o vindea cu 50 de in minutul 31 se construieşte rie Aurul Zlatna a trecut din
au ajuns, după o matură Agenţia Loto-Pronosport din lei la Petril.v A dat aşa 50 de Modesta monografie a o fază frumoasă Matei pasea­ nou pe primul loc în clasa­ . t
chibzuială la concluzia că Zlatna avea o vînzâtoare de kilograme, apoi iar 50. Din aI # satului Beldiu, raionul ză la Zlasch», acesta la Pop, ment.
au nevoie de 1.5 m sîrmă treilea transport n-a mai reu­ Alba cuprinde o descrie­ ultimul înscriind impatabîl. A arbitrat corect Mircoa
pentru racordarea aminti­ loz în plic de „nădejde" în şit să vîndâ numai 20 de ki­ re a poziţiei şi teritoriului Spectatorii din Zlatna au a­ Ostaficiu din Deva. ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DEj
tă Toate bune pînâ aici. Stanca Raveca. Şi Raveca nu s-a lograme, restul f'ind confisca­ satului, cu precizări des­ sistat in repriza secundă la un < Partida de juniori nu s-a
Dar cine să facă racorda­ făcut de ruşine. In repetate tă. iar comercianta trimisă la pre originea numelui şl joc mai bun. Înaintaşii însă disputat deoarece formaţia din
rea. treabă de cîteva minu­ rinduri a sustras din gestiune „odihnă" fi luni. istoricul aşezării din au şutat imprecis irosind o se­ Orăştie nu s-a prezentat. ELECTRICITATE HUNEOOARA-DEVA!
te ? E greu de spus De a­ sume importante de bani pe Fişe întocmite de Valea Mureşului, locui- rie de situaţii favorabile Gaz­
care le folosea in scopuri per­
ceea se poartă vii discuţii. sonale GF.ORGE IGNAT I Lorii solubil şl ocupaţia dele au ratat în specia) prin NICOLAE RAlŞAX
Tovarăşii de la reţele spun lor, despre şcoală, das­ Pop şi Zlaschi iar oaspeţii corespondent I
că e datoria electricienilor călii şi cărturarii aces­ str. Ceorge Enescu nr. 37, ■
de la I G.O şi invers. „Dez­ teia, despre portul şi I
baterile" continuă de fi hrana populaţiei, despre Minerul Ghelar - Ştiinţa Petroşani 1-0 (1*0) ANGAJEAZA IMEDIAT:
luni Oare cît vor mai du­ datinile şi credinţele el.
ra ? Carte Lucrarea prezintă in­ Comportarea din actualul de două ori bara la şuturile — 1 magazioner;
teres alît pentru socio­
Ghelar a adus mullc satisfac­
inţa şi Szabo de la Minerul.
logi cit şi pentru etno­ campionat a formaţiei Minerul trase de Râsădeanu de la Şti­ — 1 şef depozit;
— 1 contabil I (temporar).
grafi şi pentru folclo­ ţii localnicilor. Şi in meciul S-au remarcat Barbu, Bo-
Mai angajează doi maiştri energetici din care unul |
Mătură poştala rişti. O sinteză a celor restanţă susţinut cu Ştiinţa rondel. Furdui şi Tamaş de pentru lotul IV Petroşani — Livezenl, iar al doilea •
la Minerul Gheţar, Bulbuean,
Petroşani gazdele au învins cu
mai valoroase părţi, sau
Râsâdeanu şi Bâlăneanu de la
publicarea ei cu o reve­
punctul
scorul de 1-0 prin
misterioasa dere de către autor, ar marcat de Tamaş in prima re­ oaspeţi. pentru lotul III Alba Iulla.
A arbitrat corect Ochea din
priză. Jocul celor două for­
Informafil suplimentare se pot primi la serviciul
constitui un îndemn pen­
D E S T IN A T A R ! în tre p rin d e re a de
tru învăţătorii tineri ca­ maţii a fost atractiv, echili­ Hunedoara DAMIAN AUREL
Pe mătură călătoresc gospodărie oraşencateS P e lrila . re pot in’fia cercetarea brat. Au existat şi multe faze corespondent
vrăjitoarele în poveşti, palpitante, mingea întîlnind
iar unele femei o N -» li fost de m ult pe tira d a H o . dezvoltării din trecut şi
folosesc pentru scuturatul iilo r 7 V ă in v it s i treceţi pe acolo. prezent a satului unde De la Comisia regională de fotbal
afî
prafului de pe hainele so­ Dc fap t « triio ri m ai p rim it vreo lucrează, devenind astfel
la
c e ll-
de
40 de
ţului cînd acesta vine aca­ (cn ii acestei s lră ti fi lotuşi no preţioşi cronicari ai vre­ Conform programării, du­ nerul Ghelar şi Minerul Anî-
să pe două cărări şi fără le -a ţi dat ascultare. N u eredefi r» minică vor avea loc noi me­ noasa — Minerul Teliuc care
c păcat de a lîta apă rare curge prin
chenzină. Şi mai cunoaş­ toate înch e ie tu rile ro b in eto lo i 7 A j- murilor noastre. ciuri contînd pentru campio­ Vor începe la orele 15,30. In
tem multe alte întrebuin­ tcpl răspunsul d o m n ra v n as tri. natul regional de fotbal. Ele deschidere vor juca junioni.
ţări ale măturii... Dor poan­ Pe eurînd, ANETA ALMAŞAN se vor desfăşura la ora stabi­ Intîlniiea dintre Minerul A-
ta cea mare nu v-am spu­ Fotoreporter RADU lită Excepţie fac partidele ninoasa — Minerul Teliuc se
s-o ! Urmează acum. Mătu­ Constructorul Lupeni — Mi­ va juca pe terenul din Petrla.
ra dă ora exactă I Da Işl
ridică încet coada în sus şl
pronunţă răspicat: la al
şaselea semnal va fi ora... m rlo d ic p f xd teia d u m n eavn ailrâ : 21.03
Această descoperire epocală, P adini Hrţ m arc p o p u la rilo r din c rra jia Televiziune
unică în Istoria cozilor de Pemfru îim « (m io rilo r n o jlri t I. A l B fH e u u -V n i
mătură, aparţiae conducerii n c fli — „ N iu ilâ ilJ M in c iu n i* : 71.25
M e lo d ii-m a g a r.in : 22.43 M o m rn i p o d ic .
staţiei C.FR. Tetuş. Ea a S o n d e dc PonlMs d« T y a rd ; 2.02 M e lo ­ IR .41(1 D ru m u ri $i popasuri Em isiune
venit după îndelungi cău­ d iile nopţii lu rislicâ ; 18,30 Pentru copii. A .B .C . —
l)e ce ? ..S tu d io u l B* ; 19,00 Pentru ti
P R O G R A M U L ll : 8.35 D in însem nâ-
tări şl nopţi albe. Genialii IS iifjjim e i.' vj.'ctsfrâ l&er rile in ilru c ln rid iii artistic : 9.00 Program n c rriu l ţcnlat „N c o b ijn u ita călă to rie în
descoperitori au dat-o spre , interpretat de lau><a|i a) C o n d u s u lu i lum ea car|ili< r''. In tiln ire cu D a rie , «lin
rom anul ..D esculţ* de Z a h a ria Slancu ;
aplicare in practică perso­ in te rn a ţio n a l „G eorgc F.nescn* — l% 7 ; 19,3(1 T e le ju rn a lu l de seară : 20.00 O
9.30 R adinrarheta p io n ie rilo r :
„ T ilila
nalului de la biroul de In­ S u rc n u II, lig ru l celor ? m j*i („ S id e ru r­ •ă m oară ; B R A D : Şapte h iir t i fi « T a h u *. Scenariu ' fl» in (i(ic o -(a iita il« ( : tnagin Ini Oe.tnm brie „ D c g ard ă, m a ­
formaţii din sus-numita g ic u l" ) ; T K I.IU C : Pe D ooul liu ly fii flirn g ă rita | I L I A i C om isarul X . 10,03 C in tl Irjo A rm o n ia ; 10.13 T e a tru rin a rii B a ltic ii* ! 20, io R eportaj ’t>7
..S ărbătoarea m u iic ii* — li im re a lita i
staţie. De cîte ori nu mer­ Vineri seriile I )• I I ; P E T R O Ş A N I: D o * G a - rad io fo n ic : 100 de ani de la naţterea «le «Indim il nnsttn de T e le v itin n e cu
ge ceasul din holul staţiei liric l („R e p u b lic a ") ; M n m ro lu l a d evăru ­ Radio lu i L uigi l’iran d ello : ..M en ric al IV - le a ’ : p rile ju l Festivalului in te rn a ţio n a l „G < n r-
C iocârlia
lu i ;
N o ie m b rie ") ;
(,,7
12.06 Cit cintecul «i jocul de-a lungul
(şî nu merge aproape de I.U P E N I : M o n lp atfia s 'c 19 ; V U L C A N i D u n â rii ; 13,.10 Ş liin la in alujha pAcii ; ge Knesru* . 21.00 Reflector : 21.20 Film
artistic ; |an d arm n | din S ainl T tn p c i ;
sudului •
loc), intră în funcţie mă­ T a ra d u h u rilo r d in m a rile V ia (a la t a l * ” ; 13 ,2 0 ' ..C bcm area dragostei* — 23.dll T e le ju rn a lu l de noapte.
I3.40 S elecliuni din „ C itra d a «lum ini
A p e ' lim p e ti ;
L O N F .A :
P R O G R A M U L I : 7.43 S um arul p.e
tura II plezneşte cu coa­ 13 octombrie c aile i („ M in e ru l" ) : D a rii („ 7 N o ie m ­ cei : R.00 T o t înainte (em iiin n e pentru m uticâ nyoarâ ; I6 .I3 C irlu l ..ty m fo n ii
da <bî făcătoare de minuni b rie") ; A N IN O A S A • A ngelica fi re ­ pio n ie ri) ; 8.20 M om ent poetic interprc de Joseţih M a rtin * ; S im fonia nr. 34 in
şî acesta o ia din loc. gele ; B A R R A T E N I : flom erangul i O - lat de l;ory F iicele : 8.25 La m icrofon, Sol m aior ; l*.4 > Pe teme m edicale ; Vremea
ItA Ş T IE : V rem ea re p e zilo r („ K la c a ra " ):
18.25 C ad ran c ultural : 19,10 C u n
de
Nu ştim cum au fost răs­ Inspectorul de p o li(ie („ P a tria " ) j C U m elodia preferata ; fi,25 S fa tu l m edicu lim ba s p a n io li ; 19,40 Itin e ra r turistic
lui : Igiena tiu ish s lu i. toam na ;
10.10
plătiţi descoperitorii. dar C IR : T im id u l ( ,.M uneilnrcse") ; A ni C u r j de lim ba rusă (re lu a re ) : 11.03 C ro ­ rom ânesc : Popas la po r(ile D e lte i :
C o m p lo ln l
nm b aia ilo rîln t
clo c o tito ri :
cert este că mulţimea de Cinema („ 7 N o iem b rie") ; SEBEŞ : C e n llrm e u u l nica econom ica ; 13,30 In tiln ire cu me 70,00 O pera „L u c ia di l.a m m etm nor* de PENTRU 24 ORE
D o n ieelti (frag m ente) : 20.80
N io i- 't
lodia populara fi in terp retu l p referai ;
călători care se perindă zil­ d in Coeodv („S c b e ţu l") : U o m artor iu 14,13 D u n ib a v a m in im a lă je m iiiu n e bună. rn p îi ; Legenda lacului W ie ln rh i, V tfiu e a ir m enţine I rum na s i ţi re la ­ ASIGURARi PENTRU
nic prin acest important o ra j ; C o p iii lu i Don Q irijn fe („P tn g re - pentru fc o la rii din clasele L IV ) ; Ij.OA v»-o ; 22.15 C a m e i plastic : O m agiu lui tiv eălduruasă, en ccr-p«i(in norns vina.
V io lu l va sulla slab din sud. Tem pera
nod de cale ferată şi care iu l" ) : A P O I.D U L UF. SUS : U n film eu C â rti rare vă M flcaplii O v id in B irlea : Tir‘m euţi : 22.30 Concertul în Do m aio r tura va fi cuprinsă ziua între 20 $î 26
pentru hjsrpâ }i orchestră dc l;raneois
„ l'o v r iiile lu i C reangă* ; V irg il C a ria -
o fată ferm ecătoare ;
A I.11A IU L IA :
au fost nu o dată în situa­ D E V A i O t i no I o c ia j i n«»o- Jan darm ul d in S ainl T ro p e i („2 3 A u - nopnl — „V e rs u ri* ; C uru cliu l.cu- — A d rien Itn irld ic u : 23.22 Di<curi inedite; grade, ia r noaptea intre 7 ţi 12 gratie. CAZURILE DE ACCIDENTE
ţia de a pierde trenul, le- coasă (cinem atograful „ P a tria " ) ; Ş eful gn»t“ ) ; Sparfacus seriile I (I I I („ V ic to ­ ..V ia ta pai li'.u liirâ a lui Constant H a ­ 0.10 M uzică nynară.
B uletine de y firi |l ra d io ju rn a le :
mulţumesc călduros te n o ru lu i aufiele („ A rta " ) ; S 1 M E R IA ; ria ") : T E IU Ş : D r. P ra lo rim ; Z I.A T giu * : M i,(5 T lio C aban şi M irn n lr 7 00: 9.00 ; 11.00; 13.00; PENTRU URMĂTOARELE
C la rk : KÎ..30 Conrurs eu public ; I7 .IH
Gir. I. NEGREA P entru un pumn d t d o lari ; H U N E ­ N A ; Io tu le lc ferm ecate ; G U R A 0 A R - In slujba p a trie i ; I7.40 C n n rc it-g b ic i li«,Ol) : 16,011 ; IS .ltl ; 20.1111; 22.00; 24.00; 2 ZILE
după o scrisoare primită loaie (m uzică de operă) : IS.41I A n im a 2.3.Î (program ul I) ; 7,30; 8.30 ; (0.00 ;
D O A R A : C tn u ja seriile I }• I I („ C o n ­ Z A ; C ît tim p e{I • sănătos ; H A Ţ E G : tinerel o lo i. C - notă ai la cuinpoi tare 7; 12.0 0; 14,0 0; 1 7 ,0 0 : I9.0U ; 2 1 .0 0 ; V rem ea se m enfine fm m o a s l sl e.M-
de la V STKEMŢAN
structorul") ; D cnun|X toru l ( „ l:la rira " ) t Leac ro o lra dragostei | N im en i no ro ia 20.00 R ading-irela de -.rarii ; 20.30 O 23.f)0 : 0.55 (p ro g iam u l II) . ilu ro a s i, <u tem peratura staţionaro.