Page 52 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DIN TOATE TĂRtLE UNIŢI V A I
SOSIREA PRIMULUI MINISTRU

AL INDIEI, INDIRA GANDHI

Luni dimineaţa a sosit la muliii ministru, şi alte persoa­ ţionari superiori din Ministe­
Bucureşti primul ministru al ne oficiale. rul Afacerilor Externe, zia­
Republicii India, Indira Gan- La coborîre (lin avion, pri­ rişti români şi străini.
dhi, într-o vizită oficială în mul ministru al Indiei, In- Au fost de faţă membrii
ţara noastră, în calitate de dira Gandhi. a fost salutată cor­ Ambasadei IrnPei la Bucu­
oaspete al preşedintelui Con- dial de preşedintele Consiliu­ reşti.
sîliului de Miniştri al Repu­ lui de Miniştri, Ion Gheorghe Pe aeroport erau arborate
blicii Socialiste România, Ion Maurer. drapelele de stat ale României
Gheorghe Maurer. Erau prezenţi Constantin şi Indiei.
II Premierul indian este înso­ Scarlat, ministrul industriei S-au intonat imnurile de
ţit de Rajeshwai Dnyal, secre­ chimice, Mihai Suder. minis­ stat ale celor două ţări. Pri­
tar pentru probleme externe trul economiei forestiere. Ale­ mul ministru al Republicii In­
in Ministerul Afaceplor Ex­ xandru Boabă, ministrul pe­ dia. Indira Gandhi. şi pre­
terne, P N. Haksar, secretar . trolului, Matei Ghigiu. iminţ­ şedintele Consiliului de Miniş­
al primului ministru. Amrik itul construcţiilor pentru in­ tri al Republicii Socialiste
ANUL XIX. NR. 3077 MARŢI 17 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI Singh Mehta, ambasadorul In­ dustria chimică şi rafinării, România, Ion Gheorghe Maurer,
diei la Bucureşti, S. Ramo- C.eorge Marovescn, prim-ad- au trecut in revistă garda mi­
chandran, secretar adjunct în junct al ministrului afacerilor litară de onoare aliniată pe
Ministerul Comerţului, J. S. externe, Ion Cosma, preşedin­ aeroport
Mehta, secretar adjunct în Mi­ tele Comitetului executiv al Premierului indian i-au fosl
Pociim entele plenarei C C, al P.C .B . i S Bikram Shah, şeful Proto­ Sfatului popular al oraşului prezentate persoanele oficiale
Externe,
nisterul Afacerilor
Aurel Ardeleanu,
Bucureşti.
A
venite în înlîmpinarea sa.
colului Ministerului Afaceri- ambasadorul României în In- avut loc apoi defilarea găr­
lor Externe. K. Natwar Singh, dia, conducători ai unor insti- zii de onoare Pionieri au ofe­
director al Secretariatului pri- tuţii centrale, -generali, func- rit oaspeţilor buchete de flori.
an m i p ro g ra m de dezvoltare Dejun oferit de preşedintele Consiliului
de M iniştri, Ion Gheorghe Maurer

a societăţii noastre socialiste Preşedintele Consiliului de tii. in onoarea primului mi­ Tn timpul dejunului, car»
Miniştri al Republicii Socialis­
dira Gandhi
cordială, Ion Gheorghe Maurer
te România. Ion Gheorghe nistru al Republicii India, fn- s-a desfăşurat într-o atmosferă
Maurei a oferit luni un dejun Au luat parle persoane ofi­ şi Indira Gandhi au rostit
în scopul îmbunătă­ O rganizare pe prineipiul la Palatul Consiliului de Min’ş- ciale române şi indiene. toasturi.
ţirii condiţiilor gestiunii economice Depunerea unei coroane de flo ri

de locuit proprii Plenara Comitetului Primul ministru al Republi­ in India, generali şi ofiţeri su­
cii India. Indira Gandhi. şi periori. alte persoane oficiale.
persoanele oficiale care o în­
Hotârîrea Plenarei Comjtetuhp Central al Partidului Co­ soţesc au depus luni diminea­ In faţa monumentului era a-
munist Român eu privire la dezvoltarea construcţiei de locu­ Trecerea la aplicarea princi­ de Directive va determina ţa o coroană de fiori la Mo­ liniatâ o gardă militară de o­
inţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului lo­ piului gestiunii economice pro­ creşterea aportului mecaniza­ numentul Eroilor Luptei pen­ noare. Au fosţ intonate imnu­
cativ şi noul regim al chiriilor a fost pţimitâ cu un viu inte­ prii, menţionată iu Directivele regional de partid
res de toţi oamenii muncii. Ea se încadrează în ansamblul de C.C. al P.C R elaborate de ple­ torilor, la consolidarea secto­ tru Libertatea Poporului şi a rile de slat ale României şl
măsuri pe care Congresul al IX-lea al P.C R. l-a preconizat nara din octombrie a.c., repre­ rului cooperatist al agricultu­ Patriei, pentru Socialism. Indiei.
în vederea ridicării sistematice a nivelului de trai al popu­ zintă o sarcină de mare însem­ rii, la punerea în valoare a noi La solemnitate au fost pre­ După depunerea coroane?,
laţiei. ' ' nătate pentru lucrătorii din rezerve de creştere a produc­ In ziua de 16 octombrie a.c. Drăghici, Viorel Faur. loan zenţi Alexandru Boabă, mi­ premierul Indiei şi celelalte
In anii construcţiei socialiste, datorită eforturilor depuse de cadrul staţiunilor de maşini a avut loc şed'nla plenară a Manaţe, Nicolae Stan, David nistrul pe.troIj.iKn. Ion Cosma,
partidul şi statul nostru, pe întreg cuprinsul patriei s-au înăl­ şi tractoare In acest fel, între­ ţiei agricole. Comitetului regional Hunedoa­ Moculescu. preşedintele Comitetului exe­ persoane oficiale au păstrat un
ţat oraşe şi cartiere noi. mii şi mii de apartamente au schim­ prinderile pentru mecanizarea ra al Partidului Comunist Ro­ cutiv al Sfatului popular al moment de reculegere. <
bat radical condiţiile de locuit ale populaţiei. Numai în peri­ agriculturii în sectorul coope­ Ing. ANTONIU IUGA mân. La plenară au partici­ Plenara a hotărît convoca­ oraşului Bucureşti. Mihai Ma­
oada anilor 1951-1966 au fost construite din fondurile statu­ vicepreşedinte al Consiliului pat membrii şi membrii su­ rea conferinţei regionale de rin, adjunct al ministrului a­
lui peste 360.0U0 apartamente, iar la sate. din fonduri proprii ratist vor fi ma1 mult cointe­ agricol regional partid la (lata de 12 noiem­ facerilor externe, Aurel Arde­
şi credite acordate de stat. 1-12.000 locuinţe. resate în utilizarea mijloacelor pleanţi ai Comitetului regio­ brie ac. Conferinţa va dezba­ leanu, ambasadorul României Alte relatări, in pagina a IV-a
ai Comitetului
nal. activişti
Analizînd situaţia actuală a fondului de locuinţe, deficien­ materiale şi băneşti, va creşte te proiectul de Directive ale
ţele care s-au semnalat în întreţinerea şi păstrarea acestora, răspunderea lor pentru eficien­ i regional de partid, primii-se- Comitetului Central al Parti­
recenta plenară a Comitetului Central a stabilit noi măsuri crelari:şi secretari cu proble­ dului Comunist Român cu
pentru dezvoltarea fondului locativ proprietate de stat şi a ţa activităţii ce o desfăşoară. me economice ai comitetelor privire la perfecţionarea con­
organizaţiilor obşteşti, pentru îmbunătăţirea întreţinerii şi Unităţile din reg’unea noastră raionale şi orăşeneşti, secretari ducerii şi planificării econo­
administrării acestui fond, pentru perfecţionarea sistemului dispun de rezerve importante ai unor comitete de partid şi miei naţionale corespunzător
de finanţare a construcţiei de locuinţe, precum şi în vederea in direcţia rentabîl;zări>. orga­ C. S. Hunedoara directori din întreprinderi şi condiţiilor noii etape de dez­
sprijinirii în continuare a construirii de locuinţe proprietate instituţii. voltare socialistă a României,
personală. nizării lor pe principiul gestiu­ A luat parle tovarăşul Bu­ precum şi proiectul privind
Şi în viitor, se subliniază în Hotărîrea Plenarei CC al nii economice proprii Planul de jor Sion, membru supleant al principiile de bază. adoptate
P.C.R., una din preocupările partidului şi statului nostru, va Intre altele, există posibili­ C.C al P.C.R., sef (le secţie la de plenara C.C. al PC R din
fi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei. Pe mă­ tăţi de folosire ma: deplină a CC. al P.C R. 5-G octombrie 1967. cu privi­
sura creşterii potenţialului economic al ţării, statul va aloca aglomerat Plenara a dezbătut şi stabi­ re Ia îmbunătăţirea organiză­
din resursele sale centralizate importante fonduri pentru capacităţii utilajelor pr*n lit măsurile ce trebuie luate rii adininistraliv-tci îtoriale 3
menţinerea lor în permanenţă României şi sistematizarea lo­
construirea de noi imobile de locuit pe care le va pune la în continuare de organizaţiile
dispoziţia oamenilor muncii prin închirieri O cifră grăitoare în stare de funcţionare, prin feros pe zece de partid, sindicii/ U T.C. şi calităţilor rurale De aseme­
în acest sens o constituie cele aproape 18 miliarde de lei extinderea sortimentului de lu­ conducerile telinico-ndminis- nea. ,$e vor alege delegaţii la
prevăzute in actualul cincinal pentru construcţia de locuinţe crări in zootehnie, pomicultu­ trative pentru realizarea inte­ Conferinţa Naţională n Parti­
In vederea creării unor spaţii locative nedesare salariaţilor luni a fost grală a sarcinilor de plan p6 dului Comunist Român.
întreprinderilor economice de stat, Hotărîrea prevede dreptul ra şi legumicultură. Nu poate anul 1967 şi pregătirea pro­ In cadrul plenarei s-a pre­
acestora de a constru» • locuinţe din fondurile proprii pentru ti neglijată nici intensificarea ducţiei pe anul viitor. zentat o. informare privind, or­
aceştrsalariaţi. De asemenea, unităţile cooperatiste pot sî con­ preocupării pentru diminuarea îndeplinit In cadrul dezbaterilor ple­ ganizarea învâţârnîntuluî de
struiască din.fonduri proprii locuinţe pe care să le închirieze cheltuielilor dc producţie, îm­ narei au luat cuvintu) tova­ partid în anul .şcolar 1967­
membrilor cooperatori sau specialişt'lor care lucrează în ca­ răşii Aron Cnlceni, Gheorghe 1968.
drul acestor unităţi. Motărirea plenarei mai subliniază că se bunătăţind raportul intre per­ Colectivele celor două fa­ Vasiii, Titus Piinişoaiă, Brîn- fn încheierea lucrărilor ple­
pot organiza asociaţii cooperatiste care să ronsiruiască pentru sonalul productiv. tehnic şi brici de aglomerare din C.S. coveanu Pogea, Vasile Vasu. narei a luat cuvîntui tovarăş
membrii lor, pe baza aportu'lu* cooperatorilor şi a creditelor auxiliar, perfecţionind condu­ Hunedoara au raportat în­ loan Pipoş, Adolf Drucker, A­
bancare, locuinţe proprietate personală. La fel,' vor putea cerea unităţilor şi întărind răs­ deplinirea planului la aglo­ şui Gheorghe Călin, prim-se-
construi, din fondurile proprii, locuinţe pe care să le admi­ merat feros pe primele zece lexandru Mogoş. . Vichente cretar al Cornitel-jlui regional
nistreze şi să !e închirieze membrilor lor, şi alte asociaţii punderea pentru gospodărirea luni ale amilul. Bălan, Eroii im Rusan, Mihâilâ de partid
obşteşti mijloacelor materiale şi finan­ In răstimpul celor nouă
Un sprijin important va acorda statul, prin oferirea de cre­ ciare pe care le au la dispo­ luni şi jumătate colectivul
dite pe termen lung. atribuirea de terenuri şi alte avantaje, ziţie.
celor care îşi manifestă dorinţa de a-şi construi locuinţe aglomeratorului nr. 2 a dat
Punerea în aplicare a măsu­ peste prevederile planului Economii de metal
(Continuare In pag a 3-a) rilor preconizate în proiectul 136.000 tone aglomerat fe­
ros. Rezultatul este urma­
rea faptului că ambelor fa­ La începutul acestui an spiritul creator al specialiş­
brici dc aglomerare le este constructorii de maşinî-u- tilor din uzina, rare au su­
comună intensa preocupa­ nelte din Cugir au pornit critic întreaga lor activita­
examen
pus unui riguros
IZVORUL RANDAMENTELOR re pentru continua perfec­ o largă acţiune dc gospodă­ te. Studiile întreprinse au
rire şi valorificare superioa­
ţionare a procesului tehno­
ră a metalului. Declanşarea
logic, ridicarea calităţii re­
acţiunii a fosl precedată de dus la rcproicclarea unor
paraţiilor şi asigurarea unei cilcva măsuri organizatori­ repere şi subansamblc, a-
taje cu producţie mică, difi­ bune funcţionări a agrega­ ce care au permis cunoaş­ plicarca noilor tehnologii
ÎNALTE şi răpirea armăturilor. In a­ telor şi instalaţiilor la in- terea şi urmărirea ^celor de lurnare, forjare şi pre­
cultăţi în susţinerea abatajelor
cest sens la exploatarea noas­
internaţional.
tră s-au efectuat o .scamă de treaga lor capacitate. mai bune realizări pe plan lucrare. Eficienţa măsurilor
întreprinse se concretizează
După cum prevăd documen­ tenţia spre creşterea vitezelor studii care nc-au condus la Veritabilul etalon dn în realizarea unor economii
tele celui de-al IX-lea Congres de avansare Aceasta deoarece, concluzii preţioase încă din a­ comparaţie a stimulat şi de 120 tone metal.
al P.C.R., in 1970 producţia de din experienţa acumulată, nul trecut, un colectiv format mai mult inventivitatea şl La ferma de stat din Cli­
cărbune va fi de 1.7 — 1.8 ori ne-am dat seama că mărirea din cadre tehnico-înginereşti nic recoltarea strugurilor
mai mare decît in 1965. Conco­ vitezei de avansare contribuie condus de Teodorescu Con­ este în toi.
mitent se prevede creşterea la scăderea presiunii miniere stantin, inginerul şef al ex­ In cooperativele agricole
substanţială a eficienţei econo­ şi permite simplificarea lucră- ploatării, a studiat posibilitatea Foto: V ONOIU
mice a exploatărilor mmierc, creşterii deschiderii abataje­
concretizată prin creşterea lor cameră Pînâ la începutul Demonstraţie
productivităţii muncii şi redu­ acestui an noi extrâgeam căr­
cerea cheltuielilor de produc­ bune din abataje cameră obiş­ tehnică De ce se tărăgănează execu­
ţie. Cum esle şi firesc sarcini Creşterea vitezelor nuite, cu o deschidere de 4,'4 m PREZENŢE
mobilizatoare revin în acest -şi o lungime de 25 m/aripâ. In
sens şi colectivului de la E M. de avansare abatajul unde s-a studiat şi ex­
Uricani. In 1970 minerii de a- perimentat noul procedeu s-a In zilele dc 17 şi 18 oc­
icj vor trebui să extragă cu extras mai întîi cărbunele tombrie a.c. Ia laboratorul tarea investiţiilor din credite ? ROMÂNEŞTI
248.000 tone mai mult cărbune din aripa de 25 m, cu1 C. S. Hunedoara are loc o
decît au extras în 1965. Numai iilor de susţinere şi dirijare a deschiderea camerei dc demonstraţie tehnică cu to­
în anul viitor sîntem planifi­ tavanului Cel mai important 4/4 m. După evacuarea căr­ tul neobişnuita. In faţa re­ Din analiza stadiului reali­ raşul Deva. prezintă real'zâri şi financiar pe anul 1067, nu PESTE HOTARE
caţi să realizăm o producţie efect al unor viteze sporite ^ste bunelui abatajul s-a prăbuşit. prezentanţilor mai multor zării lucrărilor de investiţii de plan variind intre 70—100 pot contracta împrumutul dc
de 680 000 tone cărbune Aceas­ concentrarea producţiei în S-a observat că. în urma pră­ laboratoare uzinale şi insti- din credite bancare, pe trei la sută. Se pune întrebarea: la bancă pînă rv:i nu aproba­
tă creştere va fi realizată înde­ punctul de încărcare de mare buşirii. abatajul nu s-a închis trimestre din acest an, (le că­ care sint caifzele răminerii în rea adunării generale a coooc- BRUXELLES. — La cel
osebi pe seama sporirii randa­ capacitate, care justifică mo­ /perfect. S-a oprit continuarea lule de cercetări ştiinţifice tre cooperativele agricole de urmă ? rativelor Accaslă situaţie a dc-al .iS-lea Salon internaţio­
mentelor în abataje Faţă de dernizarea transportului. Vite­ exploatării şi abatajul a fost din ţară se efectuează a- producţie din regiune, rezultă In principal trebuie să sub­ provocat greutăţi furnizorilor nal dc alimentaţie şi artă
1.540 tone cărbune pe post în zele mici de avansare necesită tinut sub supraveghere. Abia nalizclc probelor de oţel cu rămînen serioase în urma. liniem că în cursul anului s-a in plata utilajelor şi un supli­ menajeră dc la Rruxetles, la
1965. în ultimul an al cincina­ o lungime mare de front. De după 15-20 dc vile s-a închis ajutorul poştei pneumatice Pînă la sfirşitul anului mai intîrziat întocmirea documen­ ment de cheltuieli neeconomt- care iau parle numeroase
lului va trebui să atingem un aici cheltuirea unor fonduri complet. Acest lucru a dus la in regim dc 2 cnantovacun, sînt de executat lucrări (le a- taţiei, iar pentru unele obiec­ coase. Intîrzieri mari în întoc­ firme şi întreprinderi belgie­
randament de 1,920 tone căr­ importante de investiţii pen­ concluzia că presiunea este mi­ Experienţa are drept scop chiv.iţionat utilaje şi animale tive aceasta lipseşte complet. mirea. şi depunerea documen­ ne şi străine, pavilionul
bune pe post că, focile înconjurătoare sînt evidenţierea marilor avan­ in proporţie de 52 la sută faţă Pînă la 30 septembrie a.c., do­ taţiei pentru alimentări cu ipâ României a fost distins luni,
Pentru înfăptuirea acestor tru deschiderea stratelor şi pre­ Ing. EUGEN COLIBARA taje pe care le aduce utili­ de planul aprob-il. Trebuie să cumentaţia depusă la bancă s-au manifestat în raioanele O- într-nn cadru, festiv, cu ma­
sarcini conducerile exploatării gătirea abatajelor, dispersarea şeful Exploatării miniere zarea acestor agregate mo­ evidenţiem că dacă pe ansam­ pentru care s-a aprobat finanţa­ răştic şi Sebeş. rele premiu de onoare pen­
şi sectoarelor şi-au îndreptat a­ producţiei in numeroase aba- Uricani derne, de înaltă tehnicitate. blul regiunii rezultatele nil rea, acoperă doar 66 la sulă din O altă cauză importantă a tru o prezentare deosebită <7
sînt satisfăcătoare, unele ra­ totalul lucrărilor planificate a râmînerilor în urmă în înde­ produselor înlr-un . valoros
plinirea planului de investiţii
(Continuare în pag. a 3-a) ioane ca Alba, Brad, Uia şi o- se executa în acest an din cre­ constă in neprimirea la timp cadru estetic. '
dite bancare întocmirea
cu
Drumeţie întîrziere a documentaţiei teh­ a unor materiale şi în special VARŞOVIA. — La
a celor de construcţii, fie da­
nice sau lipsa acesteia a deter­
torită calităţii necorespunzâ-
minat un ritm lent de execu­
tare a lucrărilor, fn cooperati­ toare a acestora, cum esle ca­ octombrie, intr-n na din
Iile Palatului Culturii şt [•
vele agricole de producţie din zul materialului de susţinere inţei din Varşovia a fosl
Ne sint nespus de dragi trează nealterată frumuse­ raionul Haţeg se s:mte nevoia (şpalîeri). fie ca urmare a ne-v chisă o expoziţie de fotogt
locurile in care trăim — ne ţea locală In mijlocul sa­ unui tehnician constructor ca­ respeclârii de către furnizori fii româneşti la care
mărturiseşte Lidia Delcanu, tului am poposit mult timp re să întocmească documenta­ a termenelor de Pvrare prevă­ prezentate lucrări de A\ •
comandanta unităţii de pio­ in preajma monumentului ţia tehnică, fără.de care nu ie zute în contractele economice. Mthailopol şi Edmund H
nieri de la Şcoala generală istoric, ce ţine piept intem­ poate deschide finanţarea. Re­ Numai cooperativele Bucerdca. her.
din Apoldul de Jos. Cre­ periilor vremii din veacul zolvarea probleme1 sc tărăgă­ Mihalţ şi Şard, raionul Alba, La deschiderea e.vpoz r[
dem că le cunoaştem, dar al XlV-Xca. In depărtare, la nează însă de mai bine de nu au primit şpalîeri în va­ au fost prezenţi membri
ori dc cite ori facem o dru­ subţioara munţilor deasu­ un an. loare de peste 120.000 lei. Coo­ ambasadei României la 1
meţie prin împrejurimi ne pra cărora se intinde co­ O situaţie greu de explicat perativele din Vîlcele, C.înţaga şovia, precum şi cei doi )
dăm seama cit de puţine muna Jina, am zărit ruine­ se prezintă în privinţa achi­ au primit 25 mc bile manele, tori.
lucruri ştim despre trecu­ le unei alte cetăţi. Ziduri ziţionării de aspersoare pen­ dar ele fiind prea subţiri, nu
se pot utiliza în scopul pen­
tul frămintat al acestor pla­ înalte se malţă semeţe să tru irigaţii. Pînă la începutul
iuri româneşti. De aceea, ne amintească de locurile lunii trecute erau sosite în coo­ tru care s-au achiziţionat. PARIS. — Luni. s-a des­
drumeţiile ne-au devenit pe care strămoşii daci şi-au perative un număr de 13 as­ Fiind improprii construcţiilor,
tot mai dragi şi ele ne sint ridicat cetăţi de apărare, persoare în valoare de peste aceste materiale se folosesc în chis la Paris tn cadrul
schimburilor culturale fran-
alte scopuri neproductive, ele
prietene mereu. luptînd cu dirzenie şi cu­ 1 milion le:, care nu se pu­ trebuind să fie înlocuite cu alte­ co-române, un colocviu şti­
In ultimele două dumi­ raj teau deconta fie din lipsă de le corespunzătoare, ceea ce va inţific de geografie organizat
nici, împreună cu un marc Cu fiecare drumeţie fă­ documentaţie în unităţi, fie duce la majorarea costurilor de Institutul naţional de geo­
grup de pionieri de la şcoa­ cută prin împrejurimi, pio­ datorită nedepunerii documen­ grafie. La colocviu participă
la noastră, am poposit in nierii din unitatea noastră taţiei la bancă. Unele coope­ FRANCHINI FRÎNCU şi o delegaţie condusă de
director adjunct
comunele Girbova şi Tiliş­ mai adaugă cite o floare La rative, ca de pildă cele din Ia Sucursala regională pi'of. Tiberiu Mor ar iu, de !a
ca. E o plăcere să fii du­ Pricaz. Balomir, Aurel Vl-aicu Hunedoara—Deva Universitatea din Cluj, mem­
minica in Girbova, să-i jerba adunată din frumu­ şi altele, deşi dispun de docu­ a Băncii Naţionale bru corespondent al Acade­
vezi pe săteni in hainele seţile şi mărturiile acestor mentaţia tehnică, achiziţiona­
lor de sărbătoare, ce-şi păs­ plaiuri Liceul Haţeg. In clasa a X-a umană, explicaţiile profesorului de geografie Leontin rea aspersoarelor nefiind pre­ miei Republicii Socialiste
Barbu suscită interesul şi atenţia elevelor. văzută în planul de producţie (Continuare In pag. a 3-a) România.