Page 5 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 5
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3965
BILANŢUL HĂRNICIEI ŢĂRĂNIMII $1 AL RODNICIEI OGOARELOR
I PUBLICITATE
n a
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului a
Nicolae Ceauşescu Todor Jivkov a UZINA OE RADIATOARE,
(Urmare din pag. 1) acesta. Este necesar să ne ocu te. tot mai îmbelşugate. Sîn teî, şi aş putea spune că aceas (Urmare din pag. 1) tei sale soţii, tovarăşa Elena I
păm raai mult de realizarea tu tem convinşi că muncitorii din ta poate constitui un simbol al Ceauşescu, mâ aflu aici în vi a
tru ţărănime, pentru întregul turor lucrărilor de irigaţie, să S.M.T. vor depune eforturi, prieteniei tot mai roditoare din zită de prietenie, împreună cu
nostru popor. Dar, deşi sîntem luăm măsuri pentru a asigura alături de întreaga ţărănime, tre poporul român şi poporul Intre popoarele noastre, bul soţia mea. In convorbirile de ! ECHIPAMENT METALIC, OBIECTE Şl
la o sărbătoare şl la sărbători ca în anul viitor toate supra pentru a obţine rezultate tot frate bulgar (aplauze prelungi gar şl remân, există vechi le acum cu tovarăşul Ceauşescu şi
de regulă se spun numai lu feţele prevăzute pentru irigare mai bune în activitatea lor (a te, ovaţii). gături istorice. Acum, în condi cu alţi conducători de partid şi
cruri frumoase, nu putem să să fie amenajate şi folosite din plauze). Prietenia dintre popoarele ţiile socialismului, relaţiile de stat ai Republicii Socialiste
nu subliniem că mai avem încă plin. Subliniez lucrul acesta După cum ştiţi, Comlletul român şi bulgar e veche. Ea ax dintre cele două partide, ţâri România noi am manifestat j ARMATURI SANITARE BUCUREŞTI
mult de făcut pentru a ridica deoarece in 1907 au fost locuri Central al partidului a adop cunoscut momente grele, de şi popoare ale noastre se dez voinţa noastră de a întări co
agricultura noastră la nivelul unde a bîntuit seceta, iar re tat, in primăvara acestui an. luptă împotriva asupritorilor voltă favorabil, se întăresc şi laborarea şi prietenia în inte
ţârilor avansate. Avem însă colta a avut de suferit, în timp hotăvîri privind perfecţionarea comuni,- a cunoscut şi momen se lărgesc. Prietenia şi colabo resul celor două popoare ale
rarea noastră se
bazează pe
toate condiţiile pentru aceasta. ce au existat terenuri amena activităţii în agricultura noas te de bucurie, ale victoriilor comunitatea noastră de -ţeluri noastre. în interesul socialis I oferă spre vînzare din stocul disponibil, fără re-
Depinde numai de noi, de fe jate pentru irigare, care n-au tră de stat. In cele şase luni obţinute în lupta de eliberare mului şi al păcii (aplauze pre
lul în care vom şti sâ folosim fost bine folosite. care au trecut de la Plenară naţională şi socială, în care, de şi idealuri. Prietenia şi cola lungite). j partiţie, pe bază de comandă fermă :
mijloacele materiale de care Este necesar, tovarăşi, să a- s-a desfăşurat o muncă inten asemenea, popoarele noastre borarea dintre Republica Popu Trăiască şi sâ se întărească
dispunem, să fQlosim raţional cordâm, in continuare, atenţie să pentru înfăptuirea măsuri s-au aflat împreună. In condi lară Bulgaria şi Republica So prietenia bulgaro-românâ ! (a ■ — şuruburi irecanice ;
pâmîntul, să executăm la timp îmbunătăţirii activităţii coope lor stabilite. Rezultatele obţi ţiile construcţiei socialiste, cialistă România sînt aşezate plauze îndelungi, urale).
lucrările agricole pentru a ob rativelor agricole de producţie, nute de fermele şi întreprinde prietenia dintre români şi bul pe principiile internaţionalis fi — metale dure plăci;
Trăiască Partidul Comunist
ţine roade cit mai bogate. Tot dezvoltării democraţiei socia rile agricole de stat arată că a* gari a căpătat un conţinut nou, mului socialist, pe respectul şi Român ! (aplauze îndelungi, u-
odată va trebui să acordăm ce liste în cooperative, participă ceste măsuri au determinat un izvorît din baza economică so avantajul reciproc (aplauze pu — oţeluri aliate scule;
va mai multă atenţie strîngerii rii active a întregii ţârănimi început de îmbunătăţire a ac cială comună, din orînduirea- ternice). ralc).
la timp a produselor. Dacă ar cooperatiste la rezolvarea tutu tivităţii în acest sector impor socialistâ^a ţârilor noastre şi se După cum ştiţi, la invitaţia Slavă oamenilor muncii din — oţel rapid scule;
fi să mă refer la legume, ele ror problemelor care asigură tant al agriculturii, ceea ce do întemeiază pe solidaritatea in- secretarului general al Comi agricultura Republicii Socia
trebuie să ajungă cît mai re bunul mers al activităţii in a- vedeşte că ele corespund con lernaţionalistâ a comuniştilor tetului Central al Partidului liste România ! (aplauze puter — oţel carbon scule;
pede ş« în stare proaspătă pe griculturâ (aplauze). diţiilor noastre. Trebuie acţio din ţările noastre şi din întrea Comunist Român, tovarăşul
piaţă, astfel ca populaţia să Am vizitat mica expoziţie de nat cu mai multă hotărîre pen ga lume. Fie ca prietenia din Nicolae Ceauşescu, şi a stima nice. urale prelungite). — tablă oţel rapid;
simtă din plin aceste roade bo maşini agricole. Din această tru ca măsurile stabilite de Co tre popoarele noastre sâ înflo
gate (aplauze însufleţite). expoziţie se poate vedea că a mitetul Central al partidului rească şi sâ rodească continuu! — tablă oţel aliat;
Desigur, tovarăşi, aflindu-ne gricultura noastră dispune de să fie integral transpuse în via (aplauze îndelungi, urale).
la sfîrşitul anului agricol pu o gamă de maşini pentru a ţă în cel mai scurt timp. asigu- Aşa cum a arătat şi tovară Adunarea populară — bandă o(ef a rc;
tem să facem un bilanţ bun. proape totalitatea lucrărilor a rîndu-se folosirea cu maximum şul Jivkov, în discuţiile pe ca
Dar, făcind bilanţul celor ce gricole. Avem staţiuni de ma de eficacitate a mijloacelor de re le-am avut in aceste zile. am — scule tăietoare;
am realizat, sintem nevoiţi să şini şi tractoare prin care sta care dispun fermele şi între constatat dorinţa şi posibilită din Piaţa Obor
ne gîndim şi la ce trebuie să tul asigură deservirea coopera prinderile agricole de stat şi ţile existente pentru dezvolta — rulmenţi;
facem pentru a avea o recoltă tivelor agricole cu mijloacele sporirea pe această cale a con rea cooperării in toate domeni
şi mai bună anul viitor. Se mecanice necesare. Trebuie să tribuţiei lor la obţinerea de re (Urmare din pag. 1) Tovarăşul Gheorghe Nccula, — pietre polizor diferite;
ile de
activitate, care poate
poate spune că acum se pun spunem că lucrătorii din colte lot mai bogate Noi apre contribui la progresul mai ra prim-secretar al Comitetului
bazele producţiei de grîu, se SM.T.-uri îşi îndeplinesc în ciem în mod deosebit activita pid al ambelor popoare, posi Mulţimea aclamă îndelung pe regional Bucureşti al P.C.R., a — fitingărie;
execută o serie de lucrări pre bune condiţii sarcina încredin tea şi rezultatele bune pe care bilitatea şi necesitatea colabo conducătorii noştri de partid şi salutat cu cfldurâ pe condu — chimicale;
gătitoare care au o influenţă ţată de partid şi guvern, că ei le-au obţinut oamenii muncii rării în lupta pentru pace. pen de stat, pe înaltul oaspe cătorii de partid şi de stat şî
mare asupra recoltei viitoare, au o contribuţie importantă la din sectorul agricol de stat. tru asigurarea prieteniei între te bulgar Tovarăşii Nicolae pe oaspeţii din Bulgaria fră — piese contact;
în mod deosebit doresc să sub rezultatele obţinute de coope Ştim însă că au posibilităţi mai popoare, pentru întărirea uni Ceauşescu, Todor Jivkov şi cei ţească. poftindu-i sâ se bucure
liniez că trebuie acordată o rativele agricole in sporirea re mari şi ne exprimăm convin tăţii ţârilor socialiste, a. miş lalţi condvicâtori de partid şi alături de oamenii muncii de — nituri ;
mai mare atenţie aplicării mă coltelor. Dar şi S M.T -urile pot gerea că muncitorii, inginerii, cării comuniste Şi muncitoreşti de stat răspund manifestărilor pe ogoarele regiunii Bucureşti
surilor stabilite de conducerea face mai mult pentru a folosi toţi oamenii care muncesc în internaţionale (vii şi îndelungi prieteneşti ale mulţimii. de roadele bogate ale acestui — laminate neferoase;
partidului şi statului privind mai raţional^ mai economicos sectorul agricol de stat vor de aplauze) In uralele mulţimii, oaspeţii an.
creşterea şi îmbunătăţirea pro mijloacele mecanice, pentru a pune toate eforturile pentru părăsesc Piaţa Obor, îndrep- Ziua recoltei a constituit un — profile mijlocii oţel carbon ;
ducţiei de legume pentru ca a executa mai bine şi mai la a-şi Îndeplini îndatoririle, pen Noi ştim, tovarăşi, că prie tindu-se spre cartierul Flo- frumos prilej de manifestare a
nul viitor populaţia să fie mai timp lucrările agricole, ca să tru a obţine roade cît mai bune tenia dintre români şi bulgari reasca, unde vizitează o expo bucuriei belşugului ogoarelor, — profile grele oţel carbon;
bine aprovizionată decit anul obţinem recolte tot mai boga- şi a contribui la creşterea a constituie o contribuţie la cau ziţie zootehnică care oglindeş a bunăstării, de trecere in re
vuţiei generale a României za generală a prieteniei şi co te rezultatele.obţinute în între vistă a succeselor obţinute pe — profile uşoare oţel carbon;
(aplauze puternice, urale). laborării între ţările socialiste, prinderile agricole de stat, coo târîmul agriculturii noastre
între toate forţele antiimperia-
In activitatea de ridicare a 1 iste. Ştim că, cu cît fiecare perativele agricole şi staţiunile socialiste în măreaţa operă de — bandă oţel laminat la rece;
agriculturii un rol important ţară socialistă, deci şi Româ experimentale în dezvoltarea traducere în viaţă a importan — cremoane aplic. îngrop.
creşterii animalelor şi perspec
telor sarcini încredinţate po
îl au oamenii de ştiinţă, care
Comitetului Central al P.C.R. au creat de pe acum soiuri su nia şi Bulgaria, vor deveni mai tiva acestei importante ramuri porului nostru de cel de-al — prelungitori şi reducţii;
puternice, ele vor face sâ spo
a agriculturii.
IX-lea Congres al
Partidului
perioare de grîu, de porumb şi
de plante tehnice Dar şi ei mai rească forţa şi puterea întregu stat iau parte apoi, în pădurea Comunist Român. — olivere cu şilduri;
Conducătorii de partid şi de
lui sistem socialist; vor face sâ
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu au încă multe de făcut pentru sporească influenţa socialismu Pustnicu, Ja o mare serbare STELIAN CONSTANTINESCU — balamale pentru uşi;
a-şi aduce mai din plin contri
MIRCEA IONESCU
lui în întreaga lume (aplauze
buţia Ia perfecţionarea produc
populară organizată cu prile
EMIL MARINESCU
ţiei noastre agricole. Sîntem puternice, îndelungate). jul Zilei recoltei. CONSTANTIN ZLÂVOG — şuruburi pentru lemn.
convinşi că oamenii de ştiinţă In încheiere, doresc încă o
din agricultură vor fi in pri dată sâ exprim convingerea
Colectivele de muncă ale e- vin din directivele şi grandio partidului şi guvernului nos Informaţii suplimentare se vor putea obţine
nergeticienilor centralei elec sul program de electrificare a mele l-înduri ale strădaniilor tru câ ţărănimea, toţi lucrăto
trice de termoficare Craiova ţârii adoptat de Congresul al de modernizare a agriculturii rii din agricultură nu-şi vor direct de Ia serviciul aprovizionare telefon
noastre pentru a face ca ea să
raportează conducerii partidu lX-lea al P.C.R. merite într-adevâr numele de precupeţi eforturile, îşi vor 51.39.86 precum şi consultînd listele complete \
lui şi ,dv. personal, scumpe lamură de bază a economiei consacra întreaga lor energie şi
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Din partea conducerilor noastre naţionale şi — alături pricepere pentru a obţine rea de materiale disponibile.
că am realizat montarea gru colectivelor dfc energeti- de industrie — să contribuie lizări tot mai mari în înfăp
pului de 315 MW, cel mai mare cieni : tot mai mult la bunăstarea ge tuirea sarcinilor mari care le
grup energetic al ţării noas inginer nerali. a poporului român revin în dezvoltarea continuă a
tre, şi a celor 2 cazane de ali ALEXANDRU CURFXARU (aplauze puternice. îndelungi). agriculturii. Le urez din toată
mentare cu abur, care la data ADRIAN ŞTEFANESCU Doresc să exprim încă o da inima noi şi noi succese în ac
de 30 septembrie a.c. s-a cu tă satisfacţia şi bucuria noas tivitatea lor, sâ aducă o con j FABRICA DE PRODUSE
plat în paralel la sistemul e ŞTEFAN COVALJU tră că tovarăşul Todor Jivkov tribuţie tot mai puternică la
nergetic naţional. şi Vjţia sa au răspuns invitaţiei ridicarea continuă a bunăstării
Din pqrtea comitetelor poporului, la prosperitatea na
- Termenul de construcţie, de partid de a face o vizită prietenească ţiunii noastre socialiste ! (a
montaj şl punere în funcţiu ILARION COTEANU în .România Au sosit în ţara i REFRACTARE ALBA IUL1A
ne a grupului este mai scurt noastră într-un moment foarte plauze puternice, urale prelun ■
cu circa 6 luni faţă de reali VASILE MANESCU potrivit, la sărbătoarea recol- gite).
zările mondiale, deşi un ase cu sediul în Alba lulia, str. Clujului ur. 23,
menea agregat se montează telefon 608—609
pentru primă oară în ţara
noastră. >>.' •• ■■ ■ ■ ANGAJEAZA DE URGENŢA:
f
Realizarea acestui impor Sarbbtoarea belşugului, în cîntec şi joc I — şef serviciu mecanic şef;
tant obiectiv al Industriei e- — şef serviciu energetic şef.
nergetlce din ţara noastră este ■ Condiţii : 6 ani vechime în funcţii tehnice de
(Urmare din pag 1) mămăligulă. produse specifice le taloanelor Brad. Alba, Orăş
o contribuţie la înfăptuirea bucătăriei /ocale. Veselia gene lie. Haţegr In oraşul regional specialitate.
marilor sarcini ce ne revin din din localitate unde au tost ex rală e sporită şi de cete cinci Petroşani a răsunat clntecui ve
documentele partidului, este puse diverse soiuri de legume arcuşuri ale „cvintetului" lui seliei şi belşugului, închinat DE ASEMENEA M/W ANGAJEAZA :
şi lructe, recoltate In această Itelu de la Căslău, renumit rap harnicilor luctâtori ai ogoorelor
răspunsul nostru (faţă de gri sod popular. care au ridicat agricultura pe o — lăcătuşi;
toamnă. Ţărani români şi ger
ja şi sprijinul moral şi mate In oraşul de la poalele Rete nouă treaptă, dind noi sensuri — sudori;
mani, Jmbrăcali In frumoase
acestui izvor de bunăstare şi
rial nemijlocit acordat de con costume populare, se îndreaptă zatului, sărbătoarea „Zilei recol progres. — macaragii pod rulant şi automacara.
ducerea de partid şl de stat. şiruri, şiruri spre locurile de tei" q reînviat atmoslera tradi Sărbătoarea recoltei a lost şi Angajările sc fac Ia sediul fabricii, zilnic în
petrecere unde au Încins hore ţionalelor liiguri care au dus
Succesul pe care îl rapor laima tării Haţegului pină In o paradă a cîntecului, jocului tre orele 7^15,30.
ca-n „Nunta Zamlirei".
tăm astăzi a creat condiţii să Piafa din oraşul Orăşlie a cu cele mai Îndepărtate colturi ale şi portului popular din satele Informaţii suplimentare sc pot obţine la bi
realizăm înainte de termenul noscut farmecul şi voioşia aces (arii. Imbinlnd belşugul cules hunedorene. Pe scene s-au În roul personal, telefon 148.
trecu! artişti şi rapsozi ai artei
din cimp, livezi, grădini şi din
planificat şi cel de-al doilea tei zile Însorite de octombrie, zootehnie cu hărnicia şi arta populare, tăclnd să irumpă op
încă din primele ore ale dimine
grup seminal, astfel ca centra frumosului, standurile coopera timismul, dragostea de viată a
ţii s-au lăcui Quzite acordurile
la electrică de termoficare muzicii, explozia de clnlec, en tivelor agricole din Toleşli, celor care dau larmec şi strălu
cire prezentului. Pe stadioane,
Craiova să atingă capacitatea tuziasm şl bună dispoziţie. Pen llateg, Clopoliva, Peşteana, pe terenurile de sport s-au con-
tru un moment s-a aşternut li Demsuş. incinlau privirile In
finală de 1.040 MW înainte de admiraţia localnicilor şi chiar a Iruntat In întreceri tineri şi ti COMBINATUL SIDERURGIC
niştea. Pe scena decorată cu o
termen şi să furnizeze o pro biecte de artă populară, lucra turiştilor străini, allafi aici In nere cu vigoarea, forfa, vitali
tatea şi elanul caracteristice a
ducţie suplimentară de ener te de miini iscusite au urcat popas. Ştafeta ţăranilor coope cestei virste. Veselia, voia bu
ratori din raion al căror mesaj
gie. electrică de sute de mili campionii recoltelor bogate, re l-au adus 16 motociclişli, 'a lost nă. dispoziţia, au continuat plnă
prezentanţii cooperatorilor din HUNEDOARA
oane kWh. seara lirziu reunind In tradiţio
Pricaz, Tărtăria şi Bobllna. care salutată cu aplauze de'miile de
carnava/e şi baluri
nale
ale
Asigurăm Comitelui Central au primit „troleele" pentru tz- participanţi prezenţi la teslivl- strugurilor pe lăuritotii recolte
şi pe dumneavoastră personal, blnzile obţinute pe ogoarele tatea prilejuită, de sărbătoarea lor şi belşugului. Au ridicat pa
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, plinii. Apoi animaţia creşte din recoltei. harul pentru victoriile doblndi- ANGAJEAZA DE URGENŢA:
că vom consacra toate efortu nou. Lingă tarabe se gustă cu Şi In alte locuri a/e regiunii: te pe clmpurile mănoase ale
plinii, hotărl/i sâ Înalte tot mal
rile, capacitatea, forţele şi e pollă din balmoş. virşlt de ca De „Dealul Chizldului" la Hune sus ştacheta recoltelor ale căror — Impiegaţi de mişcare;
nergia noastră realizării cu pră, clrnăciorl. plăcinte cu bria doara, pe platoul de la „Şedeas- coordonate se trasează de pe Mulţime de oameni, în faţa Obeliscului lui Horia, Cloşca
succes a sarcinilor ce ne re- ză, ceapă şi cartoll, sarmale cu ca" la llia. In satele şi comune- acum. şi Crişan din Alba lulia
— manevranţi, acari ;
Florile anotimpului — magazineri tranzit;
--- ----- ------ ------------------------
(Urmare din pag. O de a obţine cele mai bune re In încheierea festivităţii a
zultate in cel de-al 20-lea an de luat cuvîntul tovarăşul Gheor — mecanici de locomotivă ;
Lor lî se adaugă cele 117.000 existenţă a institutului. ghe Călin, membru al CC. al Oraşul cetate, istorie şi pre întilnit împreună pe ruinele duit" în lanţuri între 2idurile-i
volume din bibliotecă, cele 23 Arâtînd că întreaga activita P.C.R., prim-secretar al Comi zent, gazdă a atîtor mărturii falnicei capitale a Daciei ro reci, şi prin cetatea ce şi-a
de laboratoare moderne pentru te a corpului didactic şi a tetului regional Hunedoara al şi-a pus, duminJeâ, cel mai a mane — Ulpia Traiana Sar- deschis filele istoriei în faţa — fochişti de locomotivă ;
dotarea cărora, numai în acest studenţilor se înscrie în pro; P.C.R. Adresîndu-se colectivu les şi tineresc strai. In nuan mizegetusa — ne-am adunat miilor de tineri. Emoţionaţi
an, au fost alocate peste 500 000 grama elaborată de cel de-al lui profesoral şi studenţilor, ţe de primăvară, Alba lulia cuprinşi de aceeaşi veneraţie in prezenţa «Paliei" secolu
vorbitorul a arătat câ una din şi-a primit oaspeţii — miile de lîngâ gorunul de sub care Ho lui XVI, a „Testamentului" — constructori căi ferate.
cele mai importante obligaţii vizitatori ce au inundat cu ve ria îndemna iobagii la revol lui Simion Ştefan, geneze ole
ale societăţii contemporane es selia şi tinereţea lor întreaga tă, ne-am plecat fruntea în fa culturii acestor meleaguri, tre-
te de a forma schimbul de mîi- aşezare ţa lespedei ce acoperă mor- cînd cu pietate sub cupolele DE ASEMENEA, MAI ANGAJEAZA: '
ne care va duce mai departe Pe caldarîmul ce poartă în mîntui aceluia cţ a fost rege gotice, în faţa sarcofagelor fa
creaţia înaintaşilor, va contri spinarea sa două secole de frâ- al Apusenilor — Avram lan- miliei Corvineştilor, poposind — strungari ;
« a ut bui la construirea şi înflorirea mîntâri, paşi de exuberanţă, cu, am fost împreună peste sub frescele lu> Costin Petraş-
ducînd cu ei voioşia prezentu
societăţii noastre socialiste. In
fruntariile ţârii, la Griviţa şi
această operă de mare răspun lui şi admiraţia şi respectul Plevna, acolo unde cu sînge cu în Catedrala ortodoxă, ti — frezori;
nerii au răsfoit filele uneia din
dere un rol de seamă revine datorat gloriei străbune, se în de român s-a scris neatîrnarea cele mai bogate documente ale
învâţâmîntului superior, căruia dreaptă spre locuri care-şi lea noastră naţională. regiunii. Acolo, pe platoul ce — rabotori;
DE AN UNIVERSITAK partidul şi statul nostru îi a ja, Horia, Cloşca, Crişan, A s-a înălţat : „Omagiu Iul Ho tăţii în care prezentul îmbră
gă numele de Gheorghe Do-
Din zeci de piepturi tinere
cordă cea mai
mare atenţie,
ţişa trecutul glorios, un cîn
perfecţio
preocupîndu-se de
ria, / Ce scris-a istoria", un
narea lui continuă. vram Iancu, de locuri unde, ru cînt de pioasă cinstire a ace tec s-a înălţat, înfrăţind gînd — sudori electrici şi autogeni ;
aproape patru secole în urmă.
cu gînd, inimă cu inimă: Hora
Referindu-se la rezultatele Mihai Viteazul a ridicat stea Unirii. \
■ ■■ II111^ — B— B — — I obţinute de Institutul din Pe gul unirii tuturor românilor, luia ce „Răpus a fost pe pla — operatori chlmişti;
troşani, vorbitorul a insistat a de locuri unde acum 50 de ani iuri bâlgrădene / întemniţat Octogenarul M'hai Bolea,
lrî, cele două amfiteatre noi IX-lea Congres al PC Iţ., tova supra creşterii răspunderii per românii au scris pentru tot şi pradă morţii dat... venit din Tâuţ la sărbătoarea
tinereţii şi a recoltei „n-a vă
etc. răşul prof. dr. ing. Aron Popa, sonale a studenţilor faţă de deauna pe steagul lor UNI Şi Horia a coborit din isto — macaragii;
O bogată activitate ştiinţifi- rectorul Institutului, a analizat propria lor pregătire, a îmbu REA. rie, printr-o impresionantă e zut horă mai mare şi bucurie
;â. încadrată în programul u rezultatele obţinute in anul u nătăţirii muncii desfăşurate de Acolo, pe platoul din faţa vocare dramatică. Cu vorba mai mare ca-n astă sfîntâ zi — excavatoriştl;
nitar de cercetare ştiinţifică pe niversitar trecut pe linia mo către cadrele didactice şi con Obeliscului lui Horia, Cloşca lui, cu cugetul lui, cu fapta lui de toamnă".
perioada 1966-1970, se desfă dernizării şi creşterii calităţii ducerea institutului, urindu-le şi Ci '.şan. în prezenţa miilor de plină de bărbăţie. Peste mul Cînd cupola senină şi-a pier
şoară în Institutul din Pelro- procesului de învâţâmint. arâ succese depline în noul an de tineri şi virstnici care au popu ţime răsună glasul de bărbat dut azuriul în umbrele nopţii, — turnători formatori;
-uni. Colectivele de cercetare tînd măsurile luate pentru în învâţâmint. lat bastimentele cetâlii, s-o al neamului, glasul lui Nico chemîndu-şi stelele să-şi aprin
«le cadrelor didactice au în lăturarea deficienţelor care se ...Dupâ-amia/.â, sălile şi am înălţat o chemare caldă, în- lae Ursu din AI bac, care a dă ochii, licărul lor s-a îmbră
cheiat numeroase contracte şi mai manifestă încă in pregă fiteatrele şi-au recăpătat at demnînd la respect, dragoste zguduit istoria, a mişcat mun ţişat cu cel al artificiilor. Ste — apaducteri;
convenţii cu întreprinderi şi tirea studenţilor. mosfera obişnuită a activi şi preţuire pentru v'tejia glo ţii, a ridicat iobagii la luptă. le căzătoare în buchete multi
exploatări miniere pentru re Tovarăşii Vasilc Poboran, şe tăţii universitare. Seara, acel riei străbune : Sîngele lui cald. învolburat colore brăzdau înaltul, sâ lu — muncitori necalificaţi.
zolvarea unor importante pro ful catedrei de tehnică minie „Gaudeamus". care a făcut sâ — Ne-arr. întilnit aici — de nedreptate a stropit Apu mineze feeric seara carnava
bleme productive, iar cercu ră generală, Marin Ioţovici. răsune aula în timpul festivi spunea^ Viorel Faur. prim-sc- senii. Din el „Au răsărit vlăs lului. sâ se unească cu făcliile
rile ştiinţifice studenţeşti ela preşedintele Consiliului U A.S tăţii. s-a auzit din nou.de da eretar al Comitetului regional tare / Şi s-a înălţat un viguros torţelor purtate de tineri ve Pentru nefamîliştl se asigură imediat cazarea.
borează lucrări valoroase, dis pe institut şi Gh l'odor, stu UTC. — pentru a cunoaşte gorun / Şi înfrunzind s-a-ntins niţi să aducă un omagiu tine
tinse cu numeroase premii la dent în anul I, au exprimat ta aceasta cu prilejul progra şi preţui luptele şi jertfele in depărtare / Iar NOI sîntem resc roadelor pâmîntului în o
seminariile naţionale. dorinţa fierbinte a cadrelor di melor artistice şi seratelor dan strămoşilor, pentru a le con un eodru-ntreg ocum". raşul lengăn al plinii şi-al vi Cei interesaţi se pot adresa în scris cu o cerere
Festivitatea de deschidere a dactice şi studenţilor de a. în sante care au încheiat sărbăto tinua opera, pentru a ridica Tmoginea lui, pătrunsă o- nului, ol istoriei şi al prezen
noului an universitar, a afir deplini întocmai sarcinile de resc prima zi din noul an uni dînc în conştiinţe, a însoţit tului. sau Ia telefon 1977.
mat hotărîrea deplină a corpu mare răspundere ce le stau în patria noastră pe culmile pro
lui didactic $i a ‘ studenţilor faţă în noul an universitar. versitar. gresului şi civilizaţiei. Ne-am mulţimea în celulo ce l-a „găz L LIC1U, A OAKGA i . tlM S B I