Page 43 - Drumul_socialismului_1967_10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3974

O . N . U . In Comitetul Legi adoptate de sesiunea Reuniunea
celor 18 state Sovietului Suprem al U.R.S.S. U.E.O.

După-amiază, mareşalul An-
MOSCOVA 12. — Corespon­
DEZBATERI DE pentru dezarmare dentul Agerpres, N. Cristolo- f drei Greclko, ministrul apără­ LONDRA 12 (Agerpres). —
rii al U.R.S.S., a prezentat ra­
Joi au început la Londra lu­
veanu, transmite: La 12 oc­
portul asupra proiectului noii
GENEVA 12. — Corespon­
nisterial al Uniunii Europei
Suprem al U.R.S.S. şi-a în­
dentul Agerpres, H. Liman, tombrie, sesiunea Sovietului legi cu privire la serviciul mi­ crările sesiunii Consiliului mi­
transmite: In şedinţa de joi cheiat lucrările. In şedinţa co­ litar obligatoriu, în care a sub­ grupează cele şase ţări mem­
organism
care
occidentale,
liniat că P.C.U.S. şi guvernul
POLITICĂ a Comitetului celor 18 state deputaţii au adoptat în unani­ sovietic iau toate masurile ne­ rea Britanie. Pe agenda sesiu­
camere,
mună a celor două
bre ale Pieţei comune şi Ma­
pentru dezarmare,
delegatul
cesare pentru întărirea conti­
mitate legea cu privire la pio­
canadian, E. Bums, şi delega­
tul american, A. Fisher au a­ nul de stat de deevoltare a e­ nuă a capacităţii de apărare nii figurează probleme ca : re­
a ţârii, pentru sporirea pu­
laţiile est-vest, situaţia
din
nalizat observaţiile făcute de conomiei naţionale a U.R.S.S. i terii forţelor armate sovieti­ Orientul Apropiat, din Asia
pe anul 1968, planurile de dez­
unii membri ai Comitetului
GENERALĂ cu privire la proiectul trata­ voltare a economiei naţionale ce. Raportorul a trecut în re­ de sud-est etc. După cum re­
a U.R.S.S. pe anii 1969 şi 1970, - vistâ schimbările de structu­
tului de neproliferare nuclea­
ră. Cei doi vorbitori au men­ precum şi bugetul pe anul ră care au avut loc în armata levă agenţia Reuter, reprezen­
ţionat că textul propus de de­ 1968. sovietică in cei 28 de ani de tanţii celor şapte ţări au sub­
legaţiile Statelor Unite şi U­ R.D. GERMANA. — La în­ la adoptarea leg:i actualmen­ liniat necesitatea intensificării
NEW YORK 12. — Trimisul merasînghe a făcut o analiză niunii Sovietice poate suferi treprinderea producătoare de te în vigoare cu privire la ser­
special Agerpres, Romulus Câ- amplă a datelor problemei amendări, şi îmbunătăţiri. De­ porţelanuri din Kahla-Kdnitz, viciul militar obligatoriu. El a acţiunilor pentru stringerea
plescu, transmite; Participan­ vietnameze, subliniind că, po­ legatul italian, Roberto Carac- a intrat recent în funcţiune o Convorbiri iu g o sla v o -in to citat date referitoare la dota­ relaţiilor cu ţările Europei ră­
ţii la şedinţa de miercuri trivit spiritului acordurilor de ciolo, a subliniat că tratatul maşină automată de producere rea tehnică sporită, la 'creşte­ săritene.) In acelaşi timp însă
duipă-amiazâ a Adunării Gene­ la Geneva, trebuie să existe trebuie să conţină măsuri con­ a farfuriilor, cu un randament BELGRAD 12 (Agerpres). — Afacerilor Externe, şi alte per­ rea nivelului cultural al mi­ reprezentanţii AngPei şi Olan­
rale a O.N.U. au ascultat cu un singur Vietnam. A sugera de 800 farfurii pe oră, maşina soane oficiale. litarilor şi la pasibil itâţile de
deosebită atenţie intervenţia permanentizarea dezmembră­ crete de dezarmare. Vorbitorul fiind un produs al întreprinde­ La 12 octombrie au început Luind cuvîntul cu prilejul acţiune ale armatei şi flotei dei s-au pronunţat pentru
reprezentantului Cambodgiei, rii poporului vietnamez în­ a cerut autorilor să revină a­ rii „Thuringia** din Sonneberg. convorbirile iugoslavo-indiene. vizitei premierului Indira sovietice. Prezentind principa­ menţinerea N.A.T.O.
Huet Sambath, care şi-a con­ seamnă a sprijini o teză care supra textului în mod precte In foto : Noul utilaj în ac­ Din partea iugoslavă la con­ Gandhi, preşedintele R.S.F. Iu­ lele prevederi ale noii legi, ra­ Reprezentantul Franţei, An-
sacrat cea mai mare parte a contravine în întregime acor­ şi concret. ţiune. vorbiri participă Iosip Broz goslavia, Iosip Broz Tito, a portorul a arătat că durata dre Bettancourt, a subliniat,
cuvîntării sale problemei Viet­ durilor de la Geneva. Tito, preşedintele R.S.F. Iugo­ relevat colaborarea strînsă şi serviciului militar activ în
namului, definind-o ca „o ac­ Reprezentanţii ţărilor afro- slavia, Mika Şpiliak, preşedin­ înţelegerea reciprocă ce există U.R.S.S. se va reduce cu un printre altele, necesitatea unei
ţiune sistematică de distruge­ asiatice au insistat asupra în­ tele Vecei Executive Federa­ între cele două ţări. Abordînd an, stabillndu-se la doi ani „Europe a europenilor*.
re a unui întreg popor de că­ semnătăţii deosebite pe care întrunirea primilor miniştri ai ţârilor le, Marko Nikezlci, secretar de probleme ale situaţiei inter­ pentru armata terestră şi avia­ Dezbaterile asupra cererii
tre o putere care afirmă că o prezintă pentru statele lor stat pentru afacerile externe, naţionale, vorbitorul a expus ţia şi la trei ani pentru flotă. Angliei de a Intra în Piaţa
apără civilizaţia şi libertatea14. problema dezvoltării economi­ punctul de vedere iugoslav Totodată, se prevede stabili­
După ce a denunţat „come­ ce, subliniind prejudiciile a­ membre ale Consiliului nordic şi alte persoane oficiale. Din privind rezolvarea politică a rea pentru tineret a unui sistem comună, ca şi asupra proble­
dia electorală* din Vietnamul duse de fluctuaţia preţurilor partea indiană participă Indi- crizei din Orientul Apropiat, de pregătire militară iniţială. melor economice care intere­
de sud, reprezentantul cam­ materiilor prime, care condi­ REYKJAVIK 12 (Agerpres). siunea de a exercita controlul ra Gandhi, primul ministru al ară tind că Iugoslavia n-arc Legea a fost adoptată în una­ sează U.E.O. vor avea loc în
La Reykjavik s-a desfăşurat
bodgian a declarat că singura ţionează volumul în expresie asupra aplicării măsurilor lua­ Indiei, Swaran Singh, minis-, nimic împotrivă ca propune­ nimitate. şedinţa de vineri.
soluţie constă în încetarea ime­ valorică al exporturilor ţărilor o întîlnire de două zile a pri­ te de Consiliul nordic şi de rile sale în această direcţie să
diată şi fără condiţii a bom­ în curs de dezvoltare spre pie­ milor miniştri din ţările mem­ a prezenta acestuia anumite trul apărării naţionale, Rad- fie completate cu ceea ce este
bardamentelor aeriene ameri­ ţele celor dezvoltate. Ministrul bre ale Consiliului nordic : Da­ sugestii vizînd cooperarea e- jeshvar Dayal, secretar pentru pozitiv în sugestiile altor ţâri,
cane împotriva Republicii De­ camerunez a comunicat în le­ nemarcă, Suedia, Norvegia, conomîcă. afaceri externe în Ministerul pentru a se pune capăt gravei
mocrate Vietnam, urmată de gătură cu aceasta că, numai Finlanda şi Islanda. întâlnirea situaţii din această parte a lu­
retragerea trupelor S.U.A. din în decurs de cinci ani. 19G0— a avut drept scop să pregă­ mii. El a subliniat că «nimeni
Vietnamul de sud. 1965, economia ţârii sale a tească viitoarea sesiune a Con­ nu-şi poate întemeia existenţa
siliului nordic, cu care prilej
Vorbitorul şi-a exprimat, de pierdut datorită scăderii pre­ cele cinci ţări îşi vor defini în Lucrările Consiliului general şi nu-şl poate făuri viitorul în
asemenea, regretul că dintre ţurilor la produsele agricole mod precis poziţka faţă de cele dauna intereselor vitale şi a
puterile occidentale, numai echivalentul a 100 milioane do­ două grupări economice rivale demnităţii altor popoare*. I. B.
Franţa a recunoscut integrita­ lari, iar reprezentantul ceylo­ vest-europene: Piaţa comună al Internaţionalei socialiste Tito a vorbit apoi despre re­
tea teritorială a Cambodgiei. nez a scos în evidenţă că în şi Asociaţia europeană a libe­ zistenta eroică a poporului
El a arătat totodată ca este ab­ decurs de şapte an» venitul pe rului schimb. De asemenea, pe vietnamez, subliniind că este
surd ca Taivanul să ocupe la cap de locuitor al ţârii sale a ordinea de zi a viitoarei se­ PROBLEMELE ABORDATE SÎNT: SITUAŢIA DIN necesară o soluţie politică a
O.N.U. locul ce revine unui scăzut cu 3,2 la sută. siuni a Consiliului nordic fi­ VIETNAM, CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU, DEZ­ problemei vietnameze, în in­
stat de 700 milioane locuitori Proiectele identice de tratat gurează probleme de planifi­ ARMAREA $1 PROBLEMELE INTEGRĂRII VEST- teresul poporului vietnamez,
şi s-a pronunţat in favoarea cu privire Ia neproliferarea ar­ care economică, examinarea EUROPENE. precedată de încetarea necon­
retragerii trupelor americane mei atomice constituie mai proiectelor unui tunel şi a u­ diţionată a bombardamentelor
din Coreea de sud şi a desfiin­ mult o declaraţie de intenţii, ZURICH 12 (Agerpres). — In ce priveşte regimul actual americane asupra R.D. Viet­
ţării Comisiei Naţiunilor Unite a spus delegatul Ceylonului. nui pod destinate să lege Da­ La Zurlch continuă lucrări­ din Grecia, a declarat el, In­ nam. In continuare, preşedin­
pentru unificarea şi refacerea „El rămine incomplet fără un nemarca de Suedia, precum şi le Consiliului general al In­ ternaţionala socialistă «con­ tele Tito s-a referit la pro­
proiectul unui mare aeroport
Coreei. acord asupra problemei vitale comercial, care va fi construit ternaţionalei socialiste. Printre damnă fără echivoc acţiunile blema deearmâni generale şl
Şeful delegaţiei mexicane, a unui sistem internaţional de în insula daneză Salthom, în problemele abordate se numă­ întreprinse împotriva dreptu­ totale, la relaţiile economice
Alfonso Garcia Rcbles, sub­ inspecţie. El nu ne aduce mai apropiere de Copenhaga. Pri­ ră situaţia din Vietnam, cri­ rilor omului şi vidarea demo­ internaţionale.
secretar de stat pentru aface­ aproape de dezarmarea gene­ mii miniştri au hotârit, de ase­ za din Orientul Mijlociu, dez­ craţiei în Grecia*. In cuvîntarea sa, Indira R. P. D. Coreeană. — La întreprinderea textilă „Huh SungM
rile externe, a subliniat impor­ rală şi totală. El nu opreşte menea, instituirea unei comi­ armarea, precum şi probleme In intervenţia sa, Willy Gandhi, referindu-se la situa­ din Hesan, un grup de muncitoare discută noi metode de
tanţa deosebită a ideii expri­ proliferarea armelor atomice sii în care fiecare din cele ale. Integrării vest-europene. Brandt, preşedintele Partidu­ ţia din Orientul Apropiat, a muncă.
mate în cuvîntarea inaugura­ de către cei care le posedă cinci ţări să fie reprezentată Bruno Pittermann, preşedinte­ lui Social-Democrat din Repu­ arătat că au apărut „o serie de
lă a noului preşedinte al Adu­ deja. Proiectele de tratat limi­ de cite doi delegaţi, avînd mi­ le Internaţionalei socialiste, s-a blica Federală a Germaniei, a idei constructive care prevăd
nării Generale privind rolul tează şi rezervă un privilegiu pronunţat pentru încetarea insistat, îndeosebi, asupra ne­ un modus vivendi, conţlnînd
ţprilor mici şi mijlocii în viaţa posesorilor armei nucleare,, bombardamentelor americane cesităţii găsirii unor căi con­ bazele unei reglementări trai­ 0 După cum anunţă agenţia ANSA, tribunalul mili­
politică internaţională. fără a impune restricţii asu­ asupra Vietnamului ,de nord crete în vederea cooperării în­ nice* şi a apreciat că se poa­ tar din Atena l-a condamnat Ia 4 ani închisoare. p& ce­
Vorbitorul s-a oprit apoi pe pra' Exercitării “ Acestui' privi­ ca o primă condiţie a încetări' tre statele din Europa occiden­ te întrezări o recunoaştere tăţeanul Athanassios Kokoris, care a încercat să .arbo­
reze pe Acropole un steag grec pe care eră scris cuvîntul
larg la Tratatul pentru Inter­ legiu. ostilităţilor din această regiu­ tală şi statele din Europa răsă­ mai largă în lume a necesită­ C „Democraţie*4.
zicerea armelor nucleare în Fără participarea efectivă a ne. El a pledat totodată în fa­ riteană. ţii de a găsi o soluţie politică
In 1941, Manolîs Glezos făcuse acelaşi gest, înlocuind
America Latină, semnat la în­ R.P. Chineze, problemele in­ voarea unei dezarmări gene­ Pietro Nenni, preşedintele acestei crize. I. Gandhi a sub­ steagul nazist de pe Acropole cu drapelul Greciei.
ceputul acestui an la Ciudad ternaţionale importante nu pot rale şi pentru întărirea Orga­ Partidului Socialist Unificat liniat necesitatea rezolvării u
de Mexico. Spre deosebire de fi rezolvate, a declarat minis­ nizaţiei Naţiunilor Unite. Re­ Italian, a făcut propunerea de problemei vietnameze pe baza
tratatele cu privire la exclu­ trul de externe camerunez, feri ndu-se la situaţia din a se trimite în R.D. Vietnam respectării dreptului poporului 0 O unitate formată din 700 de militari britanici u
derea armelor atomice în An­ referindu-se la principiul uni­ Orientul Apropiat, Bruno Pit- şi Vietnamul de sud un grup vietnamez de a-şi hotărî sin­ debarcat miercuri la Aden de pe portavionul englev
tarctica şi în spaţiul cosmic, versalităţii O.N.U. O concluzie termann a subliniat că Inter­ al Internaţionalei socialiste, al gur soarta, pronunţîndu-se ,.Bulwark“ . Aceştia, scrie agenţia France Presse, „au
sarcini de a asigura şi menţine ordinea în Aden în tim
acest tratat se referă la o re­ similară a fost trasă de dele­ naţionala socialistă susţine re­ cărui obiectiv, cel puţin în pri­ pentru încetarea bombarda­ pul pregătirilor de plecare ale trupelor britanice rege
giune populată, şi este primul gatul Ceylonului, oare a res­ zolvarea conflictului arabo-iz- ma etapă, să fie o „informare mentelor efectuate de către R late*'. Grupul celor 700 de militari va forma ultimul c-
care prevede un sistem efectiv pins aşa-zisa teorie a celor raelian pe calea negocierilor directă şi obiectivă*. Pietro S.U.A. asupra teritoriului Viet­ şalon care va părăsi Adenul după proclamarea înde
de inspecţie prin intermediul două Chine. directe între părfile în cauză, Nenni s-a pronunţat, la rin- namului de nord, ca prim pas pendentei Arabiei de Sud, prevăzută pentru 9 ianuarit
unui organ permanent de su­ negocieri care trebuie să ducă dul său. în favoarea rezolvă­ pe calea rezolvării conflictu­ 1968.
praveghere, a spus delegatul la o pace stabilă în această rii conflictului din Orientul lui. Indira Gandhi şi-a expri­ I
Mexicului. Mircea Matiţa, adjunct al regiune, la libertatea de navi­ Apropiat şi recunoaşterii inte­ mat speranţa că cooperarea 0 La Alirnedabab, în India, a fost inaugurat recent
Rudolph Grimes, secretar de ministrului afacerilor externe, gaţie şi la soluţionarea proble­ reselor tuturor statelor din dintre India şi Iugoslavia se un centru de cercetări şi de calificare pentru folosirea
stat al Liberiei, a declarat că şeful delegaţiei române Ia ac­ mei refugiaţilor palestinieni. regiune. va dezvolta în viitor. comunicaţiilor prin sateliţi.
acţiunile coloniale şi politica tuala sesiune a Adunării Ge­ E Centrul a fost creat pentru a echipa India In vederea
de discriminare rasială a re­ nerale, şi Costin Murgescu,
gimurilor din Rhodesia de sud, ambasador, directorul Institu­ rolului său de centru de legătură (releu) dintre Europa
Republica Sud-Africană şi tului de cercetări economice Congresul eroilor şi luptătorilor şi Orientul îndepărtat în sistemul mondial de comuni­
Portugalia sînt* una şi aceeaşi al Academiei Republicii Socia­ caţii prin sateliţi. De asemenea, el este destinat s& ser­
problemă, care trebuie abor­ R vească ca o sursă de informaţii asupra condiţiilor cli­
dată ca atare. liste România, membru su­ din Vietnamul de sud lare de eliberare din Vietna­
pleant al delegaţiei, au avut mul de sud unui număr de 47 materice de la tropice.
Reprezentantul Yemenului a de persoane, între care 10 post-
denunţat încercările de resta­ marţi o întrevedere cu Phe- m or tem. 0 Fumi Vongvicit, secretarul general al C.C. al Neo Lao
bilire a rinduielilor feudale în Uppe de Soynes, secretar ge­ HANOI 12 (Agerpres). — obţinute de forţele armate Haksat, membru al Comisiei naţionale laoţiene însărcinate cu
Agenţia VNA relatează că
ţara sa. neral adjunct al O.N.U. pen­ într-una din regiunile elibe­ populare de eliberare din Viet­ aplicarea acordurilor de Ia Geneva din 1962 asupra Laosului.
namul de sud în perioada care
Ministrul afacerilor externe tru problemele economice şl rate din Vietnamul de sud au a trecut de la primul congres. a trimis un mesaj urgent copreşedinţilor Conferinţei de la
al Republicii Congo (Brazza- avut loc lucrările celui de-al Participanţii Ia lucrări, a spus Geneva pentru Laos, în care denunţă raidurile aeriene şi
ville), David Charles Ganao, şi sociale. doilea Congres al eroilor şi vorbitorul, reprezintă pe cel Scrisoarea bombardamentele efectuate de aviaţia S.U.A. asupra regiuni­
ministrul de exetme al Came­ Intr-o atmosferă de cordia­ luptătorilor forţelor armate mai buni luptători şi, în ace­ lor eliberate ale Laosului.
runului, Benoit Bindzi, care litate au fost discutate proble­ ITALIA. — Clădirea Comite­ populare de eliberare din Viet­ laşi timp, întregul popor din Senegalului adresată
au luat cuvîntul în şedinţa de mele economice de pe agenda tului Central al Partidului Co­ namul de sud, la care au par­ Vietnamul de sud, care s-a ri­ 0 Grupul de nave al flotei a 6-a americane, care efectuea­
joi dimineaţa a Adunării Ge­ munist Italian. ticipat aproximativ 200 de de­ dicat la lupta împotriva duş­ ză o vizită în porturile din Turcia, a fost primit şi la Izmir cu
nerale a O.N.U., s-au ocupat sesiunii Adunării Generale. legaţi din diferite oraşe şi pro­ manului şi este ferm hotârit Consiliului aceeaşi ostilitate, ca şi Ia Istanbul. Organizaţiile studenţeşti
mai întii de unele probleme vincii sud-vietnameze. Lucră­ să înfrîngâ definitiv pe agre­ din acest oraş au iniţiat o demonstraţie de protest împotriva
specifice ale continentului a­ rile primului Congres al eroi­ sorii americani. de Securitate acestei vizite.
frican, scoţînd în relief că, fă­ Situaţia din N igeria lor şj luptătorilor forţelor ar­ In intervenţiile lor, delega­
ră ajutorul monopolurilor in­ mate de eliberare s-au desfă­ ţii la congres au scos în evi­ NEW YORK 12 (Agerpres). 0 Convenţia naţională a muncitorilor din Uruguay a che­
ternaţionale, colonialismul nu şurat în luna mai 1365. dentă succesele obţinute de u- Şeful delegaţiei senegaleze la mat sindicatele afiliate să sprijine'greva generală declarată
LAGOS 12 (Agerpres). — zburat avioane necunoscute, lucrările celei de a XXII-a se­ miercuri pe întreg teritoriul ţării de Centrala unică a oame­
s-ar putea menţine în triun­ Armata federală a hotărît să care nu au putut fi intercep­ In cuvîntarea restitâ la Con­ nităţîle forţelor armate popu­ siunii a Adunării Generale a nilor muncii din Uruguay, în semn de protest împotriva mă­
ghiul sudic al Africii. Referin- adopte măsuri de apărare an­ tate. Unităţi ale armatei fede­ gres, preşedintele Prezidiului lare de eliberare în diferite re­ O.N.U. a adresat preşedintelui surilor excepţionale instituite de guvern.
du-se la fenomenul folosirii tiaeriană pentru a proteja ca­ rale au încercuit oraşul Onit- C.C al F.N.E., Nguyen Huu giuni ale Vietnamului de sud Consiliului de Securitate o
şi şi-au reafirmat hotârîrea de
mercenarilor, ei au cerut a­ pitala Nigeriei împotriva unor sha, important centru econo­ Tho, a subliniat că programul a continua lupta pînâ Ia victo­ scrisoare în care arată că în ^ Guvernul finlandez a anunţat joi devalorizarea mărcii
eventuale raiduri ale aviaţiei mic şi strategic. Surse guver­ politic al F.N.E., elaborat re­ ultimul timp trupele portughe­ cu 31,25 la sută, transmite agenţia United Press International.
doptarea de măsuri pentru ur­ cent, a avut un larg ecou, atit ria finală. ze şi-au intensificat provocă­ Totodată, s-a hotărît o blocare a preţurilor produselor de larg
biafreze, relatează agenţia namentale afirmă că „ocupa­
genta expulzare a acestora. France Presse. In ultimele zile, rea oraşului de către trupele în ţară, cît şi în străinătate. Congresul a atribuit titlul de rile împotriva Senegalului. consum, care urmează să intre in vigoare după ce va fi apro­
Delegatul ceylonez, H. S. A - deasupra capitalei federale au federale este iminentă". El a vorbit despre succesele Erou al forţelor armate popu­ Scrisoarea subliniază că în bată de Ministerul pentru probleme sociale. Observatorii apre­
cursul lunii trecute unităţi ale ciază că aceste măsuri au fost determinate de o serie de difi­
armatei portugheze venind cultăţi economice.
din aşa-nurnita Guinee portu­
0 După cum anunţă
agenţia ACTC, la 12 octombrie, Ia
iembrie 1905 şl iunie 1966 la
sirea, ocuparea şi controlul a­ înfruntări violente intre popu­ să se revizuiască acordul din gheză, au pătruns în repetate Panmunjon, a avut loc şedinţa ordinară a Comisiei militare de
rînduri în teritoriul senegalez,
1903.
supra zonei Canalului.
CANALUL PANAMA Canalul Panama este deci • marină americană. şi infanteria nu mai poate toferă situat ia în regiunile Santiab-Manik şi generalul maior Pak Giun Guc, a adresat părţii americane un
armistiţiu din Coreea. Delegatul principal al părţii
coreene,
laţia panameza
Opinia publică din Panama
Girak. deschizînd focul asupra
un simbol al îngrădirii suve­
protest energic In legătură cu pătrunderea, Ia 6 octombrie, a
populaţiei din localităţile
ranităţii politice şt economice In urma unor mofiunt pre­ existentă şl cere nu numai re­ frontieră şi incendiind case. de unei nave militare americane în apele R.P.D. Coreene din es­
a poporului panamez ; gardul zentate consecutiv de deputaţi cunoaşterea de către S.U.A. a In numele guvernului său, tuarul fluviului Han.
In anul 1880 a Josl tnaugu- re a devenit, în 1894, Compag- ce desparte zona Canalului de In parlamentul panamez, (la suveranităţii statului Panama şeful delegaţiei senegaleze a
asupra zonei Canalului, ci şl
rală Compania Franceză a Ca­ nie nouvel/e du Canal de Pa-, mica republică central-ameri- 10 decembrie 1966 şi la 18 ia­ încetarea imediată a oricăror atras atenţia Consiliului de Se­ 0 Eduardo Mondlane, preşedintele Frontului de Eliberare
nalului. Ea era condusă de nama, care a cunoscut şl ea cană. îngrădeşte totodată In­ nuarie 1967) s-a anunlal, la /lorme de Imixtiune economică, curitate asupra acestor acte a­ din Mozambic (Frelimo), care la invitaţia organizaţiilor de ti­
Ferdinand de Lesseps, laimo- mari dificultăţi financiare. In sula luxului şi bunăstării aşe­ slfrşitul lunii Ianuarie, realiza­ gresive şi a cerut încetarea lor. neret din Finlanda se află Intr-o vizită Ia Helsinki, a declarat
sul lealizator al Canalului de 1903 guvernul S.U.A. a obţinui zată Intr-un ocean de sărăcie. rea unui „angajament preala­ politică sau militară in viata că numărul total al soldaţilor şi ofiţerilor portughezi ucişi sau
Suez. Lucrările de construcţie concesiunea şl proprietăţile Cel 1:400 hm p, cft cuprinde bil" pe baza căruia urmează sa. scoşi din luptă, de la începutul lunii septembrie 1964, dnd
au Început cu un an mal ttr- companiei respective pentru zona Canalului Panama, sint o s-au declanşat luptele armate In Mozambic, se ridică la 6.000.
zlu. Cheltuielile de construcţie suma de 40 milioane de dolari. veritabilă posesiune america­
a Canalului au fost evaluate In baza tratatului, Statele U­ nă aducătoare de proliturl u­ Demisia 0 La Addis Abeba continuă lucrările primei Conferinţe
iniflal la suma de 843 milioane nite au obtinut din partea gu­ riaşe. De exemplu, in perioada internaţionale In problema refugiaţilor africani. Mohamed
de iranci. Dar după 7 ani chel­ vernului columbian dreptul u- 1915-1958, Canalul a adus Sahnoun. secretar general adjunct al Organizaţiei Unlt&ţil A­
tuielile au ajuns la 1.400 mi­ nic de construire, exploatare S.U.A. beneficii In sumă de | guvernului fricane, a anuţat crearea unui subcomitet însărcinat cu elabo­
lioane de Iranci, deşi nu se şi proiecţie a Canalului Pana­ 2.630.000.000 dolari. In aceeaşi rarea proiectului recomandărilor finale ale conferinţei pri­
terminase nici măcar o treime ma, înăuntrul unei zone con­ perioadă stalul Panama a pri­ vind soluţionarea problemei refugiaţilor. Subcomitetul cuprin­
din luerdri. trolate de SJU.A. de ambele mit suma derizorie de 20 mi­ { Afganistanului de reprezentanţii a 7 ţări.
FUndu-l refuzat ajutorul fi­ părţi ale Canalului. Senatul lioane dolari, adică nici o ju­
nanciar solicitat Statelor Unite, columbian (atunci Panama era mătate de milion de dolari a­ KABUL 12 (Agerpres). Po­ 0 Preşedintele Ongania s-a deplasat cu elicopterul în car­
iar fenfafiva de a obfine noi o provincie a Cotumbiet) a nual. in timp ce Statele Unite trivit agenţiei Reuter, postul tierul San Isidro în urma inundării acestuia prin revărsarea
subscripţii publice eşufnd, so­ respins Insă in majoritate a­ realizau in fiecare an un be­ de radio Kabul a anunţat fluviului La Plata. Ploile torenţiale care au provocat revărsa­
cietatea lut Lesseps a lost cordul. La 3 noiembrie Panama neficiu de peste 60 milioane. miercuri seara că guvernul af­ rea fluviului au luat In Argentina proporţiile unei catastrofe
scoasă. In anul 1889, la licita­ s-a proclamat stat Indepen­ Că cetăţenii stalului Panama gan, condus de primul minis­ naţionale. 25 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar 40.000 au
ţie, avînd o datorie de dent, ieşind de sub tutela Co­ nu se bucură de avani a/ele pe tru, Mohammed Hashlm Mai- rămas fără locuinţe, în majoritate Ia periferia oraşului Bue-
2.245.000 Iranci. A urmat fai­ lumbiei. La numai trei zile gu­ care le oleră Canalul reiese şl wandwall, şi-a prezentat demi­ nos Aires.
mosul „scandal Panama'*. Lui vernul SU.A. a „recunoscut" din faptul că salariul lor pe sia pe care regele Afganistanu­ Localităţile cele mai afectate de inundaţii sint Bela Vista
Lesseps şi Inginerului Eillel, II noua republică latino-amerlca- o răceşte. Ia Panama City, de lui, Mohamed Zahir Shah, a şi Hurlingham, la 50 km nord de capitală.
s-a deschis un proces de mită nă şi a trimis infanteria sa 50 de cenţi, in timp ce in zona acceptat-o. Postul de radio Ka­
in care au lost implicaţi şi marină penlru a ..proteja" Canalului se ridică ta peste bul nu a precizat cauzele aces­ 0 Muncitorii portuari şl echipajele navelor companiilor de
peste 500 de deputati. In 1894 noul stat. După 15 zile. la 18 un dolar. tei demisii. Regele a cerut lui transport au organizat o grevă de 24 ore la Marsilia în semn
procesul s-a suspendai, iar la noiembrie, Statelor Unite li s-a Această situaţie a dus la Abdullah Yakta, ministru de de protest împotriva intenţiei administraţiei portului de a În­
reluarea sa, In 1897, lofl acu­ concesionat, prin Tratatul animozităţi Intre SJU.A. şi Pa­ stat, să preia funcţiile primu­ chide atelierele de reparare a navelor.
zaţii au lost achitatI. Hay-Bunau Varii la, „aperpetu- nama. dlnd naştere in noiem­ In fotogralle: vedere panoramică a zonei Canalului Pa­ lui ministru pînâ la formarea
Urmaşa societăţii falimenta­ tdad" (pentru totdeauna) folo­ brie 1959, ianuarie 1964, no­ nama. unui nou guvern.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 1275. 15 85, 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafică Huoedoora-Deva. 0.065