Page 44 - Drumul_socialismului_1967_10

mMPLEllllC.CHLP.CJI PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNTŢPV A f

EXPRESIE GRĂITOARE A GRIJII

PARTIDULUI PENTRU CREŞTEREA NIVE­

LULUI DE TRAI AL CELOR CE MUNCESC

înfăptuind cu succes sarci­ de rezultatele muncii presta­ rezultate deosebite cu eficien­
nile trasate de cel de-al IX-lea te, de calitatea produselor rea­ ţă certă .şi imediată, benefi­
Congres al Partidului Comu­ lizate, de gradul calificării ciind de premii in cursul li­
nist Român, oamenii muncii profesionale, iniţiativa şi ope­ nului. Noul sistem de salari­
din patria noastră au sporit rativitatea în muncă, de con­ zare implică stabilirea unor 4 PAGINI — 25 BANI
continuu producţia de bunuri tribuţia personală adusă Ja norme reale care să reflecte ANUL XIX. NR. 3975 SÎMBAt A 14 OCTOMBRIE 1967
materiale, productivitatea mun­ creşterea eficienţei activităţii cantitatea necesară de muncă
cii şi au înregistrat însemnate economice. Va spori rolul sa­ pentru realizarea produsului
economii la preţul de cost. lariului tarifar de încadrare în condiţiile creşterii dotării
Aceste realizări s-au reflectat care include cea mai mare par­ tehnice, ale ridicării gradului J U R N A L DE ÎNTRECERE LUCRĂRILE COLOC­
in creşterea venitului naţional, te a adaosurilor variabile pro­ de calificare profesională şi Conducătorii de partid
a fondului de acumulare şi venite din depăşiri medii ,de îmbunătăţirii organizării mun­
consum. Dezvoltarea continuă norme, premii lunare, trimes­ cii. VIULUI „CONSTANTIN
a economiei naţionale, s-a râs- triale .şi altele. Hotârirea pre­ împletirea strîhsâ a cointe­
frint pozitiv asupra nivelului vede diferenţierea salariilor în resării cu răspunderea perso­ 0 rubrică albă BRÂNCUŞr
de trai al populaţiei. Tradu- cadrul aceloraşi categorii sau nală materială pentru neînde- şi de stat au asistat la
cînd in viaţă liotărînle Con­ funcţii, determinată de cali­ plinireâ' sarcinii încredinţate,
Vineri dimineaţa au în­
gresului al IX-lea, partidul şi tatea lucrărilor efectuate, de va oglindi in mod real contri­ ceput la Ateneul Român
guvernul au luat în acest sens vechimea neîntreruptă in ace­ buţia fiecărui salariat la rea­ lucrările Colocviului „Con­
o seamă de măsuri care au dus eaşi unitate. Aceasta va avea lizarea prevederilor planului, pe graficul stantin Brânruşi*\ organi­ exerciţii şi aplicaţii militare
la creşterea cointeresării ma­ oa efect permanentizarea ca­ salariul fiind astfel expresia zat dc Comitetul de Stat
teriale a oamenilor muncii in drelor din economie şi redu­ rezultatelor obţinute. Munci­ pentru Cultură şi Artă şi
îndeplinirea şi depăşirea sar­ cerea fluotuaţiei Se prevede torii care lucrează în acord Uniunea Artiştilor Plastici,
cinilor de plan. Plenara a con­ acordarea de premii anuale vor fi retribuiţi direct propor­ în colaborare cu Asociaţia In zilele de 12 şi 13 octom­ tovarăşii Cornet Onescu, mi­
statat însă că actualul sistem muncitorilor şi personalului ţional cu îndeplinirea planului producţiei Internaţională a Criticilor brie a.c., tovarăşii Nicolae nistrul afacerilor interne. Con­
de salarizare are unele nea­ tehnic-administrativ care o de producţie, iar cei ce lucrea­ dc Artă (A.I.C.A.). Coloc­ Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion stantin Scarlat. ministrul in­
junsuri ce grevează asupra efi­ contribuit la creşterea eficien­ ză în regie în funcţie de reali­ viu! reuneşte numeroşi spe­ C.heorghe Maurei’, Alexandru dustriei chimice. Mihai Mari-
cientei economice „Cointere­ ţei economice a unităţii, re­ zarea integrală a sarcinii sta- cialişti din ţară şi de peste Drâghici, Paul Niculescu-Mi- nescu, ministrul industriei con­
sarea materială — se spune în flectată în indicatorii sintetici, Pe primele trei trimestre, co­ tovarăşul Racz.ec, secretarul co­ hotare, care vor dezbate, zM. Ilie Verdeţ, Vasile Patili- strucţiilor de maşini, Ion Ma-
Hotârîre — acţionează cu pre­ acei lucrători care au obţinut (Continware în pag. a 2-a) lectivul Exploatării miniere mitetului de partid de la K M. timp de trei zile, noile in­ neţ, împreună cu ministrul for­ rinescu, ministrul industriei
cădere în direcţia îndeplinirii Lupeni a extras peste preve­ Lupenj — ne-am distanţat mai terpretări şi explicaţii pe ţelor armate, general colonel metalurgice. Ion Slănescu, pre­
şi depăşirii sarcinilor cantita­ deri 43 104 tone cărbune, ran­ mult în trimestrul II, dar mai caic opera sa Ic ridică prin Ion Ioniţă. au asistat la exer­ şedintele Consiliului Securită­
sură corespunzătoare la stimu­ Edificarea noii societăţi damentele au fost depăşite cu ales în trimestrul III E»;te ade­ originile ei folclorice, prin ciţii şi aplicaţii tactice cu tra­ ţii Statului, adjuncţii minis­
tive şi nu contribuie în mă­
vărat că fiecare lună am înche-
4.6 la sulă In întrecerea socia­
trului forţelor armate, gene­
de
geri de luptă, executate
larea realizării unor indicatori listă ce se desfăşoară intre mi­ ial-o cu plus, dai la începutul formele inedite şi cu înalte trupe ale diferitelor genuri de rali şi ofiţeri superiori, repre­
semnificaţii, prin variatet'c
principali care determină îm­ nerii din Valea Jiului, cei din anului rezultatele nu erau la influenţe pe care le-a exer­ arme. zentanţi ai organelor locale.
bunătăţirea calitativă a activi­ im plcă îmbunătăţirea formelor Lupeni ocupă locul intîi. Ei nivelul posibilităţilor noastre. citat în arta mondială. Au participat, de asemenea, Conducătorilor de partid şi
tăţii economice. S-au constatat s-au detaşat mult de minerii Unele sectoare râmîneau sub de stat le-a fost prezentată
neajunsuri în ceea ce priveşte din celelalte exploatări : K M, plan. trăgeau înapoi realizări­ tehnica de luptă aflată în do­
diferenţierea salariilor între Uricani, care ocupă locul II pe le celor care aveau depăşiri. tarea forţelor noastre armate,
ramurile economiei naţionale, de organizare şi conducere bazin a depăşit planul cu Cauzele erau subiective : trans­ precum şi realizările activită­
în normarea muncii care n-a 8 000 tone cărbune, E.M. Lonea portul nu era urmărit şi .diri­ ţii de cercetare şi de inovaţii
ţinut pasul cu creşterea înzes­ Complexul de măsuri pre­ tica muncii de conducere pe care este pe locul III cu 6.000 jat corespunzător, minerii du­ depuse de cadrele tehnice şi
trării tehnice, a îmbunătăţirii conizate în proiectul de Di­ care o am, sînt convins că mă­ tone, iar următoarea. K M, Pe- ceau lipsă de vagonete şi ma­ inginereşti din armată.
organizării producţiei şi ridi­ rective ale C C. al P.C.R, cu surile care se preconizează in trila. cu 3.000 tone cărbune teriale pentru susţinere. Comi­ După terminarea exerciţiilor
cării gradului de calificare privire la perfecţionarea con­ vederea îmbunătăţirii forme­ De celelalte exploatări din tetul de partid a recomandat şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae
ia
profesională a muncitorilor". ducerii .şi planificării econo­ lor organizatorice, şi a meto­ bazin — a ţinut să precizeze conducerii exploatării să a- Ceauşescu a felicitat pe par­
măsuri pentru eliminarea
Expresie grăitoare a grijii miei naţionale, exprimă ca­ delor de conducere, în'indus­ ceslor deficienţe Pentru creş­ ticipanţi. relevîmJ calităţile
deosebite a partidului nostru racterul realist şi profund trie. sînt fundamentate pe o terea rulajului vagonetelor s-a organizatorice şi de conducere
faţă de ridicarea continuă a creator al politicii partidului bogată experienţă acumulată mecanizat introducerea acesto­ ale comandanţilor, măiestria şi
nivelului de trai al oamenilor nostru, bazată pe cunoaşterea în cei 20 de ani de dezvoltare ra în culb.utoare, s-au reparat şi iscusinţa trupelor in îndeplini­
muncii. Hotârirea , plenarei temeinică a cerinţelor de pro­ nale. Organizarea şi conduce­ Omagiu întreţinut corespunzător maca- rea misiunilor, calităţile teh­
planificată a economiei naţio­
C.C. al P C.R din 5—6 octom­ gres *ale economiei, a fenome­ zele şi liniile de cale ferată, nicii şi armamentului şi a urat
brie 1967 cu privire la îmbu­ nelor şi tendinţelor noi ce a­ rea activităţii economice pe s-a mărit parcul de maşini, tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi
nătăţirea sistemului de sala­ par în vasta operă de edifi­ cele trei verigi : centrala in­ s-a redus timpul de staţionare generalilor noi succese în per­
rizare şi majorarea salariilor, care a României socialiste nisterul economic creează con­ lui Avram la încărcare şi descărcare, fecţionarea măiestriei lor mi­
dustrială, întreprinderea şi mi­
se înscrie în contextul măsu­ Prevederile importantului printr-o urmărire şi dirijare litare.
rilor luate pentru înfăptuirea document demonstrează preo­ diţii şi oferă largi posibilităţi mai judicioasă a vagonetelor la Pretutindeni, prin localităţile
obiectivelor fundamentale sta­ cuparea peisevcrentâ a parti­ pentru valorificarea mai in­ sectoare şi brigăzi. Muncitorii pe unde au trecut, conducăto­
bilite de cel de al JX-Iea Con­ dului pentru promovarea şi rii unitare şi concentrării ra­ lancu de la transport au fost salari­
tensă a avantajelor coordonă­
gres al P.C.R prvind dezvol­ folosirea celor mai potrivite zaţi în acord, ceea ce i-a coin­ Lăcătuşul mor.tor Simion Seiler de la U.M. Cugir, şi rilor de partid şi de stat li s-a
tarea economiei naţionale în forme şi metode de conduce­ ţionale a producţiei, simultan teresat în aprovizionarea ope­ elevul Ilie Coman, din anul al 111-lea, execută ultimele făcut o primire caldă şi entu-
perioada 1966—1970 şi creşte­ re, planificare şi organizare a cu creşterea operativităţii 'n rativă a tuturor sectoarelor cu completări cu piese la o freză universală. 1 ziastă din pai tea populaţiei.
rea bunăstării celor ce mun­ economiei care să asigure un activitatea economică. Desigur HIn dimineaţa aceea dc materialele necesare.
cesc. Hotârirea prevede îmbu­ puternic nvint forţelor de pro­ că aplicarea noilor măsuri va duminică, pe lespedea rece S-au obţinut astfel rezultate
nătăţirea sistemului de sala­ ducţie, eficienţă maximă in asigura un cadru propice ma­ cc acoperă mormintnl lui mai bune: rulajul vagonetelor
rizare pe baza respectării stric­ valorificarea muncii sociale şi nifestării creatoare a iniţiaP- Avram lancu de Ungă Go­ a crescut de la 5.500 in pri­
te a principiului socialist al a bogăţiilor naturale ale ţârii, vei muncitorilor, tehnicienilor runul Ţebei a fost depusă, mul trimestru la 6 400 vagonete S E M Ă N A T U L S Ă F IE
repartiţiei după muncă, după factor hotârîtor al progresu­ şi inginerilor şî participarea de către un grup de pio­ în 24 de ore In prezent aproa­
cantitatea, calitatea şi răspun­ lui tehnic, al sporirii avuţiei lor activă la rezolvarea com­ nieri şi elevi de la Şcoala pe toate sectoarele rămase în
derea socială a muncii. Se a- naţionale, al ridicării bună­ plexelor cerinţe sie etapei ac­ * generală din Vaţa de Jos, urmă au recuperat restanţele.
Pe exploatate plusul de cărbu-
sigurâ astfel „reflectarea ne- stării poporului. tuale şi de perspectivă. o imensă coroană de flori ■ ne tr crescut de la 10:264 tone
mijj^eită-m nivelul veniturilor In mod deosebi mi-a reţi­ Prin lărgirea atribuţiunilor, naturale‘\ in primul trimestru, la 22 026 G R A B N I C T E R M I N A T !
a rezultatelor efectiv obţinute nut atenţia capitolul II din creşteri» mobilităţii şi compe­ Aşa işi începe scrisoarea tone pe semestru, pentru ca în
în activitatea depusă. astfel proiectul de Directive privind tenţei întreprinderilor în or­ Liviu LucaCiu din Baia de următoarele trei luni să se du­
incit tot» salariaţii să fie re­ organizarea şi conducerea ac­ ganizarea şi conducerea eco­ Criş. Rîndurile ce urmea­ bleze.
tribuiţi după criteriul aportu­ tivităţii economice Personal, nomiei se urmăreşte partici­ ză sint emoţionante Vi­ Amănunte despre succesele Mobilizarea mai susţinută fiind mobilizaţi zilnic la lucru va acorda o grijă sporită eli­
lui lor la înfăptuirea sarcini­ apreciez că prevederile aces­ parea celor mai buni spec:a- brează în ele fiorul dragos­ minerilor din Lupeni ne-a re­ a eforturilor lucrătorilor din sute de cooperator/, s-a reuşii berării grabnice a terenului Şi
lor dezvoltării economiei şi tui capitol răspund unor ne­ liştî la dirijarea activităţii e- tei pentru trecutul glorios latat şi inginerul Mircea Coro- agricultură a permis ca în ul­ ca acţiunea de recoltare a car­ pregătirii în cel mai scurt timp
culturii noastre" voi reale, de maximă impor­ Ing. IOAN N1ŢÂ al acestor locuri, pentru ban, şeful serviciului organiza­ timele zile ritmul la insămîn- tofilor să fie încheiată, iar de a patului germinativ.
La baza noului sistem de tanţă irt ridicarea întregii acti­ director tehnic C.S. Hunedoara strămoşii ce şi-au înscris, rea muncii : „In acest an s-a ţâri să Sc încadreze in grafi­ porumb au fost eliberate 240 Surprinde faptul că deficien­
hectare Aceasta a permis ca
salarizare stau pr ncipii ce asi­ vităţi economice pe o treaptă cu litere dc aur, numele in pus un accent mai mare pe cele stabilite. Se remarcă în­ cele 7 tractoare care deservesc ţele semnalate sînt tolerate cu
deosebi rezultatele înregistra­
îngăduinţă de
destulă
către
gură remunerarea în funcţie calitativ superioară. Din prac­ (Continuare In pag. a 2-a) letopiseţul ţării. modernizarea producţiei In a­ cooperativa să aibă asigurat un
Fiii de moţi din Vafa au batajele frontale din straiele te de unităţile cooperatiste din organele agricole raionale, că­
împletit floare cu floare in- 5, 8 şi 9 s-a extins susţinerea raionul Alba, unde cerealele front larg de lucru. Ca urmare, rora Ic este încredinţată sarci­
ti'-o imensă coroană dc metalică, în stratul 3. blocul V, păioase de toamnă s-au însâ- cu ajutorul mecanizatorilor şi na să se preocupe cu toată răs­
al celor 15 atelaje ale unităţii,
minjat pe mai mult dc 90 ta
punderea de îndeplinirea
în
intr-o
brad şi au pornit
a crescut, numărul abatajelor
APARTAMENTE PROPRIETATE PERSONALĂ dimineaţă de duminică spre Rimate cu stîlpi de tip Kero- sulă din suprafaţa planifi­ 1 folosite pe terenurile situate în mod exemplar a planului în­
Ţebea Acolo, in faţa mor- matik şi grinzi în consolă, iar cată. pantă, pină ieri s-au insămîn- tregii agriculturi
ţat 245 hectare cu grîu, orz şi
mintului „regelui munţi­ în stratul 5. blocul II, s-a n- Există create condiţii pentru secară. N. TÎRCOB
lor", istoria acestor me­ trodus susţinerea mixtă Buna ca in toate unităţile această
leaguri şi-a deschis filele organizare a muncii şi aprovi­ importantă lucrare să fie ter­ Menţinînd ritmul de lucru
celor mai aprinşi ani ai zionarea la timp cu materia­ minală pină la 20 octombrie de pină acum se prevede ca
veacului trecut. Prin cuvin­ lele necesare, le-au permis mi­ a.c. Este necesar insă c r orga­ acţiunea de însâmînţâri să fie ! SAHALIN -
tele profesorului Nicolae nerilor din blocul III. stratul nele agricole să-şi îndrepte a- încheiată în 2-3 zile, urm'rnd ca
în scurt timp să fie terminat şi
Cristea reînvia glasul lui 5, să treacă pesle un ax colec­ lenţia spre cooperativele agri­ recoltatul culturilor tîrzii de
lancu, a cărui dragoste fă­ tor fără a înregistra pierderi de cole rămase in urmă, acordin- toamnă
ră seamăn faţă de ţară şi producţie. La toate acestea mai du-lc un sprijin mai suhstan- ! INSULA
popor a fost sintetizată în adaug extinderea metodei mo­ lia] in organizarea muncii şi
testamentul scris în pragul derne de extracţie a cărbune- folosirea cu randament sporii Randamentul
morţii: „urnea mea voin­ a tractoarelor. j COMORILOR
ţă, unicul dor al vieţii me­ L. DEMETER Paralel cu încheierea insfi-
le, e să-mi văd naţiunea (Continuare în pag. a 2-a) minţărilor se impune să tic maşinilor
fericită". urgentată acţiunea de recolta­ Străjuind din larg coasta
Spre a încorona omagiul re a porumbului, ritmul de lu­ I _ răsăriteană a Uniunii Sovie­
adus la comemorarea a 95 A cru realizat pină acum fiind este înjumătăţit tice, Insula Sahalin se con­
de ani din ziua cind lancu In Editura Politică mult sub posibilităţi, atit în turează pe harta lumii cu o
a fost găsit fără suflare pe unităţile cooperatiste, cit şî în Din cele 100 de hectare desti­ formă ce aminteşte pe aceea
prispa casei din Baia de A APARUT: întreprinderile agricole de stat. nate culturii griului, coopera­ a unui peşte. Este greu să
Criş, pioniera Viorica Lo- torii din C.urasada au jnsâmîn- mai găseşti un alt loc unde
liş a dat glas unei emoţio­ Principiile de bază a­ ţat, pină ieri, 146. Nu s-ar pu- să se fi concentrat atitea bo­
nante culegeri de folclor: Aproape lea spune că rezultatele înre­ găţii pe un teritoriu atit de
o istoric a Apusenilor şi a doptate de Plenara C.C. gistrate la-semănat sînt slabe. mic. Petrol, gaze naturale,
lancului, cîntată in vers dc al P.C.R. din 5—6 octom­ Totuşi, făcînd un calcul reiese huilă şi diferite minereuri se
poetul anonim al acestor brie 1967 cu privire la îm­ de finalizare că suprafaţa respectivă se pu­ găsesc aici din plin. Pădurea
plaiuri. Apoi, „Marşul lui bunătăţirea organizării tea realiza in mai puţin de 7 de jie insulă adăposteşte o
lancu", pornit din piepturi administratlv-leritoriale a zile-cu cele două semănători sumedenie de animale cu
La Deva a fost dat în folosinţă blocul F I cu 80 dc apartamente proprietate indi­ Cooperatorii din Boşorod au
viduală. Noul bloc, cu parter plus patru etaje, cuprinde 20 de apartamente cu 3 camere de strănepoţi, a cuprins în­ României şl sistematiza­ avut de executat un volum puse la dispoziţia unităţii. De
şi 60 apartamente cu 2 camere. Noile locuinţe, în care s-au mutat o bună parte din loca­ tinderea. rea localităţilor rurale: sporii , de lucrări în această la începerea insămîntărilor au
tari, se remarcă prin confort sporit. Suprafaţa locuibilă la apartamenteţe cu 2 şi 3 ca­ „lancule mare, bravule tare, — Proiecl — toamnă Paralel cu stringerea trecut însă aproape 25 de zile,
ceea ce înseamnă că maşinile
mere este de 30 m.p. şi respectiv 40 m.p. Fiecare dintre ele au dependinţe. Baia este „îm­ Cu noi să fii recoltei de porumb şi cartofi s-au utilizat cu numai o treime
brăcată" în faianţă, iar parchetul este de bună calitate. Toate apartamentele adtplasate Tu însoţeşte, şî însufleţeşte 32 pag. — 0,75 lei de pe 310 hectare s-a stabilit să din capacitatea de lucru.
în noul bloc au o încăpere, denumită tampon, prin care se face accesul la baie. Pe ai tăi fii". se însămînţeze 200 hectare cu O situaţie maj puţin obişnui­
In afara caracteristicilor funcţionale, noile locuinţe se remarcă printr-o calitate su­ LUCIA LICIU Broşura a fost tipărită cereale păioase de toamnă.
perioară a execuţiei faţadei şi finisajelor interioare. într-un tiraj de masă. Pentru a înlătura pierderile tă se intîlneşfe la cooperativa
agricolă
unde
din Cîmpuri,
la recoltări şi a asigura temelii s-au însămînţat abia 26 hecta­
trainice producţiei viitoare, re cu grîu din cele 73 planifi­ blanuri foarte prefioa.se, iar
consiliul dc conducere al co­ cate. Acest rezultat se putea apele mării care-i scaldă
operativei împreună cu comi­ obţine cu uşurinţă în cel mult coastele sint pline cu pesli.
tetul de partid au stabilit mă­ trei zile bune de lucru O insulă a comorilor. astfel
Primul abataj suri chibzuite pentru ca for­ le din Kolt şi Bobîlna utilajele poate fi definit Sahalinul
Nici la cooperativele agrico­
Situată la 7.500 lan de Mos­
ţele ş» mijloacele de care dis­
frontal De ce sînt vitregite unităţile co­ pune unitatea să fie folosite cu nu şi-au realizat zilnic norma cova, călătorului ii trebuie
randament sporit. Important
nouă ore de zbor cu ftn avion
stabilită. Şi aici semănălorile
este că s-a urmărit îndeaproa­
cu reacţie, pentru a ajunge
scăzut, pieizîndu-se timp pre­
In sectorul V al minei RAID pe ca fiecare brigadă să se în­ au funcţionat cu randament aici. Cu 70 de ani in urmă,
Vulcan a fost deschis re­ cadreze cu lucrările în grafic. ţios care atirnă greu în balan­ scriitorul rus A. Cehov. vor­
cent primul abataj frontal merciale din satele îndepărtate? Efectul acţiunilor iniţiale se ţa producţiei. Suprafeţele iâ- bea cu amărăciune despre
de marc productivitate. materializează in rezultatele mase neinsămîntate la cele Insula Sahalin, numind-o
Pînă acum, în acest sector bune obţinute de cooperatori două unităţi se pot realiza însă ţara cătuşelort a ignoranţei
cărbunele era exploatat nu­ In ziua (le 6 octombrie a.c. industriale. O parte din ele vor bea. Un zîmbet forţat. Murdă­ la recoltat şi 'semănat. Astfel, pînă la 20 octombrie, dacă se şi a mizeriei Au trecut de
mai prin abataje cameră. am organizat un raid prin cîte- fi relatate în rîndurile de faţă ria din local'ei a respingătoare. atunci mulţi ani. Astăzi,
Nouţ abataj are o lungi­ va unităţi comerciale din sa­ respectînd ruta străbătută. In mijlocul gunoiului trona o insula are deja citeva ra­
me a frontului de lucru tele îndepărtate ale Hunedoa­ găleată plină cu fel de fel de muri industriale foarte dez­
mai nhare de 60 m.l., ex­ rei Am pornit din oraşul Hu­ Primul popas l-am făcut la resturi. De feţele de masă să voltate: Industria peştelui, a
tragerea cărbunelui lâcîn- nedoara înspre C.helar şi mai magazinul alimentar din satul nu mâi vorbijn.- Am întrebat r petrolului, forestieră şi a ce­
du-se in condiţiile unui departe pină la Vadut Dobrii. Cinciş Cu cîtva timp în urmă — Gum de aveţi aici atita lulozei.
primisem la redacţie o scrisoa­
înalt grad de mecanizare. Cine a trecut prin aceste locuri re în care se arăta că unitatea mizel’ie ? Oraşul lujno-Sahalinsk, ca­
Aceasta a permis ca in a rămas impresionat de fru­ este închisă, cumpărătorii fiind N-am primit însă nici un re s-a ridicai pe locul aşe­
numai 21 de zile brigada museţea peisajelor. Te intim- nevoiţi să se deplaseze la Te- răspuns. Am aflat apoi că bu­ zării muncitoreşti Vladimi-
minerului Valerian Ţîrînă, pinâ imense păduri de fag a­ liuc pentru a se aproviziona cu fetul este transformat în cir­ rouka, a devenit poarta insu­
care lucrează in noul aba­ poi înălţimile golaşe şi văile a­ ciumă, unde.se vjnd numai lei, boqc.t în întreprinderi in­
taj, să realizeze o avansare meţitoare din Poiana Ruscâ. lucruri mărunte. In urma sesi­ băuturi. Ne pare rău că nu am dustriale si foarte multe cu­
de 25 m.l. In acelaşi timp, Cel mai mult te impresionează zării făcute, magazinul s-a des­ riozităţi. Din cind in cind i
brigada a obţinut un ran­ însă ospitalitatea oamenilor. In chis dar el funcţionează numai ajuns aici seara pentru a ve­ se spune „oraş de tranzit",
dament de 6,32 tone căr­ portul lor pădurenesc, cu o as­ patru ore şi jumătate pe zi. De dea cum anume se distrează căci 'majoritatea călătorilor
bune pe post, faţă dc 5,10 prime specifică locului, aceştia aici nu poţi cumpăra mezeluri, lumea... care sosesc aici, se îndreap­
tone pe post cit a fost pla­ margarina, unt, untură, brîn- La unitatea alimentară din tă către interiorul insulei.
nificat. te primesc cu sinceritate şi bu­ Plosca, gestionara Oii Herban, De-a lungul anilor s-au ri­
Tot in sectorul V al mi­ curie zeturi etc., pentru că nu sînt dicat aici citcva oraşe Impor­
nei Vulcan se află în sta­ Lâsînd la o parte impresiile, Agregatul frigorific nu are nici tante, In primul rlnd din
diu avansat de pregătire al aceşti oameni, deşi nu prea măcar geamuri, ocupînd spa­ V. ALBU punct de vedere industrial
doilea abataj frontal care ţiul degeaba. La extremitatea nordică a
va intra în producţie în pretenţioşi, întîmpinâ unele V. SINEDUBSKI
cursul lunii viitoare. greutăţi în aprovizionarea cu Intrăm în bufetul de alături. O imagine cotidiană întîlnitâ pe ogoarele cooperativei agricole. Mecanizatorii lucrea­
diferite produse alimentare şl Vînzâtoarea Ana Ungur zîm- (Continuare în pag. a 2-a) ză de zor la pregătirea terenului in vederea insâminţării cerealelor păioase de toamnă. ( Continuare In pag. a 4-a)
)