Page 48 - Drumul_socialismului_1967_10

TUltOCtUJ»” -

plenarei

C.C. al P.C.R.-un vast program

de dezvoltare a societăţii

socialiste

In pas cu cerinţele Activitatea comercială 4 PAGINI - 25 BANI

ANUL XIX. NR. 3976 DUMINICA 15 OCTOMBRIE 1967
actuale şi de perspec­ pe un nou făgaş

■ Document de însemnătate vitală pentru SOLEMNITATEA INMINARII
tivă ale economiei proiectul de Directive cu privire la perfecţio­ AUTOSTRADA UN SISTEM ANALITIC
mersul continuu înainte al societăţii noastre,
narea conducerii şi planificării economici na­
Interesul deosebit cu care metalurgiştii u­ ţionale, cuprinde toate laturile principale ale BUCUREŞTI-
zinei noastre au primit .şi citit proiectul de sistemului economic, complexul de măsuri ca­ UNOR DISTINCŢII
Directive ale CC. al PCR. cu privire la per­ re se preconizează a fi întreprinse pentru ridi­ DE URMĂRIRE Şl COORDO­
fecţionarea conducerii, planificării şi organi­ carea activităţii economice la un nivel supe­ PITEŞTI
zării economiei naţionale, dovedeşte o dată rior.
mai mult înalta grijă şi răspundere a partidu­ Şi sectorul circulaţiei mărfurilor a fost su­ LA CONSILIUL UE STAT
lui nostru de a elabora şi aplica, corespunzător pus unei analize atente şi aprofundate Au fost Creşterea continuă a tra­ NARE A LUCRĂRILOR
sarcinilor şi cerinţelor fiecărei etape a dezvol­ sublimate fenomenele şi tendinţele noi ce re ficului pe şoseaua Bucu­
tării noastre socialiste, cele mai potrivite for­ îrranifestă, li.psurileşi neajunsurile generate de reşti — Piteşti a făcut ne­
me şi metode de conducere şi organizare me­ actuala organizare, cu multe verigi intermedi­ cesară începerea construc­ La Consiliul de Stat a avut de 100 de ani. pentru faptele
nite să asigure o eficienţă maximă în valori­ are, centralizarea excesivă a unor atribuţii, fo­ ţiei unei autostrăzi, care va loc sîmbătâ dimineaţa solem­ dc arme săvîrşite în primul
ficarea resurselor naturale şi potenţialului li­ losirea unor forme de salarizare care nu asi­ lega aceste două localităţi. ÎN CONSTRUCŢII nitatea înmînârii unor ordine război mondial. în luptele de
man al ţării noastre gură cointeresarea materială corespunzătoare Lucrările se execută de-a ale Republicii Socialiste Româ­ la Mărâşeşti şi serviciile aduse
Fiecare rînd şi paragraf, fiecare prevedere a lucrătorilor din comerţ etc. lungul a 100 km. nia ' . armatei române, .s-a conferit
a proiectului sînt rezultatul unei profunde stu­ După părerea mea. cel mai important as­ Traseul, care străbate văi­ Pe şantiere, după cum este al calculatorului. Pentru înce­ Distincţiile au fost inmînatc generalului locotenent în retra­
dieri şi cunoaşteri a noilor fenomene şi tendin­ pect pe care-1 relevă proiectul de Directive le rîurilor Neajlov şi Argeş, ştiut, se folosesc importante put s-au studiat in mod spe­ de tovarăşul Chivu Stoica, gere Grigore Iacob Zadik, Or­
ţe apărute în viaţa economică a ţării noastre este influenta activă pe care trebuie să o exer­ nu va traversa nici o loca­ cial probleme privind siste­ preşedintele Consiliului de dinul „Apărarea patriei4' cla­
Proiectul de Directive subliniază cu deose­ cite comerţul asupra industriei şi orientarea litate. Pentru evitarea in­ cantităţi de materiale, ele­ Stat. sa a Ii-a.
bită pregnanţă acest lucru. Sint convins că acesteia spre producerea unor sortimente de tersectării firelor de circu­ mente de construcţii, semifa­ matizarea activităţilor pregă­ La solemnitate au participat Scriitorului Fran.yo Zoltan
complexul măsurilor preconizate a fi luate vor mărfuri diverse şi de calitate superioară, care laţie, zonele de acces la bricate, se utilizează maşini şi titoare (confecţii, utilaje, ma­ tovarăşii Constanta Crăcim, i s-n înmînat Ordinul „Meri­
înlesnj punerea in practică a numeroaselor să satisfacă in totalitate cerinţele populaţiei, noul drum vor li limitate mecanisme, mijloace de trans­ teriale etc.); a căror realizare vicepreşedinte al Consiliului tul Cultural" clasa. I. pentru
studii efectuate în acţiunea generală de orga­ în concordanţă cu veniturile ei băneşti in con­ şi sistematizate, iar la (oale port şi un număr mare de optimă reprezintă condiţia de de Stat, Crigore Cteamânu. se­ merite deosebite în activitatea
nizare ştiinţifică a producţiei ş> a muncii, care tinuă creştere şi evoluţie. Or, în actualul ca­ trecerile peste căile ferate muncitori specializaţi in exe­ bază pentru -desfăşurarea nor­ cretarul Consiliului de Stat, literară, iar Iov. Ion Moangă.
la noi în uzină s-a concretizat in peste 30 de dru organizatoric, prin interpunerea untii nu­ se vor amenaja pasaje de­ cutarea anumitor operaţii. mală a activită|ii de construc­ Gheorghe Stoica, membru o) Ordinul Apărarea Patriei cla­
studii cu eficienţă economică importantă măr mare de verigi între producţie şi consum, nivelate. Conform proiecte­ Pentru a asigura coordonarea ţie. Consiliului de Stal, Ştefan Voi- sa a Il-a pentru merite deo­
Lucrînd în conducerea unei importante uzi­ s-a diminuat substanţial această cerinţă obiec­ lor, între cele două oraşe tuturor acestor mijloace ma­ După punerea la punct a a- cu. redactor şef al revistei sebite în opera (Ic consiliere
ne constructoare de maşini-unclte. m-am o- tivă, consecinţele fiind, pe de o parte, nesatis- se va putea circula pe pa­ teriale şi de muncă in vede­ ceslei tehnologii s-a trecut la „Lupta de clasă", Bujor Sion, a socialismului.
Ing. NICOLAE MARCEA STAN STOICA tru .benzi, cu o viteză de rea desfăşurării procesului fie elaborarea propriu-zisă a gra­ şef de secţie la C C. al P.C.R , Pentru merile deosebite în
director tehnic director al Direcţiei comerciale pină la HO km pe oră. producţie, pentru a imprima ficului care cuprinde 402 eve­ Ilie Râdulescu, prim-adjun:i muncă, cu prilejul împlinT i
Uzina mecanică Cugir regionale lucrului ritmicitate şi conti­ nimente şi 652 de activităţi, a 10 ani dc la apariţia revistei
(Agerpres) nuitate e necesar să se îmbu­ reflectate în cîteva date ini­ de sef de secţie la CC. al „Munca de partid", a fost con­
(Continuare tn pag. e 3-a) (Continuare In pag. a 3-a). nătăţească continuu programa­ ţiale : activitatea determinată PCR., membri ai conducerii ferit unor lucrători ai revstei
Ministerului Energiei Electri­
rea şi conducerea lucrărilor. prin evenimentul predecesor ce Ordinul Muncii clasa a IH-a,
Aplicarea în practică a gra­ şi succesor, duraţi activităţii Pentru contribuţia adusă la Ordinul „Tudor Vlndimireseu"
ficelor reţea sau a drumului şi responsabilul e> (prin res­ lupta împotriva fascismului şi clasa a IV-a. Ord-nul „Steaua
critic cum li se mai spune, ponsabil se înţelege unitatea la opera de construue a socia­ Republicii Social-ste Româ­
permite crearea unui sistem de de execuţie a şanUcrutui, cît lismului a fost conferit Ordi­ nia" clasa a V-a şi Ordinul
planificare şi urmărire prin şi serviciile ce concură la pre­ nul „Tudor Vladimirescu" cla­ ,,23 August".
care se exercită un control a- gătirea lucrărilor, procurarea sa I. generalului de armată în Pentru merite deosebite în
nalitîc asupra desfăşurării lu­ utilajelor, confecţiilor şi ma­ rezervă Constantin Vasilm muncă, cu prilejul împlinirii a
crărilor de construcţii, în ve­ terialelor). 20 de ani de la înfiinţarea zia­
derea respectării termenelor In urma definitivării varian- Raşca mi. rului „Elorc" au fost conferite
de punere în funcţie a obiec­ Pentru merite deosebite in unor lucrători ai ziarului Or­
tivelor. Ing. MUTAI KELP domeniul ştiinţific şi didactic, dinul Muncii clasa a IH-a.
a fost înmuiat prof. Gh. Zâne.
In cadrul întreprinderii de inginer şef al şantierului „Meritul Cultural" clasa a IV-a
construcţii siderurgice Hune­ construcţii nr. 2 membru corespondent al Aca­ şi clasa a V-a.
doara această metodă moder­ I.C.S. Hunedoara demiei, Ordinul Muncii cla­ Pentru merile deosebite în
nă de planificare s-a aplicat sa I muncă, cu prilejul împlinuii
cu mult succes la reconstruc­ (Continuare fo pag. a 3-a) Cu prilejul împlinirii vîrstei a 70 de ani dc la înfiinţarea
ţia a două cuptoare Martin de revistei „Albina", au fost în-
400 tone şi o furnalului nr. 2 mînate unor lucrători ai revol­
de la Uzina „Victoria" din Că- tei Ordinul „Meritul Cultu­
lan. Pe barza experienţei acu­ ral" clasa a IH-n. Ordinul
mulate a fost extinsă apoi la Muncii clasa a IH-a şi Ordinul
prima lucrare de anvergură : „Meritul Cultural” clasa a V-i.
laminorul Bluming de 1300 Unui număr dc 137 de mur-
mm. citori, ingineri, maiştri şi teh­
Pentru acest obiectiv elabo­ nicieni. care lucrează în sec­
rarea graficului reţea după torul de proiectare, construi:-
sistemul drumului critic s-a e- ţiî-montaj. energetice şi e> -
Tectuat de un colectiv de in­ ploatare din cadru! Ministe­
gineri cu vastă experienţă în rului Energiei Electrice, le-au
activitatea de construcţii. Cal­ fost conferite „Ord'nul Mun­
culele au fost efectuate cu a­ cii" clasa a îll-a. Ordinul
jutorul calculatorului electro­ „Steaua Republicii Socialis'e
nic din combinat, dînd prin România" clasa a IV-a şi cl, -
aceasta inginerilor posibilita­ sa a V-a.
tea să se ocupe mai mult de După înmînaroa distincţiilor,
îmbunătăţirea şi definitivarea tovarăşul Chivu Stoica, in nu­
tehnologiei de elaborare a mele C C. al P.C.R.. al tov.-
grafului şi pentru completa­ răşului Nicolae Ceauşescu per­
Primele trepte spre ştiinţă... rea program ului de comandă sonal, al Consiliului de Stat >i
al guvernului, o felicitat călvli -
ros pe cei decoraţi, urîndu- e
noi succese în activitatea vii­
DESCHIDEREA zi, terenul era bolovănos, sîm- toare.
S P A R G E T I C R U S T A ţuulu-se nevoia unei discuiţi mulţumit tovarăşi! Mihalael e
In numele celor distinşi au
suplimentare.
ÎNVĂTĂMÎNTULUI Am vrea să menţionăm un Ionescu, Tudor Burau. Şerb=n
aspect negativ care contravine Nedelcu, Gheorghe Bcke.
cu misiunea specialistului de (Agerpres)
DE PARTID pe ogoare : în mei una din cele
S IT U A Ţ IIL O R S C R IP T IC E ! 12 cooperative agricole vizitate I U I
LA C.S. HUNEDOARA n-am înlîlmt la maşina de se­ B
mănat pe inginerul unităţii. De
aici se pot trage şi alte con­ ORAŞELE
Condiţiile pedoclimatice ale sămînlaseră pînă în ziua de 13 Sebeş. in parcela Cimpul Ră-
In Combinatul siderurgic Hu­ raioanelor Alba şi Sebeş sint octombrid decît 190 de hectare hăului, din cauza nepregâtini cluzii, nu numai cele cu privi­
nedoara a -avut loc vineri deschi­ asemănătoare. Ceea ce le deo­ din 350 ha planificate ; o situa­ corespunzătoare a terenului a re la calitate, dar şi la obiecti­
derea noului an în invâţămîn- sebeşte. acum. in actuala cam­ ţie asemănătoare există şi la rămas multă sămînţă la supra­ vitatea şi certitudinea cifrelor
lul de partid, unde in raport cu panie agricolă este volumul Ciugud. faţă raportate AUSTRALIEI
cerinţele producţiei şi a gra­ lucrărilor In Sebeş trebuie să Principala cauză care frînca- Merită să consemnăm felul Epoca optimă de însămînţa-
dului de cunoştinţe al celor se însămînţe/e 13.760 hectare zâ încadrarea în graficele sta- cum s-a urmărit calitatea se- re a griului este pe sfîrşite. In Ea sfîrşitvl lunii april
peste 5.1)80 de cursanţi vor cu culturi pâioase, iar în Alba uncie cooperative agricole din
funcţiona următoarele forme 8.500 de hectare. Pînâ în ziua raionul Alba (Cistei. Vinţul de 1770, in fofa ţărmului râs(
de pregătire: economie indus­ de 13 octombrie se realizase Jos, Şard) semănatul griului ritean al Australiei, in go
trială. istoria patriei şi a parti­ H8.3 şi respectiv 92 la sulă din s-a terminat. In altele (şi as- ful actualului oraş Syduc
dului. probleme actuale ale totalul planificat. Campania agricolă de toamnă tea-s majoritatea) acţiunea e ancora o corabie condusă c
politicii partidului. Statutul Recomandările specialiştilor, pe sfîrşite In raionul Sebeş vestitul căpitan James Coo
PCR., şcoala uzinală, anii I si indicaţiile organelor de partid insă se simte nevoia unui spri­ La puma inlilnirc a li
II, şi cursurile speciale cu ingi­ erau ca semănatul pâioaselor jin mai concret din partea or­ Coolc cu băştinaşii, accşt
nerii. In cadrul primelor şe­ să se termine pină in ziua de bililc de unităţi constă în fap­ mănatului în două unităţi veci­ ganelor agricole raionale dat nu au manifestai nici un f
dinţe de deschidere. în faţa 15 octombrie ac Ritmul înce­ tul că eliberarea terenului de ne din raionul Alba. respectiv unităţilor rămase în urmă. de frică, interes sau mira
cursanţilor, au luat euvîntul to­ tinit din ultimele zile, nu dă porumb, cartofi şi chiar sfeclă Cricâu şi Bueerdea In timp ce sprijin care să se materializeze văzînd oamenii albi. Ni
varăşii Vasiu Gheorghe. pnm- certitudinea încadrării în epo­ se face anevoios Totodată, se terenul cooperatorilor din Cri- nu în umflarea artificială a si­ mărgelele colorate, nici >
secretar al Comitetului orăşe­ ca optimă. semnalează numeroase defecţi­ cău — inginer agronom fiind E- tuaţiilor operative, nu în con­ glinjoarclc strălucitoare
nesc Hunedoara al PCR.. Du- In raulul-anchetă organizat uni la tractoarele şi maşinile nea Patachi — corespundea ce­ troale şi vizite fugitive, ei in nici chiar cuţitele din oţel r
mitrescu Constantin, secretar vineri de redacţie s-a constatat agricole lor mai exigente cerinţe agro­ terminarea grabnică a însă- i-au atras. Toaic încercări
al Comitetului orăşenesc Hu­ <ă la multe unităţi, care deşi In raidul întreprins s-a ur­ tehnice. alături, la Bueerdea, mînţărilor de toamnă.
nedoara al P.C.H.. Niculescii au o dotare tehnică corespun­ mărit însă şi calitatea lucrări­ pe o parcelă la marginea căreia
Ion. secretar al comitetului de zătoare. ritmul în ultima Săp- lor executate de mecanizatori. se găsea o semănătoare ce ur­ A DAVID I.E.M.II. Deva — Aspect de la repararea capului hidraulic
partid (lin combinat. inginer tămina n-a depăşit 7-10 lui pe La cooperativa agricolă din ma să înceapă lucrul a doua Ing, $T. CRĂCIUN la una din sondele <le foraj' Ghelar Foto : V. ONOIU
Niţă loan, direct or tehnic al zi Cooperativa agricolă din A-
C.S. Hunedoara si alţi activişti poldul de Jos a mers în ulti­
de partid şi de slat. profesori ma săp'âmînă cu o viteză zil­
şi jurişti, care au vorbit des­ nică fie 7 hectare j la Ludoş.
pre „Contribuţia poliiiicii ex­ din ziua (Ic 5 octombrie pînă in casa de cultură, scăpindu-sc
din vedere că unele activităţi
terne a României la îmbunătă­ 13 octombrie se insăminţaserâ l a p e t r o ş a n i [)e cenu finalizează englezilor dc n se apropia de
ţirea relaţiilor dintre state". J50 de hectare cu toate că uni­ pot fi mai bine organizate, pe ci au fast zadarnice
categorii dc spectatori,
chiar
tatea dispune de 4 semănători; in alte locuri De exemplu, Cu toate acestea, înainte
ION MUNTEANU de a-şi continua călătoria cu
corespondent cooperatorii din Câpud nu în- simpozionul „Nobilul senti­ corabia sa, Cook a dcr.larat
unele iniţiative la casa de cultură ? dresea/ă tinerilor, s-ar fi bu­ ţărmul de est. al Australiei
ment al dragostei", caic se a-
curat de succes dacă nr fi fost
posesiune engleză In anii a­
organizat. în colaborare cu ceia, închisorile (lin Ani/iia
conducerile şcolilor şi organi­ erau ticsite, şi numărul de­
La Casa de cultură din Pe­ profesor universitar şi un ju­ serate model, dar nici pînă n- ze programul lunar la locuri zaţiile U.T.C., în unităţile şco­ ţinuţilor politici şi al crimi­
troşani, edificiu modern. în rist. Cu toate acestea, acţiunea cnm ea nu a avut loc. vizibile. în diferite puncte ale lare şi în întreprinderile mai nalilor creştea continuu.
care au fost investiţi peste a eşuat datorită lipsei de audi­ Firesc, se ridică cîteva în­ localităţilor, cetăţenii avînd po­ mari din oraş. Parlamentul englez a hotn-
]3 000.000 lei, există preocupa­ toriu. Alte două simpozioane : trebări De ce eşuează aceste sibilitatea să-şi organizeze de Mai ex'istă o scrie dc cauze rit să se creeze o colonie de
re pentru a se crea oamenilor „Ce trebuie să cunoască viitoa­ acţiuni ? Publicul ocoleşte, în- aşa manieră timpul incit să care ţin de fondul activităţii. deţinuţi pe ţărmul australi­
muncii condiţii optime de pe­ rele mame despre naştere" şi poată participa la activităţile După cum sublinia tovarăşul an de est. In 17SS, in Golful
trecere a timpului liber Au „Cum trebuie să privim şi să clubului. La casa de cultură Clement Negrul, sccrqtar al Port-Jackson a intrat o <lo-
fost iniţiate Şi îşi desfăşoară înţelegem pictura'’ au fost ra­ din Petroşani, însă. programe­ Comitetului orăşenesc dc tilă dc îl corăbii, trauspor-
activitatea mai multe formaţii tate din acelaşi motiv. Tovară­ ÎNSEMNĂRI le lunare stau in sertar. partid Petroşani, 1 multe pro­ tînd primii deţinuţi şi paz­
(cor, teatru, muzică populară, şul Alexandru Miclcscu, direc- Pregătirea şi popularizarea grame sînt de slabă calitate, cu nicii acestora. Aşa a făst în­
«•muzică uşoară, dansuri popu­ lorul casei de cultură, s-a ară­ unei acţiuni nu-i asigură în­ un conţinut sărac de idei. Deşi temeiat oraşul Sydney.
lare. orchestră simfonică), mai tat foarte îngrijorat fală de a- totdeauna reuşita Mai este se fac încercări şi căutări. încă „Cel mai inim os! Cel mai
multe cercuri (artă plastică, cesle eşecuri. tr-adevăr, casa de cultură ? nevoie de atragerea publicului, nu au fost găsite acele forme mare! Cel mai bogat!" —
foto, croitorie), în planurile lu- — Pregătim totul, cerem u­ Răspunsuri sînt mai multe. In de mobilizarea lui la activită­ care să atragă mai mult publi­ spun sydneyczii despre gra­
, nare sint prevăzute acţiujn nor cadre de prestigiu să în­ prunul rind una din cauze ar ţile casei de cultură Or, aceas­ cul,, intre casa de cultură, or­ sul lor. Dar nu cartierele
multiple (conferinţe, simpozi­ tocmească şi să prezinte ex­ fi slaba popularizare a activi­ tă latură a fost lăsată pe un ganizaţiile de sindicat şi dc comerciale şi clădirile înalte
oane, recenzii. audiţii. progra­ puneri interesante, bogate în tăţilor Afişele care anunţă plan secundar Organele de sin­ tineret neexistînd o colaborare
me artistice, seri distractive, conţinut, dar auditoriul lipseş­ simpozioane, conferinţe dar dicat şi U.T C. nu s-au preocu­ rodnică pe această linie Este determină înfăţişarea oraşu­
spectacole de teatru, concerte te. Nu ştim ce să facem. Cum mai ales spectacole sint puţine pat îndeajuns de atragerea oa­ timpul ea tovarăşii din biroul lui. Adevărata lui „arama"
etc.). In parte, aceste activităţi mai putem apela, in viitor, la şi nu sint expuse acolo unde menilor la casa de cultură In consiliului local al sindicatelor, se simte lut re eucalipţii iri-
s-au bucurat de succes, dar aceşti oameni ? există o mare afluenţă de tre­ cele mai multe cazuri, nici to­ biroul comitetului orăşenesc i lorii i şi foşnetul palmieri­
niulle au şi eşuat, nu au avut Situafia dc mai sus nu ca­ cători Multe din ele sînt plate, varăşii care răspund de aceste UTC. şi conducerea casei dc lor, in s/iotclc danielelor de
ecoul scontat în rîndurilc pu­ racterizează numai simpozioa­ inexpresive, neatrâgâloarr. iar probleme nu au participat la cultură să pornească hotărî fier ale balcoanelor^ la um­
blicului. Iată cîteva exemple. nele. La casa de cultură s-au o parte informează prea lîrziu asemenea manifestări. cu mai multă seriozitate, la c- bra (icuşifor uriaşi.
In luna septembrie a fost ratat, din aceeaşi cauză, un publicul despic acţiunile care Eşecurile unor acţiuni au liminarea lipsurilor, pentru a Sydney se mindrcşte ru
pregătit simpozionul „Senti­ număr destul de mare de seri au loc mai fost cauzate şl de alţi fac­ asigura o desfăşurare bogată a podul sdn de i>rytc golf, <*a-
mentul nobil al dragostei" Te­ distractive, conferinţe, progra­ Cluburile sindicatelor, cum tori. Dc pildă, a existat şi mai vieţii eultural-artistice !a Pe­
Mihăilescu loachim, mecanic la I.K.l.L. Haţeg esie unui ma a fost încredinţată unor me artistice. De luni de zile sînt cele din Lupeni. Uneam şi există tendinţa greşită de a or­ troşani. TlfOMAS MITCIIEL
dintre muncitorii care-şi depăşeşte planul şi execută lucrări personalităţi cunoscute: un se încearcă organizarea unei Vulcan, obişnuiesc să-şi afişe­ ganiza totul numai şi numai la L. DEMETER ziarist australian
dc calitate. El a fost declarat fruntaş în producţie doi am
consecutiv, iar pe acest an se menţine evidenţiat luna de luna. (Continuare In pag. a 4-a).