Page 51 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 51
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3976
0. N. U.: Declaraţia comună
cehoslovaco-ungară
ÎNCHEIEREA DEZBATERILOR PRAGA 14 (Agerpres). — A Vietnam, sâ retragă din Viet
namul de sud trupele propr",
fost dată publicităţii declara
ţia comună cu privire la con precum şi pe cele ale aliaţilor
vorbirile ce au avut Ioc între lor, sâ recunoască Frontul Na
delegaţiile de partid şi guver ţional de Eliberare din Viet
DE POLITICA GENERALA RS. Cehoslovace. In declara dreptul poporului sud-vietna-
namentale ale R.P. Ungare şi
namul de sud şi sâ respecte
mez de a-şi rezolva treburile
ţie se arată că delegaţiile au
făcut un schimb de Informa fără amestec străin, pe ba/.a
ţii privind construirea soc;a- acordurilor de la Geneva din
lismului în ţările lor, au dez 1954.
NEW YORK 14. Trimisul ţiei sistatului Singapore, Yong Industria oţelului şi alte ra bătut posibilităţile extinderii Ambele părţi subliniază în
special Agerpres. H. Câplescu, Nyuk Lin, care. evocind vizita muri industriale sint in curs în continuare a relaţiilor ce- semnătatea eforturilor depuse
transmite : La Naţiunite Unite făcută în ţara sa de ministrul de extindere Prin eforturile u hoslovaco-ungare în toate do de statele iubitoare de pace în
prima etapă a actualei sesiuni afacerilor externe al României, nite ale poporului, ţara iese din meniile. A avut loc şi '.in interesul normalizării situaţiei
a luat sfîrşit vineri dupâ-amia- Corneliu Mănescu, preşedintele starea de înapoiere. schimb de păreri in legătură în Europa. Ele vor sprijini
zâ prin încheierea dezbaterilor sesiunii, a subliniat că această Jean Umba-Di-Lutele, ad cu problemele actuale ale si toate acţiunile pozitive şi pro
politice generale, în cadrul că vizită a oferit prilejul să se' junct al ministrului afacerilor tuaţiei inetrnaţionale şi sie punerile menite sâ ducă la re
rora au luat cuvintul 109 şefi constate o identitate de vederi externe al Republicii Democra mişcării comuniste şi munci zolvarea paşnică a probleme
de delegaţii din totalul de 122. cu privire la principiile pe care te Congo, s-a referit la stabili toreşti internaţionale. lor litigioase şi la consolidarea
Ultimii vorbitori au fost repre trebuie clădite relaţiile inter rea de relaţii diplomatice între situaţiei pe acest continent.
zentanţii statelor, Singapore, naţionale — respectarea suve România şi ţara sa, dovadă Guvernele celor două ţări — Ele sînt de părere că norma
Malawi, Cuba şi Congo (Kin- ranităţii şi independenţei fie concretă a unui spirit de bună se spune în declaraţie — -:er lizarea situaţiei şi asigurarea
shasa). cărei ţâri, neamestecul in afa voinţă reciprocă. El a exprimat S U.A. să pună cap§t agresiu securităţii şi păcii în Europa
Fâcînd bilanţul acestei pri cerile interne, egalitatea în apoi hotârirea guvernului său nii in Vietnam, sâ înceteze pot fi obţinute numai pe baza
me etape, preşedintele sesiunii, drepturi. de a lupta contra tuturor ma U.R.S.S. — Pe una din străzile oraşului Kuibîşev. bombardamentele asupra R.D. recunoaşterii şi respectării si
Corneliu Mănescu, a declarat El s-a referit apoi la necesi nifestărilor de colonialism pe tuaţiei intervenite ca rezultat
că intervenţiile la această sesi tatea soluţionării pe cale paş teritoriul african, declarînd că al celui de-al doilea război
une, mai numeroase ca oricind, nică a principalelor probleme va sprijini cu fermitate toate Adunarea Gene mondial. Delegaţiile au căzut
au scos in evidenţă interesul şi internaţionale actuale — Viet deciziile actualei sesiuni în ve de acord că este necesar, în
dorinţa delegaţiilor de a par nam şi Orientul Mijlociu — şi derea aplicării pînă la capăt a interesul menţinerii păcii mon
ticipa la dezbaterea generală a scos în evidenţă că un tratat declaraţiei cu privire Ia deco rală a Federaţiei DIN ACTIVITATEA diale, să depună toate efortu
precum şi preocupările lor de nediseininare trebuie să pre lonizare. Vorbitorul a denunţat rile pentru a se ajunge la un
pentru problemele care frâ- vadă reciprocitate de obligaţii în continuare încercările mer Mondiale a foşti progres în problema dezarmă
mîntâ în prezent omeni şi lipsa oricărei discilminâri cenarilor de a stînjeni efortu rii generale şi totale.
rea. Ele au dezvăluit, între puterile nucleare şi ţări rile autorităţilor congoleze pen PARTIDELOR COMUNISTE
de asemenea, sentimentul le nenucleare, precum şi dez tru crearea unui climat politic lor combatanţi
general de nelinişte faţă de si voltarea tehnologiei atomice şi economic stabil şi a cerut lu
tuaţiile care pun in pericol pa în scopuri paşnice area de măsuri pentru a se in MOSCOVA. — La invitaţia tar al C.C. a\ P.SU G. In co venit în ultimul deceniu în si
cea şi progresul comunităţii in Pentru lichidarea actualei terzice recrutarea şi echiparea HAGA 14 (Agerpres), La C C. al P.C U.S , o delegaţie municatul dat publicaţii se tuaţia internaţională.
ternaţionale, precum şi dorin disparităţi între ţările dezvol de mercenari pe teritoriile a Haga au luat sfîrşit lucrările a Partidului Comunist din Da arată că cele doua partide au S î i u a f i a
ţa ca ele să fie reglementate tate şi cele in curs de dezvolta numitor ţâri străine. celej de-a 12-a Adunări Gene nemarca compusă din preşe căzut de acord sâ consolideze
rale a Federaţiei Mondiale
cit mai ourînd posibil. re. a spus şeful delegaţiei sta Problemelor africane le-a a foştilor combatanţi. Participan a dintele partidului, Knud Jes- şi să aprofundeze relaţiile de ROMA. — La invitaţia Co din Nigeria
După ce a mulţumit atît Adu tului Singapore, se impun, pa cordat atenţia principală şi mi ţii au adoptat o rezoluţie ce- persen, Ib Norlund şi Paul prietenie şi colaborare frăţeas mitetului Central al Partidu
nării Generale pentru concur ralel cu crearea unor condiţii nistrul educaţiei al statului rînd tuturor guvernelor să spri Emanuel, membri ai Biroului că dintre ele. lui Comunist Italian, la Roma
sul pe care l-a acordat in vede echitabile ale schimbului inter Malawi, Alee Mjuma Myasulu. jine, prin toate mijloacele de Politic al C.C. al P.C. din Da a sosit o delegaţie a Frontu LAGOS 14 (Agerpres) Uni
rea bunei desfăşurări a aces naţional. intensificarea efortu ★ care dispun, reglementarea pe nemarca, şi Geluis Lund, mem lui de Eliberare Naţională din tăţi ale trupelor federale, spri
tei' prime şi importante părţi rilor acestor din urmă ţări. cale paşnică a conflictelor. In bru al C.C., a făcut o vizită HELSINKI. — Preşedintele Algeria, 'condusă de Cherif jinite de blindate şi artilerie,
a sesiunii, cît şi Biroului Adu dotarea lor cu instituţii socia Vineri după-amiazâ, sub pre acelaşi timp rezoluţia sublinia în URS.S. Delegaţia a fost Partidului Comunist din Fin Belkasem, membru al Consi au ocupat aeroportul de la E-
nării pentru pregătirea minuţi le şi politice mai perfecţiona şedinţia lui Ismael Fahmy ză că „dezarmarea generală si primită la C.C. al P.C.U.S., a landa, A. Saarinen, a prezen liului Naţional al Revoluţiei nugu, situat la 12 km de fosta
oasă a problemelor supuse A- te. (R.A.U.) Comitetul nr 1 (pentru multană şi controlată rămîne tat în cadrul une: conferinţe algeriene şi coordonator al Se capitală a Biafrei. Un purtă
dunărîi, vorbitorul a exprimat Ministrul afacerilor externe problemele politice şi ale se condiţia esenţială a instaurării avut convorbiri cu reprezen de presă proiectul noului pro cretariatului Executiv al F.L.N. tor de cuvînt militar de la La
delegaţiilor profunda sa grati al Cubei, Râul Roa, a felicitat curităţii) al Adunării Generale unei păci durabile*'. tanţi ai Consiliului Central al gram al partidului, aprobat la gos a anunţat că, sîmbătâ. a-
tudine pentru aprecierile făcu pe noul preşedinte, asigurîn- şi-a început lucrările. Prima Sindicatelor şi îi Comitetului plenara Comitetului Central, Delegaţia F.L.N. a avut con viaţa federală a bombardat o
te la adresa României, a politi du-1 de concursul delegaţiei sa şedinţă a fost consacrată unor Rezoluţia cu privire la Viet de stat pentru ştrnţă şi teh care a avut loc în luna sep vorbiri cu o delegaţie a P.C. serie de obiective şi poziţii ale
cii sale externe şi a principii le. El a făcut apoi un istoric al probleme de ordin organizato nam se pronunţă pentru „înce nică. tembrie. Acest proiect a fost Italian, condusă de Luigi Lon- trupelor bjafreze din localita
lor care guvernează această acţiunilor ostile împotriva ţârii ric. Vicepreşedinte al Comite tarea imediată a bombarda întocmit în conformitate cj go. Au fost examinate pro tea Awgu. situată la apre* -
politică, precum şi mulţumiri sale întreprinse de S U.A. Şi de tului a fost ales G. G. Cernuş- mentelor americane asupra bleme referitoare la relaţiile mativ 40 km sud de Enugu.
le sale sincere pentru urările Organizaţia Statelor America cenko (R.S.S Bielorusă), iar ra R. D. Vietnam". BERLIN. — După cum trans hotărîrea Congresului a! XIV- şi colaborarea dintre cele două Potrivit declaraţiilor sale tru
care i-au fost adresate perso ne (O.S A ). Vorbitorul a decla portor — Torsten Orn (Suedia). Din partea Republicii Socia mite agenţia ADN. o delegaţie lea al partidului, care a con partide. A avut loc, de aseme pele federale se îndreaptă
nal. rat in continuare că in ciuda Candidatura acestuia din ur liste România la lucrări a par a Partidului Comunist din In siderat necesar să aducă mo nea, un schimb de păreri asu spre Umuahia, unde se crede
In legătură cu trecerea Ia bogăţiilor însemnate pe care le mă a fost propusă de Gheorghe ticipat general colonel în re dia, condusă de S. A. Dange, dificări vechiului program, ţî- pra situaţiei internaţionale ac / că a fost instalat noul cartier
noua etapă a lucrărilor, a ară are America Latină acest con Diaconescu, reprezentant per zervă Dumitru Dâmâceanu, vi preşedintele partidului, a fă tuale. genera! al forţelor biafreze.
tat el in continuare, din schim tinent este departe de a se afla manent al României la O.N.U., nînd seama de schimbările
burile de vederi avute cu re într-o situaţie propice. In ulti care a evocat cu acest prilej cepreşedinte al Comitetului or cut o vizită în R.D. Germană. care au loc în viaţa economică
prezentanţii tuturor grupurilor mii şase ani produsul intern relaţiile de prietenie ce se dez ganizatoric al veteranilor din Delegaţia a fost primită de şi politică din F-nlanda, pre
de state, precum şi cu o serie brut pe cap de locuitor a cres voltă intre România şi Suedia, războiul antifascist. Walter Ulbricht, prim-secre- cum şi de cele care au inter Preşedintele Republicii Congo (Kinshasa)
de delegaţii a reieşit că, potri precum şi contribuţia substan generalul Josepb Mobutu, care îndeplineşte şi
vit părerii generale, se socoteş c u t mult mai puţin decit pro ţială a acestei ţări la colabora funcţia de preşedinte al partidului Mişcareu
te util să se întrerupă pentru fiturile obţinute de monopolu re şi destindere în Europa şi Populară a Revoluţiei din Congo (M.P.R.) a atfbW-
o scurtă perioadă lucrările A rile internaţionale. Fiecare do în lume. HANOI 14 (Agerpres). In ţat noua componenţă a Biroului Politic al parti
dunării în plenul său. Discuta lar investit in America Latină la VIETNAMUL DE SUD tr-un mesaj adresat eroilor şi dului. Din Biroul Politic fac parte 17 persoane, in
rea punctelor de pe ordinea de Comitetul a trecut apos luptătorilor model ai 'forţelor tre care preşedintele Mobutu, şi ministrul aface
zi repartizată şedinţelor plena aduce investitorilor 3 dolari discutarea stabilirii ordineî de armate populare de eliberare rilor externe, Justin Bomboko. Prira-secretar na
re va fi reluată, la o dată care profit. Datoria externă a ţări zi. Discuţiile continuă luni. din Vietnamul de sud, preşe ţional al partidului a fost numit Jean-Marie Ki-
se va anunţa, prin examinarea lor latino-americane a atins in ★ A tacu ri ale pafriofilor dintele H. D. Vietnam, Mo $1 titwa, director politic al Biroului Politic, Albert
punctului intitulat „situaţia 1966, 12 miliarde dolari. Sub- Min, i-a felicitat pentru victo Mavungu, iar secretar general al secţiei de tineret
din Orientul Mijlociu'*, căreia Mircea Maliţa, adjunct al riile remarcabile obţinute în a partidului Frederik Kibassa Mabiba.
Adunarea Generală a hotărit alimentaţia şi mortalitatea in ministrului afacerilor externe, asupra b azelo r am ericane lupta de rezistenţă împotriva
sâ-i acorde urgent prioritate. fantilă înregistrează procentaje şeful delegaţiei române la pre agresiunii americane, pentru 0 Şeful statului sirian, dr. Noureddin El Ata-
Inii exprim speranţa, a spus ridicate. zenta sesiune a Adunării Ge SAIGON 14 (Agerpres). — de la Con Thien şi alte pozt- salvarea naţională. Relevind ssi, şi-a încheiat vizita oficială in Irak, intorcin-
vorbitorul, că această perioa In contrast cu această situa Forţele patriotice sud-viet- ţii americane din împrejuri- sacrificiile făcute de forţele ar du-se la Damasc. Ibrahim Makhos, prim-ministru
dă se va dovedi utilă, şi că se ţie, şeful delegaţiei cubane a nerale a O.N.U., a avut o între nameze au continuat în cursul mile acesteia. mate populare de eliberare şi adjunct şi ministru al afacerilor externe al Siriei,
va recurge la instrumentele ce prezentat tabloul prefacerilor vedere cu U Thant, secretar ultimelor 24 de ore atacurile Lupte puternice au avut loc de populaţia sud-vietnameză în a declarat că „vizita a jucat un rol important în
le maţ eficace pentru a asigu economice şi sociale din Cuba general al Naţiunilor Unite asupra bazelor şi punctelor în şi in junglele din apropierea lupta pentru recucerirea inde consolidarea şî lărgirea legăturilor de prietenie
tărite americane din regiunea
ra reluarea lucrărilor în condi Desfăşurată într-o atmosferă Saigonului şi în legiunile «le pendenţei şi libertăţii. Ho $i dintre cele două state arabe".
socialistă Mortalitatea infan septentrională a Vietnamului coastă sud-vietnameze, unde Min şi-a exprimat convingerea
ţii optime. caracterizată printr-o deosebită de sud. Potrivit unui comu • Intr-un comunicat dat publicităţii dc Minis
tilă este ceea mai redusă din patrioţii au organizat ambus în victoria finală a acestei lup
cordialitate, întrevederea s-a nicat militar american, artile-
America Latină, iar analfabe cade împotriva unor unităţi te „Poporul vietnamez. — a a- terul de Interne al Uruguay-ului se arată c& 264
referit la problemele curente rja patrioţilor a bombardat in ale diviziei I aeropurtate ame de persoane au fost arestate Ia Montevideo în ba
tismul este practic lichidat. ale sesiunii. tens sîmbătâ baza americană ricane şi ale diviziei a 22-a de râtat el în continuare — va în za „măsurilor de securitate" luate de guvern, ca
Ultima şedinţă a dezbaterii Producţia de zahăr pe anul vii infanterie americane. în cursul vinge cu siguranţă pe agresori, urmare a grevei generale decretate de Centrala u
generale a fost deschisă prin tor se anunţă mai mare decit acestor Jupte, aprox;mativ 00 reuşind sâ elibereze sudul, sâ nică a oamenilor muncii din Uruguay. Greva, la
intervenţia ministrului educa cea din acest an. soldaţi americani au fost ucişi apere nordul şi să realizeze re- care participă un marc număr de oameni ai
muncii are loc in semn de protest împotriva poli
M IŞ C Ă R I G R E V IS T E sau răniţi (UPl, AP). unificarea paşnică a ţârii". ticii economice a guvernului.
O O bombă de mare putere a explodat vineri in apropierea
reşedinţei din Leon a comandantului mililar Gilberto Quinta-
IN Ţ Ă R IL E C A P IT A L IS T E nilla. Atentatul a avut Ioc la numai citeva ore după inaugura
rea unui spital învecinat, la care participase preşedintele sta
tului Nicaragua, Anastasio Somoza. Poliţia a operat arestări şi ’
Statele Unite ale să ducă la reglementarea grab a deschis o anchetă.
nică a situaţiei.
ţ Un comunicat publicat la Lisabona informează că in ul
Americii R.F. a Germaniei Vietnamul de tima săptămină in împrejurimile capitalei aşa-zisei Guinei
sud. — O co portugheze — Bissau — au avut loc mai multe atacuri ale pa
DETROIT 14 (Agerpres). — BONN 14 (Agerpres). — loană de trans trioţilor care s-au soldat cu moartea a 13 militari portughezi
Greva muncitorilor compa Aproape 47.000 de muncitori port a forţelor şi rănirea a altor 23.
niei de automobile „Ford** a de la Uzinele Daimler Bena patriotice sud-
determinat scăderea produc A.G., au intrat in grevă in vietnameze asi- f In ciuda măsurilor guvernamentale, în Bolivia, mişcarea
ţiei cu 205.000 ide automobile urma respingerii de către pa gurînd aprovi de partizani ia o tot mai mare amploare. Potrivit unui comu
şi 52.000 de camioane în 36 de tronat a propunerii Comisiei zionarea cu mu nicat al comandamentului forţelor armate boliviene. in timpul !
zile de cînd au încetat lucrul de arbitraj din landul Baden niţii şi arma ultimelor 24 de ore, ca urmare a luptelor desfăşurate in regiu- |
cei 150.000 de grevişti. Wurttenberg, referitoare la ment a unităţi nea Higueras, şase soldaţi au fost ucişi.
Greva afectează atît între îmbunătăţirea sistemului tari lor angajate în
prinderile companiei General far. In oraşul Manhe5m, 7.500 luptă. O Aproximativ 100 de persoane au pierit sau dispărut ca
Motors, cit şi pe cele ale com de muncitori au demonstrat in urmare a inundaţiilor din ultimele zile provocate de ploile to
paniei Chrysler, iar tratativele faţa clădirii administrative a renţiale şi dc revărsarea rîului Rio dc la Plata şi a unor aflu
R. F. a GERMANIEI. La tîrgul alimentar ANUGA din dintre reprezentanţii sindica societăţii Daimler Benz A.G. enţi ai săi. Agenţiile de presă transmit că cei peste 135.000 de
sinistraţi au fost evacuaţi din regiunea Buenos Aires
dintre
Koln, pavilionul românesc prezentind produse ale firmelor tului muncitorilor din indus pentru a protesta împotriva care unii s-au refugiat in şcoli, biserici, spitale. In ceea ce pri
Fructexport, Conservexport şi Agroexport s-au bucurat de a tria de automobile şi aviati«:â hotârîrii conducerii societăţii veşte pagubele materiale, ele sînt estimate provizoriu la apro
precierea favorabilă a vizitatorilor. Aspect al pavilionului. şi cei ai patronatului, nu tpar de a considera greva ilegală.
ximativ 10 milioane dolari.
ţ Nava spaţială americană „Marincr-5**, lansată la 13 iu
nie dc la Cape Kcnnedy in direcţia planetei Venus, se află in
(Urmare din pag. 1) tri. Iar in golf, ca un monu drumului se întind păşuni precipitaţii normale este bi bani pentru biletul de călă parte locuiesc in afara rezer prezent la o distanţă de 1.600.000 km de această planetă. Ad
ment al istoriei, se înaltă zi împărţite în parcele regula• ne, dar in anii secetoşi pu torie. , Cine nu cunoaşte a c vaţiilor şl o duc greu. Băşti ministraţia naţională pentru problemele aeronauticii şi cerce
re leagă cele două părţi ale durile de piatră ale primei te, pe care pasc oi şi, mai ţurile seacă şi milioane de tivitatea noastră — spunea naşii reprezintă mina de lu tarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) a anunţat că la 19 octombrie,
oraşului. Peste pod trec opt temniţe — fortul Denison. rar, vite. Animalele din fie animale pier, un australian — crede că a cru cea mai ieftină — el sint orele 17,30 (G.M.T.), „Mariner-5" va trece la o distanţă dc
autostrăzi, două linii de cale Jumătate* dintre australi Exportul anual de lină es vem de toate. De fapt, multe Jolosifi fn regiunile centra 4.000 km de planeta Venus, urmînd să înceapă anumite măsu
ferată şi două alei penl>u eni trăiesc in cinci oraşe care turmă sint de aceeaşi lucruri aparţin bărciim. le şi din nord ca crescători rători şi sâ transmită primele informaţii spre pămint.
pietoni, la o înălţime de 50 mari. După Sydney, cu cei virştă şi de aceeaşi rasă. tn te de peste 800.000 tone. Asta Mergind de la Adelaide de pite.
m deasupra apel. Fiecare 2,5 milioane de locuitori ai tot timpul anului, in Austra înseamnă peste 30 la sută spre nord, spre centrul con Orăşelul Alice Springs se O Prinţul Fahd Bin Abdul Aziz, viccprim-ministru şi mi
mijloc de transport care tre tinentului descoperi cu lo află in centrul continentului. nistru al afacerilor interne al Arabiei Saudite, care întreprin
ce peste pod plăteşte o taxă.- tul altă Australie — arsă de El este punctul terminus al de o vizită oficială la Paris, a fost primit la Palatul Elysee de
De pe el se poale admira mi soarele necruţător, neospita unei linii de cale ferată în preşedintele Franţei, Charles de Gaulle. In timpul convorbirii
nunata panoramă a oraşului lieră, sălbatică. Cu'mile stin- guste care vine dinspre sud. au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre cele două ţări,
şi întregului golf. coase goale şi regiunile vaste In oraş, casele sint mici, n- precum şi cele ale situaţiei din Orientul Apropiat.
Sydney este capitala sta ORAŞELE AUSTRALIEI pustii sint împărăţia vlrte- şoare, cu acoperişuri de alu
tului New South Wales. fi jurilor de nisip şl a muşte miniu. Pe una din ele ativnă O Peste 300 de ziarişti din Grecia şomează în prezent, iar
nul din cele şase state care lor. Este „bush"-ul australi firma „Opal-Riizm, aparţi- alţi 50 de ziarişti de diferite tendinţe politice sint închişi sau
formează Uniunea australi an. Dar şi in »bush“ trăiesc nind doamnei Jenkins, o bă- deportaţi. Aceste fapte sint relatate intr-un comunicat dat
ană. Aici se construieşte de oameni — băştinaşi şi putini trină de vreo 80 de ani, pro publicităţii la Paris, de către o delegaţie a Organizaţiei inter
vreo 10 ani singurul teatru albi emigraţi, veniţi să cau prietara unor vaste suprafe naţionale a ziariştilor, care a vizitat săptămină trecută Gre
de operă din Australia. Silu săi, urmează Melbourne, lia animalele stau sub cerul din produefia mondială. Pînă te avere in străfutidul pă- ţe in care se găseşte opal cia.
eta minunată a clădirii se Drisbane, AdelaicJe şi Perth. liber şi au in permanentă de citrind, Anglia, Franţa şi mintului. Ea importe permise, unelte Q In Statele Unite au fost publicate vineri primele fotogra
conturează deja. Dar „cel Majoritatea populaţiei este iarbă din belşug la dispozi SU.A. erau principalii cum Băştinaşii nu au dreptul şi mici avansuri celor ce vor fii în culori ale globului pămînlesc. Este vorba dc două clişee
mai bogat" oraş nu prea dis concentrată in raioanele din ţie. O problemă mai dificilă părători, dar acum pe pri să locuiască in oraşe. Ei au să-şi încerce norocul, cu con luate de la o altitudine de 33,6 kilometri de către o cameră or
pune de bani suficienţi pen est şi sud-est. Oamenii de este apa. Pe continent se află mul loc se situează Japonia. fost de mult împinşi afară diţia ca orice găsesc să fie bitală. Una din fotografii reprezintă Africa şi Europa, iar cea
tru terminarea construcţiei. ştiinţă australieni consideră puţine cursuri de apă. Oa In uzine insă nu este uşor din regiunile fertile şi rătă vindut firmei „Opal-Ritz". de-a doua, emisfera occidentală a suprafeţei terestre. Clişeele
Se organizează o loterie spe că numai in agricultura ţărti menii au săpat puţuri adinei de ciştigat bani. Un bărbat, cesc intre nisip şl cer. Ei nu Şi astfel, împletind tradi au fost făcute cu ajutorul unei camere de luat vederi înzes
cială pentru stringerea de ar putea fi ocupate 50-60 mi Si pompe acţionate de vlnt care a vrut să se întoarcă în au drepturi politice. La re ţiile civilizaţiilor de mult a trate cu filtre separate, roşu, verde şi albastru.
noi fonduri lioane de persoane (se ştie pompează apele subterane, satul său din Bltolia, a mun censămintele oficiale nici nu puse cu iureşul vieţii acestui
Fa Sydney există o impor că pe întregul continent nu umplind rezervoare mari. cit doi ani intr-o uzină de sint înregistraţi. Statul şi di sffrşit de secol, oraşele aus # Cabinetul francez se va întruni luni sub preşedinţia ge
tantă industrie poligrafică, o trăiesc în prezent decit 11 Cind apa ajunge la un anu construcţii metalice. Zilnic feritele misiuni religioase au traliene îşi croiesc drumul a- neralului de Gaulle pentru a preciza poziţia Franţei la Consi
mare grădină botanică, o u- milioane). mit nivel, ea începe să curgă răminea să lucreze o oră sau organizat rezervaţii in care lăturt de marile metropole liul Ministerial al C.E.E. de la 23 şi 24 octombrie cu privire la
nlversiiate. uzine ale „Ge Pe zeci de kilometri nu automat spre vase, din care două suplimentar, iar simbă- ale Occidentului şi cele a că cererea Angliei de a intra in Piaţa comună.
neral Motors** şt „Dunlop“, intilneşti măcar un om pe ta şi duminica — cîte încă triburile locale trăiesc rela ror viaţă este de abia la în
cu cheiuri lungi de kilome cimp. De ambele părţi ale se adapă animalele. Cind cad un schimb, ca să-şi adune tiv bine. Dar cea mal mare ceput.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I str. Dr. Petru Groza nr. 81 telefon 1275, 15 81 2317 TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva, ur»5
(