Page 54 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3977

S-au făcut Excursii prin Produse de Pentru un

fără

Un grup de muncitori şi
că răsar funcţionari de Ia Fabrica de lard consum HSsdiunnenvoastră liber
conserve din Haţeg au ple­
■ ■ ■
cat in ziua do ÎS octom­
brie, cu un autocar, intr-o omologate
interesantă excursie prin Z ile reci ; H A Ţ E G : P entru un pumn ria m o fe rit de s n (i]tii M a ria Tolety )i
A venit vremea culesului. întocmit pe anul 1967. Pe par­ ţară. Timp de 5 zile ex­ M ărfi «le d o lari ; B R A D : P rin tre v u ltu ri ; L u ig i lonescu : 23,07 M e lo d ii ro m â­
Cooperatorii măsoară şt cîn- curs însă, unele obiective au cursioniştii vizitează fru­ întreprinderile de indus­ I H A : E vadare in tăcere. neşti 0,10 „ L in iş te * — m uzica uşoară.
târesc rodul muncii desfâşur fost tratate cu indiferenţă fără museţile naturale de pe trie focală din regiunea B uletine de ftârî 9I ra d io ju rn a le
rate de-a lungul a trei sau pa­ a se gîndi, probabil, că ele a- Valea Oltului, Capitala, li­ noastră se pregătesc pentru 17 octom brie 7.(10 : 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ;
tru anotimpuri. Fiecare tar­ tîrnâ greu în bilanţ. Aşa s-a toralul românesc, precum şi a introduce in fluxul teh­ Radio IC ,00 : 18.00 : 22.00 ; 24,00 ; 2.55
8.30 ;
10,00 :
la, fiecare hectar a produs pe întîmplat cu cele 10 hectare alte obiective industriale şi nologic o seric do produse (p rogram ul I). 7.30 ; (9,00 : 21.00 ;
14.00 : 17,00 :
12.00 ;
măsura vredniciei cu care s-au destinate culturii de castra­ turistice din diferite regi­ noi dc mobilă care au fost - 23,00 ; 0,55 (program ul II ) .
P R O G R A M U L I : 7,45 S um arul p re ­
executat lucrările de pregăti­ veţi. S-au făcut cheltuieli des­ uni ale patriei. omologate la expoziţia- or­ Spectacole sei ; â.OO To< înainte (em isiune pentru
re a terenului, semănatul şi tul de mari cu executarea a- Tot duminică salariaţii ganizată in oraşul Deva. p iu n ie ri) ; D.20 M om ent poetic : 8,25 I.a
Dintre acestea enumerăm
întreţinerea culturilor. Unde râturilor, procurarea seminţe­ de la I.O.I.L. Deva au fă­ camera combinată şi biblio­ m icrofon, m cludiu p referaţii ; 9,25 S fa ­ Televiziune
tul m edicului : A ncxitcle n o ile ;
9.55
S-a întîrziat arătura sau pra- lor şi cu semănatul. Cam atîta cut o excursie la Sibiu, un­ — P E T R O Ş A N I : „C o n cert de m ă ri­ R o d iţi-P rich in d e l ; 10.10 Curs de lim ba
şila, Iar îngrăşămintele au ră­ tot. Din motive greu de în­ de au vizitat muzeul teca „Crişul 11“ ce se vor e i u $ o a ri“ , susţinut de fo rm aţia „ S in ­ ctu'lcrâ (re lu a re ): 11,03 C ronica ccono-
cron" a T e a tru lu i satiric m uzical
„C .
mas în stoc, pâmîntul a fost ţeles lucrările de întreţinere „Bruckenthal", cartierele produce de I.R.I.L. Brad, T ă n a je " B u c u rc jli. m irâ ; 11.15 P arada so liştilo r a o r­ 18.00 in d ire c t... R andam entul In iţia ­
ch e stre lo r'd e m u rită uşoară : A nca
A -
mai zgîrcit, ca un, semn de nu 's-au mai aplicat, crezîn- noi Şi cele vechi ale ora­ camera combinată „Parîn- — M IE R C U R E A i „ T e le rc e U ta D e va ", gctnolu. A la în R arricre. orchestrele C o r­ tivei ; 18,30 Pentru copii : E cranul eu
gul" (I.O.I.L. Petroşani), ca­
penalizare a lenei sau a sla­ du-se poate că nu e rentabil şului, parcurile, magazine­ mera combinată Haţeg I program m itzie a l-eo re g ra lic prezentat de nel Popescu ;i C lautle FIoII Î iir ; 12,15 Pe p ă p u ji : „ P ă c a lă ' de B riiid u ja 2 a ită
S ilvestru ; 19.05 Pentru tin e re tu l
scenele d u h u rilo r : l.c c to ia lrlc
Ichntrc
$co.
bei gospodăriri. Urmările sînt să cultive o plantă cu un con­ le şi împrejurimile. . (I.R.I.L. Haţeg), bucătării T e a tru l d t «ta» dc estradă D eva. în s p n jiu u î producţiei : 14.15 T o t îu a in - Iar : ,,)0(Jl de în tre b ă ri* • 19.30 T e le ­
destul de vizibile. Se simt ţinut aşa de ridicat (93-96 la Alba II şi Alba 111 (I.R.I.L. — H A Ţ E G t „ F a la babei ţi (a la m o­ le (c d i|ic pentru p io n ie rii din clasele » ju rn a lu l de seară ; 20.1)5 Film serial :
11l-n }i a IV -.,) ; 15,20 Estrada a rtis tu ­
A v en tu rile Iul T .irza n ; 20,95 Seară de
comparînd ceea ce s-a plani­ sută) de apă. După semănat, Alba lulia), mobilier pen­ ţu lu i" . P ieră după povestirea Iu i Inn lui am ator ; 10,15 „ îm i place să d n t" Icatrn : „C ocio abele L o n d re i' de G . B.
ficat cu ce s-a obţinut. La vrejii s-au făcut, dar castra­ tru copii (I.R.I.L. Orăştie) C reangă, jjiţ ln o t ă oe T e a tru l de __ stal — m u jic ă uşoară ; 17.10 F ile de legendă Sltsiw ; 22,25 V lz itin d m uzeele.. 150 de
de păpu«i „ C ra v a ta ro fid " d in
B îrla d i
ani de la în fiin |n re a M u ze u lu i B rucken­
18,20
(re lu a re ) : IS ,05 T rib u n a radio ;
producţii, pe de o parte, iar veţii n-au mal răsărit. M uzică uşoară cu E nneo M acias ; 18,30 thal (S ibiu) ; 22,45 T e le ju rn a lu l de
pe de alta, la ven‘turile înca- O.R.V.L F. Sebeş a aşteptat şi altele. Aceste produse BOBOCI DE O dă lim b ii rom ,Inc : 20,00 R adingazela noapte.
iate. Se cunosc destule exem­ cu nerăbdare vremea culesu­ Spectacole vor intra în fabricaţie în TOAMNA «le scară : 20,30 O m elodie pe adresa
dum neavoastră : 21.05 Fonoteca dc aur.
ple dnd răsplata hărniciei s-o lui cu convingerea fermă că anul viitor. (LIVIU COVACI Foto: M a ria Tănase : 21.20 M e lo d ii -m agazin ;
materializat în dublarea pro­ cele 20 tone de castraveţi con­ — corespondent). Cinema „R acheta m uzicală M . 7* : 22,45 M o ­
ducţiei, în creşterea acumulă­ tractaţi cu cooperativa agrico­ de vizionare N. MOLDOVEANU ment jio e lie . Poezie contem porană rom â­ Vremea
neasca ; 2,02 M e lo d iile nop(ii
rilor şl a valori zilei-muncă, lă din Gusu vor fi mult soli­
P R O G R A M U L I I : 8,35 „P e M ureş >i
Ne-a reţinut însă atenţia şi citaţi de cumpărători. Mai a­ Sîmbătă şi duminică, la D E V A i M a re le restaurant (cinem a­ pe T lrn a v e * — m uzică populară : 9.30
un alt caz. Mai puţin obiş­ les că prin partea locului, la casele de cultură din Hu­ to g rafu l „ P a tria " ) ; O ra jo l m eşterilor O chiul m agic (em isiune dc stiintâ si PENTRU 24 ORE
D cn u n ţăto ro l i
nuit, rar întîlnit şi nedorit de Ludoş, cultura respectivă se nedoara, Petroşani şi Sebeş („ A rta " ) . S IM E R IA j u n ch iu lu i Tom tehnică pentru jro la ri) : 10.30 A n to lo ­
H U N E D O A R A : C o lib a
bucură de un bun renume. s-au desfăşurat spectacole Cine poartă vina ? gie de lite ra tu ră universală : Fragm ente Vrem e schim bătoare ca cer ooros. L o -
nimeni. Nici chiar de coopera­ („ C o o s fru tio ra l") ; C ă lă re ţu l deasupra din rom anul „ L u c ru rile * de s rriito ru ) cmI vor cădea p re c ip ita ţii sub form ă de
Termenul de onorare a con­ de vizionare ale formaţiilor oraşului („ F la c ă ra ") ; P antera neagră francez G . Pcree ; 11.00 P relu crări co­ ploaie. V în t m oderat cu inte n s ific ă ri lo ­
torii din Gusu. Cu vreo zece tractului a exp'rat, dar castra­ artistice de amalori frunta­ („S id e ro ra is td l") ; G IIE L A R : Fa(a p ie r- rale dc G henrghe Snim o : 11.15 V orbeş­ cale din sectorul vest ji nord-vest.
luni în urmă ei îşi puneau veţii de la C A P. Gusu tot hu şe pe regiune la cel de al Invitaţia Casei de cultură din făşurat fără prezenţa vreunul .«Julă ; T E L IU C : P a rtiza n ii In cîm pie | te M oscova ; 12.30 Pngini «lin opereta : Te m p e ra tu ra sterului In uşoară scădere :
v ră jito a re lo r •
P E T R O Ş A N I : Peretele
VlII-Iea Concurs pe ţară „A n to n P ann“ de A lfie d M cndclsohn ; m ăslinele vor fi cuprinse în tre 18 9*1 23
speranţe îndreptăţite în fleca­ au ajuns pe piaţă. Şi nimeni Petroşani stîrnise interesul. Ci­ bob din această aromată poa­ D a c ii („R e p u b lic a") ; C ă u tă to rii dc nor 13.30 Ş tiin ţă , tehnică, fan tezie : 10.00 de grade, ia r m inim ele Intre G s> 12
al artiştilor amatori. Aproa­ ne n-ar fi petrecut cîteva ore, mă a toamnei, fără licoarea d in A rkaosas („7 N o ie m b rie ") ; L.U - grade. D im in e a ţa ceaţa.
M uzică ujo nrâ «le C am elia Dâscălescu ji
ra prevedere înscrisă în pla­ nu va şti ce gust au. Nici pe 30 de formaţii' ale că­ P E N I : M o a rte a vine pe ploaie : V U L ­ Ion S la vă r ; 10,30 A c tu alita te a m uzicală ;
nul de producţie şi financiar chiar cel care i-au semănat. minelor culturale, caselor a după-amiază chiar, în poiana mustului sau a unei felii de C A N : Suzaoa şi b ă ic |ii ; L O N E A : D on 17,10 C apriciu pentru «irchcUră $1 V a ria - PENTRU URMĂTOARELE
de la Aeroport, la sărbătoarea
G a b rlc l
B A R B Â T E N I :
pastramâ.
(„ M in e ru l" ) ;
•de cultură, cluburilor şi alo culesului de struguri, cînd a­ De la „originala" chermesă M o n d o cane seriile I gi 11 j O R Ă Ş T IE : tiu n i cinem atografice de D u m itru C a - 2 ZILE
poinnu ; 19,10- Curs dc lim ba franceză ;
cooperaţiei meşteşugăreşti, ceasta se anunţa susţinută de a culesului fără struguri au O landezul zb u răto r („F la c ă ra ") j Caste­ 19,45 O rizo nt ş tiin ţific ; 20,30 N o ap te V rem e n e s ta b ili, cu cer m ai m u lt
la n ii („ P a tria " ) ; C U G IR r C îM ln d deş­
clasate pe primul loc Ia fa­ un program artistic bogat, trecut cîteva zile, timp în care ire A rizo n a („ 7 N o ie m b rie ") ; SEBEŞ : bună, copil : „D o liu l de mac* ; 21,30 noros si p lo i tem porare. Te m p e ra tu ra
za regională au oferit spec­ „completat" cu must şipastra- mingea disputei pentru aflarea s: Scbc- A n ten a tin e re tu lu i (reluare) ; 21,50 P ro - staţionară
J an d arm u l din S âînt T ro p ez
tatorilor un amplu tablou mă. cu struguri aromaţi, cu Jo­ vinovatului sare de la T.A.P.L., Ştll") • A dispărut 00 FragobarH f;.P ro ­
A P O L D U L D E SUS :
gresul") ;
S an-
folcloric hunedorean, cu un curi ş» surprize. jo to ; A L B A lU L IA : C a ta l iii fără
ales repertoriu do piese co­ Punctul surpriză a fost fără la O.O.V.L.F. şi invers. Cipe zale („ ÎS A ugust") : D r. P rlto rin s
rale şi orchestrale. precedent în istoria serbărilor poartă vina, nu s-a aflat nici („ V ic to ria " ) ; T E IU Ş : V is co lu l ;
Z L A T N A : C artea de fa Sau M ic h e le ;
culesului de struguri : s-a des­ acum. Disputa continuă... C U R A B A R Z A i L u m in ă după Jaluzele i
Liniştea legănată în muzică singur pian, trei profesori tiniuc Eugenia, este acum în fisticit şi a greşit notele, ştiin-
este întreruptă de paşii gră­ şi directorul, toţi animaţi de clasa a Vil-a. Profesoara de du-mă aproape de ea. Glasul
biţi ai unei fetiţe care urcă dorinţa de-a Izbuti in noua pian Docanici Filomena creş­ blînd al profesoarei a îm­
cu sufletul la gură scările sarcină pe care singuri şi-o te fără să-şi dea seama, din- prăştiat insă, ca prin farmecÂ
şcolii de muzică din oraşul luaseră. Astăzi, in curtea şco­ tr-o dăruire perfectă, oameni teama fetiţei şi Glovaţchi
Deva. In faţa tovarăşului di­ lii din colţul străzii 6 Mar­ cu suflet care clntă. Cei J5 Maria, elevă in clasa a ll-a
rector al şcolii, Doroga Aurel, tie a apărut un nou local elevi al dinsei, începîtid de pian, a fost mai stăpină pe
nişte miini de copil se fră- cu 7 săli de clasă, puţin deo­ la cel mal mic din clasa 1, mimifele ce atingeau clavia­
mintă, iar un glos frint întrea­ sebite de cele ale şcolilor ge­ p{nă la cel din clasa a Vlll-a, tura. A avut curajul chiar
bă cind vor avea lac repetiţiile nerale. Sint mici săli, ame­ o iubesc şi-i dăruiesc cu de­ să-mi spună că-i place mu­
pentru cor. Fetiţa îmi spune najate cu tot ceea ce este ne- votament rezultatele muncii zica şi că anul trecut a luat
că o cheamă Rodica Dran, că premiul 1 la pian.
este în clasa a III-a plan, că ...Uşa clasei s-a deschis şi
ă teşit acum de la şcoală şi au mai intrat pe rtnd îricâ
că a alergat să se intereseze două eleve, ce purtau in
de cor. Sînt de-a dreptul e­ IU LUMEA ochi crimpeie solare in toam­
moţionată cind Rodica îmi nă.
î — Am aici propunerile pentru simplificarea formulare­ mărturiseşte,, cu toată...expr.c-. Alina Jurca ştie să-şi îm­
lor contabile. Desen de V. MIHAlLESCU
sia feţei ei îmbujorate, că-i partă utniitor timpul liber
place multt mult de tot, să care, de fapt, pentru ea este
cînte la pian seara, cind som­ MUZICII... un interminabil studiu — e­
nul i se anină de gene şi cind xersează la pian ore întregi,
vrea să i se smulgă exersind. ia ore de germană, citeşte cel
Există ceva In acest copil puţin cite o jumătate de oră
u care te copleşeşte... Fiica dc in fiecare zi şl, pe Ungă aces­
„La vîrsta dragostei fieror-betonist învaţă să-şi cesar'unel ore de muzică. Ele lor. Aşa, de exemplu, tntr-o tea, la şcoală arc numai note
plimbe cu sentiment mtinile găzduiesc doar un singur zi de aprilie, in anul acesta, de 10. Alina are şi timp de
micuţe pe clapele sensibile elev şl un profesor. Munca Gribincea Carmen şi Monico joacă, aşa că anii copilăriei
ale unui pian. De cite ori, profesorului tntr-o şcoală de Doncin i-aii adus din Timi­ înfloresc sub un soare fără
„La vîrsta dragostei", decată" compus din avoca­ muzică cere m.ultă atenţie, şoara, de la concursul cu e-
film românesc de actuali­ ţii lYfaria şi Romulus Igna, poate, mîinile bătătorite Hc exigenţă, dăruire. Cere o via­ levli bănăţeni, 2 diplome de sfîrşit. In clasă a V//-a, la a*
ceeaşi profesoară de pian, c-
tate, inspirat din viaţa, fră- prof. Vaier Popa, bibliote­ muncă ale tatălui au mîn- ţă de om închinată cu sacri­ onoare, din cele 6 luate de ieva Crlstlniuc Eugenia a
mlntările şi preocupările cara DClia Giurgiu şi peda­ giiat (n seară mîinile ginga­ ficiu celor care păşesc cu şcoala de muzică din Deva
tineretului zilelor noastre, gogul Cornel TomUţa, a a­ şe de copil, ce căutau un drag în lumea captivantă a fa acest concurs. Modestă, avut 7 ani de-n rindnl doar
a constituit tema procesu­ nalizat cazul „Mihat Co- „Re* întîrziat. portativului şi a cheii Sol — bună, profesoara dc pian îşi hote de 10 la şcoala de mlt-
zică.
lui cinematografic organi­ man‘\ explicînd larg greşe­ După plecarea fetiţei aflu după cum mărturiseşte pro­ iubeşte meseria cu pasiunea .. La şcoala din colţul stră­
zat la Dobra de Câtnînul lile eroului, anallzînd căile şi povestea apariţiei acestei fesoară Docanici Filomena. omului simplu. Cită răbdare
cultural ş| comitetul comu­ de îndreptare a acestuia. Aceasta profesoară a activat a adunat de-a lungul anilor zii fi Martie se nasc talen­
nal U.T;C: In faţa celor pes­ Procesul cinematografic şcoli de muzică In oraşul in cadrul şcolii de ntuzică a­ această femeie pentru ca a­ te. Scurgerea anilor Va adu­
te 200 de tineri de la s-a bucurat de mult succes, nostru. Şcoala s-a înfiinţat în proape dc la înfiinţarea ri. cum, în prag de toamnă, să ce poate elevelor întllhite un
S.IVf.T.j şcoala de conducă­ venind în ajutorul tineri­ anul 1058 în sala festivă a Eleva ei cea mai mare, una poală învăţa a»/n clapelor Viitori un nume şl o viaţă
tori auto, cooperativa de lor pentru înţelegerea con­ şcolii pedagogice, avînd un din primele sale eleve, Cris- pe un dop de fată carf s-a dc artist In lumea muzicii.
cotisum şi alte Unităţi dih ţinutului Şi mesajului fil­ MARIANA TRUŞCA
localitate, „completul de ju­ mului aflat în dezbatere.
întreprinderea de construcţii
industriale şi montaje Braşov
Os ce si taraganea-
ŞANTIERUL 7 PITEŞTI
In scopul îmbunată* Izvorul randamentelor za executarea inves­ angajează inginer şef> pentru şantier de gradul II —
firii condiţiilor za lîpseî de materiale, vagone- pentru lucrările de la Fabrica de motoare electrice
Piteşti.
S-a tiţiilor din credite ?
de locuit înalte te şi artificieri. Pentru elimi­ Condiţiile di salarizare, conform gradului» spor
narea acestui impediment s-au
luat maî multe măsuri. de şantier şi regim de 10 ore.
destul de dure, deci putem tre­ asigurat numărul necesar de
proprietate personală. Un accent deosebit se va pune pe con­
struirea de apartamente în blocuri. Statul va acordă, de ase­ ce la mărirea deschiderii aba­ artificieri pe schimb, s-au re­ obiectivelor respective, pe lin­ unui grajd, nu o luat măsuri
menea, sprijin cetăţenilor, care la cerere, vor să-şi constru­ tajului. Astfel, în acelaşi partizat şi dirijat mai bine ma­ gă întirzierea dării în folo­ de organizare colespunzătoare
iască locuinţe proprietate personală în regie proprie, cu asis­ abataj, am extras căr­ terialele la abataje, s-a urmărit sinţă, a şantierului, ceea ce face ca
tenţa tehnică a întreprinderilor de stat sau cooperatiste. bunele din cameră cU modul cum decurg transportul Nerespectarea termenelor de ritmul de execuţie a lucrărilor
Tinînd seama de faptul că în mediul rural se găsesc o sea­ deschidere de 4/4 m. După şi asistenţa tehnică. livrare prevăzute în contrac­ să se desfăşoare lent şl cu în­
mă de salariaţi — cadre didactice, medici, specialişti din sta­ evacuarea utilului nu am mai De reţinut este şi faptul că tele încheiate apjre de neîn­ treruperi. La cauzele de mai
ţiuni de maşini şi tractoare, întreprinderi agricole de stol. co­ executat prăbuşirea, s-a trecut noi am căutat să permanenti­ ţeles, în special in cazul Fa­ sus se poate adăuga şi preo­
zăm muncitorii din brigăzi, să
operative agricole de producţie — care nu s-au bucurat pînâ la montarea unui nou stilp de asigurăm la toate sectoarele bricii „Mondial" din Lugoj, cuparea insuficientă a unor întreprinderea minieră
acum de credite pentru construirea de locuinţe, Holârîrea susţinere, s-au luat măsuri de brigăzi omogene. care pînâ la 30 septembrie conduceri de cooperative pen­
plenarei prevede acordarea acestor locuitori ai satelor a unui securitate şi pe urmă am mai 1967, nu a livrat cooperative­ tru realizarea şi punerea în
credit pînâ la 15.000 lei, rambursabil între 10-15 ani. Acelaşi exploatat o fîşie cu o lăţime de Rezultatele preocupării noas­ lor agricole din regiune canti­ funcţiune a tuturor investiţii­
credit, rambursabil pe aceeaşi perioadă, îl vor primi şî sala­ 1 metru, după care s-a prăbu­ tre sînt vizibile. Pe exploata­ tatea de 130.000 bucăţi ţiglă, lor planificate. Moldova Nouă
riaţii cu locul de muncă în oraşe, care îşi au domiciliul în şit abatajul. Randamentul a re ’ productivitatea muncii a cu toate că termenele de li­ Rezultă deci că la executa­
comunele din jurul oraşelor. crescut cu 1,5 tone cărbune pe crescut cu circa 300 kg căr­ vrare eu expirat în trimestre­ rea lentă a obiectivelor de in­
post. Am continuat studiile şi
Holârîrea mai prevede şi alte măsuri de stimulare a con­ bune pe post. Pe seama creşte­ le II şi 111 ale anului. Din lip­ vestiţii din credite bancare au
struirii şi cumpărării de locuinţe personale: atribuirea dc experimentările, trecînd la ex­ rii productivităţii muncii mi­ sa materialelor de construcţii, contribuit toţi factorii cărora cu sediul în oraşul Moldova Nouă,
terenuri din fondul de stat, a terenurilor aferente clădirilor ploatarea abatajelor cameră cu nerii de la exploatarea noastră uncie cooperative ca cele din
ce vor ii puse în vînzare, scutiri de impozite pe termen pînâ o deschidere de 6 m. Am ob­ au extras în afara prevederi­ Rîu Alb, Nucşoara, Gînţaga, le revine sarcina şi răspunde­
rea pentru realizarea şi darea
ţinut astfel rezultate şi mai bu­
la 10 ani, exceptarea de la regimul de normare şi repartizare ne. In brigăzile conduse de mi­ lor 8.020 tone cărbune. Faţă raionul Haţeg, sînt puse în si­ în funcţiune a lucrărilor : pro­ raionul Moldova Nouă, regiunea Banat
a spaţiului locativ a locuinţelor proprietate personală etc. de anul trecut, în acest an, tuaţia de a renunţa la construi­
Avînd la bază c analiză atentă, realistă a faptelor, necesi­ nerii Gh. Mlschie şi Ştefan producţia medie zilnică extra­ rea sau terminarea unor obiec­ iectanţi, antreprenori, furni­
tatea creşterii în continuare a volumului de locuinţe, noul Neagu am obţinut un rdhda- să din abataje a crescut cu 9.8 tive absolut necesare. zori de materiale şi conduceri
regim al chiriilor stabilit de Hotărârea Plenarei C C, al P.C.R., ment de 7,8 tdne cărbune pe la sută, numărul mediu al locu­ de cooperative. Esie necesar
prin măsurile preconizate, va duce la sporirea grijii locatari­ post. Dat fiind aceste rezultate rilor de muncă în funcţidne Rilmul de execuţie nccores- că factorii vizaţi şi organele ANGAJEAZA
lor faţă de-gospodărirea şi păstrarea în condiţiuni cit mai am extins metoda la toate lo­ cu 1,7 la sută, iar numărul de punzntor se datoreste şl unor cnre poartă răspunderea înde­
bune a locuinţelor, la ridicarea gradului de confort şi civili­ curile de muncă din exploatare postutf în abataje a scăzut cu antreprenori ca I F.A.A. Bucu­ plinirii planului dc investiţii
unde condiţiile tectonice per­
în cooperativele agricole
reşti şi Cooperativa meşteşu­
de
zaţie al cetăţenilor. mit aplicarea ei Ca urmare, 8,07 la sută. gărească „Drum nou“ din Hu­ producţie sa reexamineze grab­ — muncitori mineri şi necalificaţi peni iu mină.
Datorită creşterii, an de an, a fondului locativ proprietate dacă în luna aprilie numai do­ Totuşi apreciem că la ex­
de stat. au fost cheltuite dm bugetul statului sume importonte uă brigăzi realizau o vi­ ploatarea noastră mai există re­ nedoara. I.F.A.A. Bucureşti nu nic situaţia existentă in fie­ Se asigură salarizare la reţeaua maximă la care se
pentru amortizarea, administrarea şi întreţinerea locuinţelor. teză de avansare de zerve de creştere a vitezelor a terminat nici o lucrare la care unitate, pentru a stabili adaugă şi spor.
Hotărîrea plenarei subliniază faptul că numai în perioada circa 100 m.'lună, în prezent de avansare şi a randamente­ alimentările cu apă în raionul neîntirziat măsuri eficiente
1960-1966 statui a cheltuit în acest scop 2.6 mHiarde lei, sumă numărul brigăzilor care depă­ lor. In acest sens preconizăm Orăştie. La cooperativa din pentru recuperarea restanţe­ Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii,
care nu a putut fi acoperită din chirii decît in proporţie de şesc această viteză a crescut la să extindem în continuare me­ Vinerea, echipa acestei între­ lor. iar masa contra cost la cantină*
35-40 la sută, datorită nivelului scăzut al acestora. 7. La abatajul nUmărul 6 din canizarea lucrărilor miniere prinderi lucrează şi în prezent Paralel cu stabilirea măsu­
Modul de aplicore a noului regim al clrriilor, care se face sectorul 2 s-a obţinut o viteză prin înzestrarea locurilor de la acţiunea începută in luna rilor care să ducă la realizarea Sînt create pdsibilltăţl de calificare prin cursuri­
în condiţiile majorării salariilor, criteriile juste pe care Ho­ de avansare de 140 m/lunâ. muncă cu noi maşini şi utilaje iun>e o.c., iar la C.A.P. Sâlişte integrală a investiţiilor plani­
tărîrea Plenarei C C. al P C.*R. le-a prevăzut în vederea cal­ La creşterea vitezei de avan­ şi prin creşterea indicilor de u­ de abia este în :urs de forma­ ficate în acest an, va ţrebuî să le şl şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii.
culări» viitoarelor chirii, precum şi acordarea de indemni­ sare în abataje au contribuit şi tilizare a maşinilor existente. re. încetineala au care se lu­ se desfăşoare o largă acţiune Pentru copii există şcoli de toate gradele în lo­
zaţii neimpozabile unor categorii de salariaţi, reflectă gnja alţi factori. Unul dintre aceştia Ne preocupă îmbunătăţirea a- de urmărire a eficienţei lucră­
cu care partidul nostru abordează problemele esenţiale ale este folosirea deplină a timpu­ provizionârii locurilor de mun­ crează denotă că I.F.A.A. nu rilor de Investiţii, precum şl calitate.
va reuşi să termine lucrănle
vieţii noastre sociale. ___t ^ „ „ . . , lui efectiv de lucru La ex­ că cu materialele necesare. în­ de forare 'nici pînă la sfîrşi- pentru fundamentarea ştiinţi­ Primirea se face prin delegat în gara Orşova.
Măsurile preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la ploatarea noastră s-au efectuat tărirea asistenţei tehnice, găsi­ fică şi economică pe acţiuni
dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea admi­ tul anului la cele patru coope­ a lucrărilor ce se planifică să
nistrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chi­ cronometrări şi fotografieri a­ rea unor noi forme de cointe­ rative din raionul Orăştie; se execute în an.il viitor, cro- Informaţii suplimentare se primesc zilnic între
riilor. prin ţelul şî scopul lor. ca urmare a grijii partidului supra modului cum este folosit resare materială care să-î sti­ Cooperativa meşteşugărească îndu-se astfel condiţii mal orele 7-15,30 la serviciul personal din întreprindere*
fată de bunăstarea oamenilor muncii, vor duce la o mai buna timpul efectiv de lucru. S-a muleze mai mult pe muncitori „Drum nou" din Hunedoara bune de execuţie şl punere în telefon nr. 43.
«oSpodârîre şl păstrare a locuinţelor, la sporirea volumului constatat că muncitorii pierd în îndeplinirea şi depăşirea care a contractat cu C A P. Nâ- funcţiune a obiectivelor sta-
de construcţii, a confortului acestora, la ridicarea nivelului sarcinilor de plan. -dâştia Superioară construirea b’lite.
de trai ol întregului nostru popor. nejustificat 11 minute din cau­