Page 45 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3975

Prologul metamorfozei bau­ xe, se face primul dozaj al I
Pregăti pentru nou! an xitei româneşti începe la Do- minereului, astfel incit con- i Valoarea
ţinutul lui in vxid de aht- 1 *
hreştt. Instalaţiile de aci tre­
buie să .asigure o asemenea miniu este astăzi determinat
dezintegrare a minereului încă înainte de a ajunge la
coborit din Apuseni, o gra- instalaţiile de preparare. Ac­
tivitatea aceasta a avut ea
nulare şi un astfel de con­
în învătumîntul de partid ţinut al lut în oxid de alu­ rezultat faptul că, la ora ac­ timpului
tuală, toţi parametrii au fost
miniu, incit transformat în
alumină să poată da naşte-: d e p ă ş i ţ i .
re aluminiului. . Din 1965, Implicaţiile economice ale
cind a intrat în probe fabri­ acestor căutări creatoare ?
In vederea bunei desfăşurări nâ acum toate celelalte forme ca de preparare a minereu­ Lapidar, ele se pot exprima
a mvâţâmîntului de partid în ale învăţămîntului de partid. lui de bauxită, îndeplinirea astfel ; spor de producţie,
noul an, ce va începe peste cî- Cu sprijinul Cabinetului oră­ acestor cerinţe i stat perma­ spor de colitele. Numai din pierdut
leva zile. la Uzina „Victoria" şenesc de partid Hunedoara, nent în atenţia colectivului. plusul de producţie peste
Câian sb fac ultimele pregă­ a fost stabilit un program ri­ plan, ce se va obţine aci în
tiri Se lucrează la definitiva­ guros al aceste! şcoli, s-au nu­ Au început o serie de obser­ acest an şi se va prelucra la
rea temelor stabilite, a orei şi mit lectori dintre tovarăşii cei vaţii şi studii. In fluxul teh­ Uzina de alumină din Ora­
locului unde acestea vor fi dez­ mai bine pregătiţi politic şi nologic ou fost aduse variate dea, unitatea so><2 din Slati- Este îndeobşte recunoscut
bătute de cei 1.473 membri de profesional. Printre aceştia sînt faptul că în actualele condi­
partid, tovarăşi din activul fă­ chimistul Romulus Baba, ingi­ ţii de avînt al ştiinţei şi cul-
ră de partid şi ulecişti, înscrişi nerii Doinei Frenţoni. losif la- Metamorfoza I turii, a avalanşei zilnice de
la Turmele învăţământului de cob şi alţi tovarăşi Director al informaţii şi noutăţi, reali­
partid. şcolii uzinale de partid este zări şi descoperiri, pentru a
Repartizarea cursanţilor la inginerul Viorel Monda. fi un om polivalent, se cere
formele de învâţămînt s-a fă­ ★ o mare capacitate de discer­
cut — aşa cum preciza tovară­ Şi la Uzina mecanică Cugir nământ, de selectare a ceea ce
şul Anton Timiş, secretarul co­ s-au făcut pregătiri pentru bauxitei e mai valoros legat de profe­
mitetului ue partid din uzină deschiderea la timp a învăţă­ siune, dar mai ales, o folosi­
— în funcţie de capacitatea de mîntului de partid şi funcţio­ re chibzuită a timpului, un
asimilare a fiecăruia, . ţinîn- narea sa cu bune rezultate Du­ completări şi modificări. £- na va putea da economiei efort susţinut şi continuu
du-Se seama de cercul frecven­ pă cum ne informează tovară­ forturile stăruitoare ale pro­ naţionale peste 3.000 tone de pentru aulodepăşire.
tat anterior etc. Astfel, în anul şul lonn Ciocan. secretarul iectanţilor, specialiştilor de ;a aluminiu de bună calitate. Tînăra muncitoare Rozalia Hauptkorn de la Fabrica „Sebeşul" din Sebeş, reuşeşte să Există însă o anume cate­
de învăţămînt 1967-66 vor func­ comitetului de partid. în uzi­ IPROMIN, ale inginerilor şi In ce priveşte întreprinde­ producă numai ciorap'' de bună calitate. Secretul succesului constă în cunoaşterea temei­ gorie de oameni care, majori­
ţiona cercuri de studiere a Sta­ nă vor funcţiona 40 de cercuri tehnicienilor de la Dobreşti rea din Dobreşti, este sufi­ nică a meseriei şi organizarea judicioasă a luciului. In fotografie: Rozalia Hauptkorn pre- . tatea timpului pe care-1 au la
tutului P.C.R., de însuşire a şi cursuri de învâţămînt, o au găsit drumul sigur spre cient să arătăm că ea a rea­ găteşte bobinele pentru tricotat. Foto : I. TEREK îndemînâ, îl folosesc pentru
problemelor actuale ale politi­ scoală uzinală de partid anul atingerea tuturor parametri­ lizat de la începutul anului eh totul alte îndeletniciri. Că­
cii partidului, de studiere a u­ I şi II. Sînt de asemenea orga­ lor Înainte de termen. A înce­ beneficii care se cifrează la lătorind prin regiune am
nor probleme de economie in­ nizate 3 cicluri de conferinţe. pui o examinare complexă, pe peste 3 milioane lei, numai fost în repetate rînduri mar­
dustrială şi un cerc de etică Pregătirile necesare au fost baze superioare, a întregului de pe urma sporurilor obţi­ torii unor înfocate jocuri de
comunistă. Concomitent, va terminate. Astfel, au fost in­ proces tehnologic. S-a intro­ nute la capitotiil calitate. A treia staţie de cărţi, de table etc în tren,
funcţiona pentru cei care au struiţi propagandiştii si repar­ dus pregătirea şi controlul Preocuparea pentru depă­ O b l i g a ţ i i n e g l i j a t e autobuz. Unii au însă preo­
urmat anterior anul I al cer­ tizaţi cei aproape 1.800 pe faze a producţiei, de la şirea noilor parametri atinşi cupări de-a dreptul meschi­
cului „Momente din istoria cursanţi în diferite cercuri şi mina deschisă in inima mun­ recent nu s-a încheiat. Pla­ betoane ne şi condamnabile. Certuri­
partidului şi a patriei", aceeaşi cursuri, s-au stabilit graficele telui pînâ jos, la depozitul nul de măsuri privind orga­ Pc şantierul Centralei le, calomniile, înjurături­
le,-ameninţările etc,, formea­
Făcînd o simplă operaţie a-
formă, dar anul II. cu locul şi data ţinerii şedin­ de bauxită, Minele sau len­ nizarea ştiinţifică a produc­ rilmeticâ, constatăm că valoa­ Cetuze Gligore, Laros Hristos, (crmocleetrice Deva a intrat ză mediul în care simt ci cca
maistrul la sectorul I instalaţii
O deosebită atenţie s-a acor­ ţelor etc. tilele — cum U se mai spu­ ţiei întocmit de colectivul În­ rea unui apartament- se poate şi alţii. în funcţiune a treia staţie mai mare satisfacţie. Dar
treprinderii arată de pe acum
dat pregătirilor pentru buna Primele şedinţe ale cercuri­ ne — au fost transformate perspective noi, succese. acoperi cu actualele chirii de- Lista integrală a acestora a semiautomată de preparare prin aceasta atentează şi la
a betoanelor. Ea este echi­
funcţionare a şcolii uzinale de lor şi cursurilor de partid la în adepărate farmacii ale în­ ION CH1VARI abia într-o perioadă de 100 de apărut acum cîleva zile la ga­ pată cu instalaţie de încăl­ timpul oamenilor din jur,
sustrâgînclu-i de la treburile
partid, în care s-au înscris 60 U.M, Cugir, vor avea loc luni, treprinderii. Aci, pe baza u­ corespondentul Agerpres în ani, fără să mai punem In so­ zeta de perete aflată în curtea zire şi alte elemente nece­ lor, dîndu-Ie bătaie de cap şi
coteală reparaţiile care trebuie
de tovarăşi ce au absolvit pî- 16 octombrie nor analize chimice comple- regiunea Crişana să i se facă imobilului într-un întreprinderii, cu scopul de a sare funcţionării in condi­ muncă în plus pentru a le
cauză,
fi „văzută" de cei în
timp atît de lung. Dar, nici precum si de alţi doritori. Ea ţii optime şi pe timp de iar­ face, chipurile, dreptate. Sînt
măcar aceste chirii minime nu este însoţită de următorul nă. Principalele instalaţii acel soi de oameni care bat
sint plătite cu regularitate de text : „Halal gospodari 1 Fa­ ale noului obiectiv sînt ac­
unii cetăţeni. Ceea ce constitu­ ceţi colecta pentru ei să-şi poa­ ţionate hidraulic şi pneu­
ie însă culmea ironiei este fap­ tă achita chiria". Recomandăm matic, ceea ce asigură o
tul că. chiar cei care lucrea­ capacitate sporită de lucru.
ză la I.G.O., care sînt puşi să metoda şi altor întreprinderi şi In numai o oră, aici se
Liceul Haţeg, cla­ vegheze la buna întreţinere a instituţii. produc 15 mc dc betoane.
sa I B. Cu răbdarea clădirilor şi la strîngerea BA. Reflecţii
şi pasiunea ce o chiriilor nu-şi achită obliga­
caracterizează în­ ţiile de chiriaşi Un exemplu e­
văţătoarea Elisa- locvent îl oferă I.G.O. Hune­
beta Sekely intro­ doara unde existau la data de despre procese
duce pe micii elevi 29 septembrie un număr de 16
în tainele abece­ salariaţi care aveau o restanţă
darului. totală de 5.000 lei la plata chi­
riei şi a celorlalte taxe comu­ şi procesomani
nale. Din rindurile acestora nu
lipseşte administratorul Rotea
Cornel, care are de achitat su­
ma de 200 lei, tehnicianul Pa-
veloni Petru care — pentru a
ajunge la zi — trebuie să mai
plătească 793 lei, mecanicul la toate uşile, care dacă nu
Fortais Constantin, Instalatorul i se judecă de cîteva ori într-un
an cred că n-au realizat ni­
mic demn de laudă. Şi toate
acestea pentru nimicuri care
Familia Bichiş este bine cu­ de producţie a fost promo­ de căsnicie, În care timp s-e care o purtase foarte greu părinte in viaţă, şi aceasta puteau fi evitate sau lămuri­
noscută în oraşul Hunedoa­ vat în funcţia de şef al sec­ născut şi un copilaş, de prin şi născuse cu cezariană. va mutila şi sugruma sufle­ te pe loc printr-un pic de
ra. Aceasta din mai multe ţiei dolomită-var din combi­ 1961, soţia nu mai e bună. In aceeaşi sersoare, vor­ tul lui, zdruneinîndu-1 pen­ calm şi luciditate, printr-o
motive. De curînd s-au îm­ nat. Dar in ultima perioadă, In viaţa lui se strecurase -:u bea mamei sale şi despre Ră- tru toată viaţa. strunire a nervilor la mo­
plinit doisprezece am de este cunoscut mai mult pen- abilitate o altă femeie, în ducu. Iată cîteva rînduri : Cine este această femeie, mentul oportun, printr-o vor­
#cind s-a. stabilit în acest o- — • tru~ap«eăVurile sole. Cităm prezent profesoară la. .o şcoa». „Radu este ceva mai nebu­ R. S. ? Absolventă a Institu- bă bună spusă cu omenie.
Vaş, perioadă în care cei^ doi * cît£va'rrînduri dmtr-un ma- lâ din raionul Brad. Aven- natic şi leagă bine acum cu­ luî pedagogic de 3 am din Discutînd recent cu tovarăş
soţi au muncit mult, "'s-au * ' 1 terial . Întoetîlit nrt - de rrv Luri, chefuri, poze de p'POStitu vintele. Devine din zi in zi Cluj, căsătorită şi nedivorţa- şui Abraham Ladislau, preşe­
zbătut cu unele greutăţi, i­ „Membrii de partid tre­ gust etc., paralel cu negli­ mai drăgălaş, dar în acelaşi t§, (şi-a părăsit soţul), pro­ dintele comisiei de împăciu­
nerente oricărui început de buie să se conducă după jarea şi brutaliznrea soţiei şi timp şi mai zvăpăiat. Mai pusă pentru exmatriculare ire a Sfatului popular.al ora­
drum în viaţă. principiile eticii comuniste chiar a copilului, iată noua nou nu este bun 4aptcle da­ din facultate de mai multe şului Deva, om aflat şi alte
cale pe care a început să pâ-
nu numai in producţie, dar
aspecte din „încordata" acti­
că nu este servit de tatu.
Prin munca şi osteneala de ori şi exclusă din U.TC. pen­ vitate a certăreţilor şi proce­
fiecare zi, şinau cîştigat un tru imoralitate, reprimită la somanilor.
binemeritat prestigiu în rîn- studii în urma intervenţiilor După orele de serviciu, to­
lui Bichiş. In toate aventu­
durile localnicilor. Satisfac­
Locuinţă confortabilă, cîşti- Datoria do părinte uitată rile este încurajată de mama sia i âmîn pentru a face drep­
varăşii care formează comi­
ţiile au venit un- după alta.
ei, care se laudă de pe a­
guri frumoase, promovări în cum că are un ginere model tate unor veşnici neindreptâ-
tiţi, acestor clienţi
perma-
muncă, maşină etc. în persoana lui Mircea Bi­
chiş. O profesoară căreia i-a inenţi ai litigiilor şi judecăţi-^
Astăzi, oricare hunedorean şi în viaţa familiară, in so­ şeasca Mircea Bichiş. Apoi Se constată *la el din zi în zi fost încredinţat spre mode­ lor. Pentru a-i cunoaşte, am
îţi va vorbi cu respect, cu cietate. Ei trebuie su aibă o au început plecările de aca­ mai multă drăgălăşenie, dar lare cel mai gingaş şi fragil răsfoit cîteva dosare :
veneraţie, despre tovarăşa comportare demnă, corectă, să. iar de la 1 octombrie şi şiretlicuri, ceea ce mă fa­ material uman, copilul, dar ti Surdu Ilie din Deva, chea-
doctor Maria Bichiş. Corecti­ în conformitate cu cerinţele 1965, nu s-a mai întors de­ ce să cred că vor trebui care nu se dă in lături de a J mă in faţa comisiei pe Mano-
tudine. dăruire de sine, mun­ înaintate ale moralei comu­ loc. multe eforturi pentru a-l frustra un copil de căldura lache Aurel, deoarece cînd
că neîntreruptă pentru ocro­ niste. Partidul nu admite ca putea stăpîni în viitor". părintelui său ! s-au urcat in autobuz acesta
tirea sănătăţii celor sufe­ membrii de partid să mani­ Intr-o discuţie purtata re­ l-a împins. Se întocmeşte do­
...Un tată rătăceşte. Efor­
rinzi. Toate acestea armo­ feste o atitudine retrogradă cent la comitetul de partid Am reprodus aceste rîn­ turi pentru readucerea lui sar, se trimit citaţii. La pri­
nios împletite cu activitatea in familie, uşurinţă şi imo­ din C.S.H, M. Bichiş, afir­ duri pentru a le citi şj Râ-. în sinul familie* s-au făcut ma dezbatere pirîtul nu se
obştească şi cu cea de gos­ ralitate în viaţa particulară ma printre altele că : „de Io ducii care este acuma mări­ dar ele nu şi-au atins ţinta, prezintă. La a doua şi a treia
podină şî mamă ireproşabi­ început nu s-a împăcat bine şor şi în ochii căruia nu cre­ poate şi dator'tâ uşurinţei ci> I nu mai vine nici reclaman­
Cu toate că în ulimul timp
lă. sînt tot mai puţini meftîbri cu solia". Vrem să-i omin- dem că o să vâ puteti uita, care e fost privită „proble­ tul. Şi dosarul se scoate de pe
tim însă că în scrisoarea tri-
— Secretara biroului orga­ de partid care iui şi-au însu rmsâ mamei sale la data de tovarăşe Bichiş, cînd o să ma Bichiş", am z’ce chfar în­ rol, după cc mai mulţi sala­
nizaţiei de bază de la policli­ şit principiile moralei co­ 11 februorie 1960. dec după vâ pună cîteva întrebări. /Dor ţelegerii şi împăcăm cu a- riaţi au muncit la el, s-au pus
şi pentru a vâ demonstra ră
nica noastră, tovarăşa doc­ muniste, în oraşul Hunedoa­ cinci ani de la căsătorie, în­ eraţi un soţ şi un părinte ceastâ situaţie din partea u­ oameni pe drumuri etc. Ce-
tor Bichiş. ne spunea medi­ ra mai avem cazuri dc mem­ tr-un pasaj scria : „Despre nor tovarăşi. ban Vladimir şi Ludovica, re­
bun înamte de a apuca pe
cul şef Paul Iacob, are o pu­ bri de partid rare nu fac noi nn prea am ce scrie. Eu căile rătăcite şi întunecoase Reîntoarcerea e posibilă. clamă pe Crăcea Ştefan şi
tere de muncă pilduitoare cinste. Aşa. dc exemplu, şe­ sint la uzină şî dimineaţa şi ale beţiei şr imoralităţii. Soţia aşteaptă. Ilăducu repe­ Ana, deoarece aceasta din ur­
pentru noi toţi. Ne însufle­ ful secţiei dolomilu-var, Bi­ după-masă, iar Mimi (solia) tă într-una : ...Să vină acasă mă a aruncat apă după Lu­
ţeşte şi electrizează în acti­ chiş Mircea, membru de aşa cum ştii, cu o normă si Râducu nu are nevoie de lâticu. Adă-I mimă acasă". dovica, în timp ce soţul Anei
vitatea noastră, deşi în ul­ partid, este imoral, stâpînil jumătate, la care contribuie şi cele trei sute de lei pe care şi un alt învinuit, Petrescu
Viorel, rîdeau. De trei
ori
tima vreme, din cauza zbu­ dc viciul beţiei, îşi brutali­ sănătatea ei destul de şubre­ i le daţi lunar. Poate să aibă Peste ani de zile. glasul a­ rolul de reclamanţi. îl au
ciumurilor sufleteşti pe oare zează soţia şi îşi neglijează dă". Dec era un sot ce îsi milioane. In sufletul Im va cestui copilaş va aduce mul­ soţii Ceban, cel de pirîţi, so­
le are în familie, este epui­ copilul". compătimea soţia care mun­ rămîne pentru totdeauna un ţumiri tuturor celor care ?I ţii Crăceai Apoi rolurile ^e
zată şi suferindă. gol imens, pe care nu-1 va ajută să-şi redobândească pă­
Cum o ajuns comunistsj! cea peste puteri şi care cu putea umple nimeni : lipsa schimbă. Cu toate strădaniile
Şi Bichiş Mircca este un rintele. astă2i înstrăinat. comisiei, părţile nu se îm­
om binecunoscut. Pentru Mucea Bichiş în această si­ doi ani în urmă adusese pe căldurii părinteşti a tatălui In secţia de finisaj a I.R.I L Orâştie se asigura un aspect pacă şi cauza este înaintată
activitatea bună in procesul tuaţie?. După mai mulţi ani lume un băiat, sarcină pe ■sau. El va fi un orfan cu GH. IGNAT plăcut scaunelor destinate exportului. Muncitoarea Victoria la tribunal. Mateaş Ileana
Boşorogan face o ultimă verificare unei silve de scaune pre­ introduce'acţiune împotriva
------- _______________________________ y gătite pentru export. Foto : V. ONOIU lui Rărbulescu Victoria, care
o insultă şi stinge lampa de
gătit aproape de geamul ci.
|J Anul trecut s-au împărat. In
acest an au inversat rolurile
U R M Ă R I S lU P A C S N A I • U R M Ă R I ' ai ian a 43tsi i i m ac mtmim şi s-au apucat serios de trea­
bă. De ce să umble la comi­
sia de împăciuire cind există
tribunal ? Mai ales că. după
cum vedeţi, au motive serioa­
Credem că după cele întîl-
EXPRESIE GRĂITOARE A GRIJII P r in u n it ă ţ ile c o m e r ­ au început şi la Bunila se a­ nile în localităţile vizitate co­ se, nu glumă. Popa losif.
junge destul de greu. Lipsa de
Bi-
cheamă în faţa legii pe
la
mărfuri din magazinul de
lanschi Reia, deoarece acesta
Bunila este resimţită de mulţi mentariile sînt de prisos. Si-a legat cîmele cu un lanţ
Sarcina aprovizionării maga­
PARTIDULUI PENTRU CREŞTEREA NIVE­ cumpărători deoarece de aici zinelor amintite revine organi­ prea lung. din care cauză
locuitorii
aprovizionează
se
c ia le d in s a te le din mai multe sate. zaţiilor comerciale din Hune­ inconştientul patruped are o
rază prea mare de activitate,
doara. Cumpărătorii sînt
în­
LULUI DE TRAI AL CELOR CE MUNCESC nu a putut fi vizitat. El func­ dreptăţiţi să afle cînd vor fi calcă iarba etc. De cîteva ori
Magazinul din Vadul Dobrii
s-au împăcat, apoi au început
luate măsuri pentru îmbunătă­
Drept
ţirea acestei situaţii.
natul fiind Popa losif care a
bilite. Va spori astfel răspun­ salarizare şi majorarea .salarii­ şi instituţiile regiunii. Acestor î n d e p ă r t a t e ţionează doar în două zile din pentru care aşteptăm răspun­ din nou, de aslâdntâ împrici­
sâptâmînâ din lipsă de gestio­
derea faţă de îndeplinirea sar­ lor, vâzînd în aceasta grija măsuri luate de partid, colec­ nar, sul cuvenit. tăiat liliacul lui Bilanschi şi
cinilor, realizarea lor integra­ deosebită a partidului pentru tivele de muncă le răspund era destul de supărată. Am ru­ aflau mulţi cumpărători Ges­ a semănat cartofi.
lă fiind criteriul conform că­ creşterea continuă a nivelului prin sporirea eforturilor pen­ gat-o să ne vorbească. tionara Ludovica Tâut, nu s-a Fără să viei zîmbcşli a
ruia se acordă integral salariul lor de trai. Noul sistem de sa­ tru îndeplinirea integrală îna­ — Comenzile pe care le fac arătat dispusă să spună ce-i compătimire pentru „bravu­
tarifar. Hotârirea plenarei pre­ larizare, cit şi majorarea gene­ inte de termen a sarcinilor ce nu sînt onorate. Dacă nu merg lipseşte din unitate. Localnicii ra" acestor oameni, puşi me­
vede măsuri pentru întărirea rală a salariilor pe întreaga e­ le revin, convinşi fiind că ast­ eu după marfă nu am ce vin­ Mai întîi am dat cuvîntul unei O rubrică albă reu pe judecăţi, mâcinînd
însă au arătat fără
înconjur.
rolului maiştrilor in produc­ conomie vor spori veniturile fel vor contribui şi mai mult de. timpul lor şi a altora cu flea­
ţie Nivelul de salarizare se va muncitorilor, inginerilor şi teh­ la înflorirea României socia­ — Ce anume vâ lipseşte ? gospodine : curi, cu nimicuri. Şi dacă ar
stabili în funcţie de răspunde­ nicienilor din întreprinderile liste. ~ Din mărfurile cele mai — Ar trebui să aducă şi la fi vorba numai dc timpul
rea şi rolul lor în activitatea mult solicitate amintesc sarea, ciorapi, şosete, cizme, şoşoni, pe graficul lor. poate că n-a/ fi mare pa­
noi aţă de diferite culori, ace,
ferenţiere stimulativă faţă de Edificarea noii societăţi implică da, Alba-lux. Pîinea se aduce pînzâ „Boziaş", damasc pentru cări antrenează şi un număr
productivă, asigurî'ndu-se o di­ zahărul, oţetul, conservele, so­ guba. Dar toate areste jude­
salariile muncitorilor. In cazul în stare foarte veche. baticuri, material pentru feţe însemnat'de oameni ca mar­
obţinerii unor rezultate deose­ îmbunătăţirea formelor de organizare De necrezut, dar aşa stau lu­ de perne, făină, bulion. de producţie tori. Timpul acestora este
bite ei vor fi stimulaţi, dar ci urile. Să nu poţi cumpăra După ce a enumerat şi al­ preţios şi nu poate fi recupe­
sînt şi răspunzători material tatea pe care le manifestă sare şi oţet! te articole, am notat părerea rat Se râsfnnge asupra ac­
pentru neîndeplinirea sarcini­ si conducere partidul nostru în promova­ Dincolo de Ghelar se alfa unui cetăţean : lui prin abataje frontale. In Jurj loan. Petre Constantin. tivităţii productive şi intelec­
anul curent numărul abataje­
lor de către suboixionaţi. Cele rea consecventă a principiului satul Ruda. Localul magazinu­ — Articolele de fierărie lip­ lor .frontale a crescut cu încă Ghioancâ Sabin, Blaga loan şi tuale, creează greutăţi unde­
aproximativ 45 de clase de conomice. concentrarea forţe­ conducerii colective, o centra­ lui este dărăpănat. Ai impresia sesc cu desâvîrşire. Ca să 8. In viitor numărul acestora altele care şi-au depăşit mult va în mecanismul societăţii,
salarizare *vor asigura stabi­ lor şi întărirea stimulentelor, lismului democratic, în toate că clin moment în moment se cumpărăm cuie, lanţuri pentru va creşte mai mult prin pune­ angajamentele luate în între­ in rezultatele muncii ei. Iată
lirea corespunzătoare a sala­ pentru realizarea planului în domeniile de activitate. dârîmâ. Este adevărat că au vite şi care, cercuri pentru roa­ rea în exploatare a z.âcâmîntu- cerea socialistă, deci argumente care, puse in
riului /tarifar pentru persona­ condiţiile unei eficiente cres- Este cert că de/bâtînd te­ început lucrările la un local te. coase, sape şi altele trebuie Iui din flancul nordic, stratul 5 înainte de a pleca de la mină faţa veşnicilor procesomani
lul tehnie-adminislrativ. cre- cînde. meinic proiectul de Directive nou dar ele se desfăşoară in­ si pierdem o zi, să mergem pî­ blocul 11F A". ni s-a comunicat o veste îmbu­ ar putea sâ-î convingă. Este
octombrie
curătoare : în luna
îndu-se astfel posibilităţi mai Hotârirea plenarei C.C. nl masele largi de oameni ai tr-un ritm foarte lent. nâ la Ghelar sau în alte părţi. La Lupen» ni s-a vorbit şi des­ toate sectoarele au recuperat
bune de diferenţiere a saloria- PC R. de a supune acest im­ muncii, cadrele tehnico-îngîne* — Stăm râu cu produsele Dorim să cumpărăm de asen>e- pre minerii din sectoarele V, râtnînerea în urmă. Ne-.un a­ însă nevoie de o largă muncă
ţilor între funcţii. portant document unei largi reştî, specialiştii şi economiş­ industriale, ne spunea gestio­ nea căciuli, cizme de cauciuc, IX. III, Vili şi ii, care au în­ dus aminte de cuvintele ingi­ de educaţie, în care un rol
Oamenii muncii din regiu­ dezbateri şi apoi prezentarea tii vor completa măsurile pre­ nara Eva Luraci. Se caută petrol. registrat rezultate de seamă nerului Ciripem rostite cu cît- covîrşitor trebuie să-l aibă
nea Hunedoara au prunii cu lui spre aprobare Conferinţei conizate cu valoroase propu­ mult pînza „Boziaş" pentru Gestionara spunea că a fă­ despre hărnicia muncîtoriloi va timp în urmă : ....vom aven opinia publică, organizaţiile
interes deosebii hotârirea Ple­ Naţionale a partidului, dove­ neri izvorîte din experienţa şl confecţionarea cămăşilor pur­ cut unele comenzi şi că urmea­ din brigăzile conduse de A ­ pe graficele noi o rubrică albă, obşteşti.
narei C.C al P.CR. cu privire, deşte înaltul spirit .de răs­ practica muncii lor de fiecare tate de pâdureni. ză să primească mărfuri. Dar vram Nkolae, Ciuciu Andrei, pe care nu vom trece nici o ci­
la îmbunătăţirea sistemului de pundere, exigenţa şi seriozi- zi. La magazinul din Bunila se cînd ? Ploile de toamnă deja Popescu loan, Sâlăjan Dânilâ, fră, aceea a restanţelor". G lf f NEGREA