Page 49 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3976

Amicilor

Lemnul, folosit de oa­
mei de aici meni la cele mai diverse
îndeletniciri, îndeplineşte
In acelaşi timp şi funcţii
estetice, într-o perfectă
şi de mai | simbioză a ut'lului cu fru­
mosul. Mărturie sînt şl a­
ceste două bîte Incrustate
de pe Valea Grâidiştel.
departe... Foto: I TEREK

Vă scriu pe această cale jj
despre un lucru care m-a bu- g
curat foarte mult. Simţeam,
aşa, nevoia sâ mă destămui,
şi cum voi îmi sînteţî cei mai
apropiaţi oamen1, m-am ho-
târît să vă spun. Ştiţi din
scr isoarea pe care v-am tri­ 0 CARTE INTERESANTĂ
mis-o câ acum trei ani m-nm
mutat în bloc. A fost un e­
veniment fericit De fa<pt nu
mai lungesc vorba pentru
că v-am pus Ia curent la tim­
pul poti'vit. Acum vă scriu
despre cu totul altceva.
Cunoaşteţi poate şi voi câ DESPRE DACI
în uncie perioade întreprin­
derea de gospodărie orăşe­
nească din Deva era des cri­
ticată de localnici pentru că I
nu răspundea prompt unor
solicitări. Ca sâ termine o In urma impulsului dat de tice, greaca şi latina, şi une­ „DECEBALU" — regele da­
dată cu necazurile, conduce­ şcoala ardeleană -mişcării de le din limbile europene. cilor despre care se spune :
rea amintitei întreprinderi a emancipare culturală a româ­ Cai tea este precedată de eî- „Acestu rege alu Daci torn (ca­
luat hotârîrea înfiinţării u- nilor din Transilvania, nnilţi Icva citate din Pliniu şi Ci­ re s’au zisu şi*i Dorpaucu,
cărturari ardeleni s-au ocupat cerone, constituind un motto Diurpnncu) a (ostii amatoriii
în scrierile lor de trecutul şi al ei Autorul se adresează a­ mure de libertate naţiunalc,
viaţa poporului român Preo­ poi ..Către cetitorii!", dîndu-i ş’i de glorie militarii! ş’i erou
FOILETON cuparea de căpetenie a căr­ îndrumări de felul cum tre­ mare in bclaic".
turarilor români era studiul buie citită ortografia din a­ Lucrarea continuă cu răz­
limbii şi al istoriei. Ei arătau ceastă „istrie", cu vocalele şi boaiele purtate de Traian in
nul serviciu de reclamaţii omogenitatea limbii noastre în consoanele aplicate aici, după Dacia şi apoi trece la : „Isto­
urgente Pentru populariza­ teritoriile locuite de români, care precizează dala opului : ria Daciei antice de la restur-
re au fost publicate în ziare dar mai ales stăruiau asupra „Clusiu 10 iulie 1855", şi-şi narea lemnului dacicii prin
reclame unde se anunţ« că obîrşiei poporului român, des­ trece * în tipar numele: „Ga-, Traianu imperatulu Romanilo- Metodă nouă
oamenii secţiei respective re­ cendent direct al daco-roma- vriei Popu mpr.'\ i u (de la 1 OG) pîne la invasiu-
mediază defecţiunile pe loo. nilor. Străduinţele lor au fost Cartea începe cu „Geografia nea hunilor (către 376 dupe
Inţelegeţi cred cu ce se o- încununate de succes. Poporul Daciei antice" (în subtitlu a- C.)" iar mai departe vorbeşte de preparare a
cupâ acest serviciu. Să zi­ roman a dobîndit un puternic vind: „Marginile Daciei", „îm­ de „Istoria Daciei de la inva-
cem că ţi s-a stricat o con­ crez care a deşteptat senti­ părţirea Daciei antice roma­ siunea hunilor pînâ la veni­ prafului de
ductă sau un ediorifer, sau mentul de mîndi ie româneas­ ne" ; „Numirile Daciei"; „Mun­ rea ungurilor".
un robinet la chiuvetă sau că, ideen de unitate naţiona­ ţii Daciei celei antice"; ..Flu­
Opul continuă cu Dacia sub
altceva Dai telefon la nr. lă care a culminat cu gran­ vii sau curgătoarele Daciei gepizi, Dacia sui) avari. Dacia cărbune
2177 şi gata. Aşa am făcut dioasa adunare de la Blaj, m antice sau veche"), trece apoi sub bulgari şi romanii dacieni
$i eu în ziua de 19 septem­ luptele din an ii revoluţionar Ja cetăţile şi la popoarele Da­ sub unguri, pînâ la „S Ste- O nouă metodă cu un mare
brie. S-o stricat o garnitură 1848 iţi apoi cu actul unirii, ciei antice. Aici autorul în­ phanu regele ungurilor". efect de raţionalizare folosită
la baie şi curgea apa. Am din 1918, de la Alba Iulia. la pregătirea cărbunelui brun
autorul vor­
In încheiere,
ridicat receptorul (am uitat Intre lucrările istorice scri­ şiră pe „aghathyrşi", „geţi" şi beşte despre: „Dacia Aurelia- a fost elaborată de Institutul
sâ-ţl spun că mi-am insta­ se de astfel de cărturari, cu „daci". Se ocupă apoi de co­ (ie energetică din Leip/ig
lat telefon) şi mi s-a răs­ dragoste de popor şi de pă- loniile romane din Dacia, de ne de la invasiunea (nevâli- Teste preliminare au arătat
puns imediat. Vă redau a­ mintul strămoşesc, se află şi religiunea coloniilor romane rea) hunilor pînâ la căderea că rezultatele practice vor co­
proape exact di.scu|ia puris­ cartea: „Istoria Daciei antice... din Dacia, de regimul în Da­ lemnului romanu-bulgaru din respunde, probabil, aşteptări­
Dacia Aureliane sub puterea
tă : compusă de Gavril Popu, par- cia sub romani Vorbeşte apoi lui Basiliu U, imperatului gre- lor Astfel s-ar crea condiţi­
— Locuiesc în apai tamen- cochul şi’i Arhi-diacoriulu Bet- despre geţi, vandali, huni, ge­ ile cerute pentru introduce­
tui..-, bloc A.6 prim Mă chea­ leaniilui. 1855". pizi, longobarzi, avari şi un­ ciloru (în seculu alu 11)". rea noii tehnologii Qtît lo re­
Conţinutul cărţii ne arată câ
mă... Vă rog sâ veni| i sâ Citind această lucrare, eşti guri. autorul a depus o strădanie construcţia instalaţiilor exis­
schimbaţi o garnitură. Curge impresionat de la început de Un capitol este consacrat deosebită la alcătuirea ei şi, tente. cit şi la noi instalaţii e­
apa. bogăţia izvoarelor folosite de „Istoriei Daciei sub geţi şi daci nergetice cp randament ridi­
— V-am notat Chiar as­ autor Ia alcătuirea operei, ca­ pînâ la ocuparea ei de către lâsînd la o parte unele proble­ cat.
tăzi venun sâ remediem de­ re deşi nu este o.lucrare de romani „In acest capitol, au­ me istorice şi fapte analizate Metoda va avea o deoseb't*
dc autor prin prisma vederi­
ficienta Spuneţi-mi cînd vă înaltă ţinută ştiinţifică, con­ torul citează o serie de căpe­ lor de atunci, este totuşi un importanţă pentru folosirea
găsim acasă ? stituie totuşi un bun îndrep­ tenii din acele timpuri ca : document interesant, care îm­ cărbunelui de xdilfl. adră
— După ora 15. tar in cunoaşterea multor c- Sitalce — regele odrisilor; Sir- brăţişează momente însemnate combustibil cu o redusă con­
Intr-adevăr )a ora 15 şi un venimente istorice legale de mu sau Sarmis — regele tri­ densare internă Principalele
minut şi-au făcut apariţia doi viaţa strămoşilor noştri dac!. balilor; Lysinmch — regele din trecutul glorios al pămîu- avantaje vor in:lude reduce­
lului şi vieţii strămoşilor noş­
tineri care purtau nişle ser­ Textele şi comentariile ci­ Tinerei; Dromichele — regele tri daci. rea cu .30-40 la sută a consu­
viete cu scule şi piese de tate ia subsolul cărţii sînt o geţilor; Orole — regele bas- mului specific de energie, re­
schimb Foarte politicoşi au dovadă elocventă, că autorul, tarnilor; Perseu — ultimul re­ Ea se află în biblioteca per­ ducerea uzurii cu aproape 50
cerut permisiunea sâ execu­ cu rîvna neobositului cerce­ ge a) Macedoniei. In continua­ sonală a subsemnatului. la sulă şi îmbunătăţirea cali­
te reparaţia. La .terminare, tător, a cunoscut scrierile au­ re vorbeşte de ..Berobista" — tăţii prafului de cărbpnc cu
unul dintre ei in-a între^ regele geţilor; Cotisonu — re­ ION VALERIU TODEA care sînt alimentate genera­
bat: torilor antici, folosindu-se de gele Dacilor şi apoi trece la Muzeul raional Orâştic toarele cu abur
— Mai aveţi ceva defecţi­ ele la alcătuirea cărţii. Avem
uni în apartament ? Vă stăm astfel un indiciu în plus că
la dispoziţie pentru o vă re­ Foto: Ing. S FISSGUS acesta era un om instruit, cu­
zolva toate dorinţele. . APUS DE SOARE IN RETEZAT Lupeni
Am rămas pur si simplu noştea probabil limbile an- Concursul
uimit. Atîta amabilitate rn-a
copleşit. Nevasta mi-a făcut
un semn discret cu ochiul.
Am băgat mîna în buzunar le-l or. Nu este vorba de o reac­
ţie unică, ca de exemplu in
şi am scos două hirtii de oî- e d i c i cazul unei spaime, căci zgomo­ nostru de jocuri distractive
te 10 Jei.
— Luaţi, pentru o ţuicii. tul intermitent a provocat me­
Sînt mulţumit că aţi răs­ reu acelaşi efect la persoane­ ORIZONTAL: 1) Merge cu
puns chemării mele. iar dacă ele nu au suferit de peini'te diagnosticarea unor le ţinute sub observaţie must... — ... şi cu pastrama;
A fost una din puţinele Cu privire la ai teriosclerovâ atunci este ex­ forme de cancer cu multe luni Controlul acuităţii vederii a 2) Ferită dc ploile toamnei. • E
gafe pe oare le-am făcut. U­ clusă posibilitatea apariţiei ei. înainte de a deveni vizibile. dus la constatarea câ la un
nul din tineri (probabil şe­ De rezultatele cercetărilor Astfel, într-un ciiz .de can­ diametru al pupilei între 2 şi — Vechiul rustic. 3) Amba­ i__ 2 3 a 6 7 Q
ful) a sărit ca ars însă pâs- arterioscleroză cer pulmonar, tulburarea ac­ fi mm acuitatea vederii nu se laj pentru rodul toamnei —
trînd tonul politicos. oamenilor de ştiinţă gruz'ni tivităţii endocrine a provocat modifică subsLan(ial: la 7 mm Arat toamna, asigură belşu­
— Ne jigniţi. Aşa ceva nu s-a interesat Organizaţia Mon­ o dermntomiozâ acută însoţi­ însă ea nu mai este decît ju­ gul recoltei viitoare. — Soa­
primim Noi sîntem mulţu­ Oare ortcrioselercza este ine- dială a Sănătăţii. tă de erupţie pe piele, care mătate din valoarea opPmâ.
In prezent, de pe lîngâ In­
miţi că am satisfăcut o ce­ vîtobilâ la oamen:i in virstă s-a manifestat cu 15 luni îna­ Cercetările privind efectul re ! 4) Cu miros de struguri
rinţă. înaintată ? La această între­ stitutul terapeutic din Tbilisi inte de depistarea tumorii ma­ zgomotului, măsurate în cir­ şi de vin (singular feminin)
Apoi cei doi au plecat cu bate, oamenii de ştiinţă gru­ ^ se creează un centru ştiinţi­ ligne. culaţia densă a străzilor, au a- — Primele noţiun5 ! 5) Ritual
zîmbetul pe buze ca omul zini au şi dat unele răspun­ fic pentru studierea epidemîo- rălnt la toate persoanele^ex a- — Itinerar — Banal (f;gu-
logiei arterioselerozei. precum
care-şi face datoria în mod suri. Astfel, stuqiind starea şi a hîperloniei şi bolilor coro­ Alte modificări organice ca­ ininate o lărgire a diametru­
conştiincios. A fost o ches­ cordului şi vasele sanguine la nariene re pot servi drept semne ale lui pupilei de pesle 7 mm. A- rat); C) Zburător — Hanâ
tie care m-a mişojt profund. peroanele cu longevitatea ma­ bolii canceroase sînt Irombo- ceasla duce la o îngrădire a — începutul toamnei ! 7) Ne­
De aceea am scris amicilor re din Abhazia, e: au consta­ In următorii ani se vor face za şi modificări nervoase. . puterii de vedere în adîncime. mişcată — Belşug (figurat),
TODORAŞ tat că conţinutul cel mai ma­ în continuare observaţii asu­ Apariţia neoformaţiunilor I fi) Parfumul strugurilor. —
P. S‘. La eîleva zile de la te de colesterol se observă la pra locuitorilor din Gruzia ca­ verucoase şi dermr.lomiozitelor
te nu depăşit 100 de am şi se
te 40 ani indică în 50 la sulă Procedeu de
expedierea scrisorii l-am vi­ virstă de 60 ani, ;ar apoi co­ vor studia influenţele alunen- la persoanele în v îrstă de pes­ O fac din pasiune. 9) La stru­
zitat pe cumnatul lonuţ Rî- lesterolul scade la normal fă­ fnţiei, climei, apei şi modului guri ! — Cureluşe ! — In vis!
dca cu gura pînâ la urechi. ră nici o intervenţie medica­ din cazuri prezonV-» unor boli 10) Toamna îşi despleteşte nume. 7) Imitat — Adverb
Mi-a zis: lă. Cercetătorii au descoperit de viaţă asupra râspîndirii ar­ maligne ascunse tratare a anghi- frunza galbenă-n vînt (plu­ comparativ; 0) Aflaţi în sfîr- Copertă literară
— Ce te ţii de bancuri ? la oamenii în vîrslă creşterea tei iosclerozei, precum şi a bo­ sit ! — Culoarea frunzelor,
Crezi că ma păcăleşti ? Am acţiunii fibronoi'tcc, adică a lilor cardiovasculare nei pectorale ral) — Notă muzicală. toamna; 9) Fala Lugojana — (6,9 ; 5,7,8)
chemat şi eu „urgenţa*' să-mi acelor procese care împiedică Zgomotul dimi­ VERTICAL: 1) Toamna, Mări nemărginite !; 10) Pei­ T. BOŢEA NU — D. HALIS
repare ceva... N-a venit ni dezvoltarea troinbilor Semnele preco­ saj dc toamnă; 11) In lucru! IANCU LA IIALMAGIU
meni Cercetările efectuate în Ab­ Dr. John Smd.li, şeful sec­ se îndreaptă spre căldura su­ — Aura Lupan — In podgo­ Nuvelă
Ca sâ nu râmînâ contra­ ţinu a au confirmat ipoteza po­ nuează acuita­ ţiei de bol» cardiovasculare n dului — Resort; 2) Schimbă rii ! 12) Ziua recoltei din fie­ Prin anagramare veţi aflo
riat i-am explicat lui lo- trivit căreia nu osie deloc o- ce de cancer companiei aeriene „United acele — Sere !; 3) Calculea­ care toamnă (plural); 13) En­ numele autorului povest'rii
nuţ că totuşi gluma făcută bligalor ca toţi oamenii în Airlines", a declarat câ inten­ ză toamna veniturile coope­ tuziaşti participanţi la lu- „Memorialul lui cuconu Ilie
de mine în scrisoare poate virstă sâ sufere de artei ioscie- Revista americană „Science tea vederii sificarea exerciţiilor fizice, în Leu despre o călătorie in lo­
deveni realitate. Depinde de rozâ. In afară de aceasta, chiar News" relatează că un medic special plimbarea, au contri­ ratorilor; 4) Tucior Popescu - crârile agricole de toamnă curi depărtate, tocmai la De­
(singular).
conducerea I.G.O. Deva dacă la persoanele în vîrstă de din Philadelphia a ajuns In buit la înlăturarea acceselor — Casă (figurat); 5) Readusă va" şi titlul a două romane
Pentru conformitate 70-00 ani a exalat anleror concluzia câ modificarea se­ Poli ivit cercetărilor, zgomo­ de anghina “pectorală la piloţii in stare bună; (') Lucrări a­ de-ale sale.
A. VASILE arterioscleroza, ea a dispărut, creţiei glandelor endocrine tul provoacă o lărghe a pupi- care din rânza acestei boli au gricole dc toamnă — Pro- rONEL a m Ar iu ţ e i lOAN HENŢ
trebuit sâ abandoneze tempo­ Călan Deva
rar profesiunea lor. Criptografie (5,2,9,2,2,6)
După practicarea exercîli-
CALEIDOSCOP nor obstacole, dispozitivul de­ • lor fizice recomandate de dr. Criptogramă Noutăţi pc harta regiunii
clanşează automat un semnal
Sinith, 15 din 21 piloţi bol­
optic de avertizare.
navi în virstă de 41-56 ani au
scăpat complet de senzaţiile Profesie (7) (sssss)
Originea neplăcute in torace. Exerciţi­ C i Hl
ile au înlăturat, de asemenea,
parea capilarelor, şi solul se lucrează V. Cistealcov, este si­ si depresiunea psihică mani­
Sare în loc cimentează parcă, devenind tuat pe un meridian unde a­ chihlimbarului festată la piloţi, ca urmare a
proape nu există nici o sta­
impermeabil la apă.
ţiune de observaţii astronomi­ bolii de care sufereau.
Numai doi din cei bolnavi
de beton , 0 nouă desco­ ce Telescoapele sînt instalate Oamenii de ştiinţă sovietici au trebuit să înceteze exerci- UV1U COVACI Deva
aici pe un munte înalt Obser­
vaţiile optice se fac 220-200 au ajuns la concluzia că ră­ Jiile fizice din cauza reacţi­
ilor negative Alţi patru au re­
In construcţia sistemelor de perire în legă­ de zile pe an. In prezent, !a şina din care s-a format chih­ nunţat din alte motive. Dezlegările jocurilor publicate în ziarul
irigaţii, pentru prevenire* acest observator sînt cerceta­ limbarul nu con|ine acidul Din cei 15 pe care i-a aju­
pierderilor de apă, betonul te cîmpuriie magnclâce ale pe­ succinic. Răşinile fosile lem­ tat această metodă de trata­ . „ nostru nr. 3970
poate fi înlocuit cu sare de tură cu petele telor solare. noase, descoperite de ei în căr­ ment, 9 n-au ma: arut nici un
bucătărie. Sbb influenţa clo- bunii brunr din era terţiară, fel de simptome de anglvnâ „Din toată inima" (cuvinte Arac; 6) E — Era — Săi —
ruriî de sodiu, coloizii din sol nu conţineau acidul succinic. pectorală în decurs de şase încrucişate) — Orizontal: 1) Art; 7) Şoca — Ea — Ne —
se transformă într-o peliculă solare Far reglat Pînâ în prezent se conside­ luni, iar trei în decurs de un Mărinimos — Arc; 2) Iorda Me; 8) Coşbuc — Cintar ; 9)
impermeabilă. Aceasta face Astronomul sovietic Vladi- ra că acidul succmic este o an La mulţi dintre aceştia e- — Incintă; 3) N.R. — Anale U-A-L — Tom — Ic : 10) în­
posibilă construirea canalelor mir Cistialcov a stabilit că parte componentă a răşinilor leclrocardiogramele erau nor­ MARIA URSU — Ac — R; 4) U.T.A. — A­ durerat — Im; 11) Endocard
de irigaţii şi lacurilor de acu­ formaţiunile strălucitoare care automat fosile. Acum, oamenii de ştiin­ male. Simeria postrofa; 5) Lala — Aat — — Risi; 12) Darnice — Pes­
mulare care sâ păstreze bine apar periodic în cadrul pete­ ţă consilieră că acidul succinic te; 13) Asia — înrăit — Z
a apărut ca urmare a interac­
apa lor solare sau în jurul lor se Un inginer italian a pus la ţiunii răşinii cu mediul încon­ Vertical : 1) Minulescu —
Coloizii din sol conţin în deplasează pe traiectorii tur­ punct un dispozitiv automat Eda ; 2) Aorta — OO —
stare absorbită ioni de calo'u. bionare. Descoperirea prezin­ pentru schimbarea fazelor. jurător. Această ipctez.ă a fost Inaş ; 3) Rr — Alecsandri :
demonstrată printr-o analiză
Cu cit numărul ionilor este tă interes nu numai pentru Sistemul este destinat faruri­ chimică a unor fragmente .de 4) Ida — Arab — Dona ;
mai mare cu atît mai bine se teorie ci şi pentru practică, lor de autovehicule, care func­ chihlimbar a căror scoarţă 5) Nana — A — Uluci ; 6)
I — Apa — Ec — Raci ; 7)
deoarece multe fenomene de ţionează după principiul foto- conţinea de trei ori mai mult
face cimentarea particulelor Miloasa — teren; fi) Onesta
pe Pâmînt şi din Cosmos (în celulei electrice. Dispozitivul acid decît nucleul.
de praf şi argilă în granule special telecomunicaţiile) de­ ar putea contribui substanţial Oamenii de ştiinţă au scos — Cord — R; 9) Sc — T -
mari. In acest proces, calciul pind de activitatea solară. la creşterea securităţii de cir­ în evidenţă acţiunea chimică Inima — Pa; 10) lara — En
are un rol principal. Aseme­ Aceste formaţiuni, cu raza culaţie. a chihlimbarului care este ca­ — Trei; II) Ancora — Ti —
Ist; 12) Rt — Farmacist; 13)
de 5.000-10000 km, au durata De îndată ce o sursă puter­ pabil să absoarbă apă şi ga­
nea soluri sînt poroase şi au Caracter — Miez Trivcrb la
de existenţă în medie de două nică de lumină apare in con- ze Tn urma experienţelor, mi­
pori capilari prm care apa zile Descoperirea traiectoriilor Iracurcntul circulaţiei, dispo­ neralogii sovietici au ajuns !a sportul nostru naţional —
pătrunde uşor la adîncime des­ lor turbionare demonstrează o zitivul schimbă faza farului ion aluzia că apa, care conţine Finală de o*nă: Criptogra­
fie. culinară — Mîncarc dc
tul de mare. ipoteză potrivit căreia materia în mod automat In afară de potasiu, pătrunde în răşină peşte congelat: Cr veşti —
In cursul acest.h proces, io­ pşlelor solare şi cîmpuriie aceasta, cînd se lasă întuneri­ contribuind la formarea aci­ Sare gemă — Mesagera; Co­
magnetice legate df aceasta se cul, de pildă la intrarea în- dului succinic. Este evident că
nul de sodiu elimină calcuil ridiică în permanenţă în sus. tr-un tunel, dispozitivul aprin­ pe aceeaşi cale chihlimbarul pertă literară — Marii) R.a
din sol şî se instalează în lo­ Observatorul solar de la U- de luminile şi la ieşiri le stin­ s-a îmbogăţit şi cu sulful or­ nuş — Torcn,:il; Ecuaţie —
Caransebeş
cul lui. Aceasta duce la astu­ suri (Extremul Orient), unde ge Pe ceaţă şi la apariţia u- ganic. Fazan auriu din parcul dcndiologic Siinerîa Folo: N. MOLDO VEA NU