Page 56 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 56
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA \
TOVARĂŞUL NICOLAE (EAUŞESCU
A PRIMIT PE AMBASADORUL
REPUBLICII ISLAMICE PAKISTAN
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. extraordinar şi plenipotenţiar Marker, în audienţă de pre
secretar general al Comitetu
lui Central al Partidului Co al Republicii Islamice Pakis zentare.
munist Român, a primit marii, tan în Republica Socialistă Cu această ocazie, a avut
17 octombrie,, pe ambasadorul România, Jamsheed K. A. loc o convorbire cordială.
Primirea de către tovarăşul Ion 6heorghe Mlaurer
a Alteţei Sale prinţul Gholam Reza Pahlavi
ANUL XIX. NR. 3978 MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1067 4 PAGINI — 25 BANI
Preşedintele Consiliului de şurat înti-o atmosferă cordia basadorul Iranului la Bucu
Miniştri al Republicii Socia lă. au participat Angliei Ale- reşti, şi Abbas Guilanchah,
liste România, Ion Gheorghe xe, preşedintele Consiliului şambelanul Curţii Imperiale.
Documentele plenarei C.Q. al P.C.R. miază pe Alteţa Sa prinţul zică şi Sport şi Ion Drăgan, Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,
Maurer, a primit marţi la a
Naţional pentru Educaţie Fi
Preşedintele Consiliului de
Gholam Reza Pahlavi,
care,
a oferit un dejun în onoarea
secretar general al Consiliului
împreună cu soţia,
prinţesa
Manige, face o vizită de prie de Miniştri. prinţului Gholam Reza Pahlavi
tenie în ţara noastră. Au fost prezenţi, de aseme şi a prinţesei Manige.
La primire, care s-a desfă nea, S. H. V. Sanandaji, am (Agerpres)
un vast program de dezvoltare VIZITA In TARA noastră a primului
MINISTRU AL INDIEI, INDIRA 6ANDHI
a societăţii noastre Salariul va oglindi contribu cii India, Indira Gandhi, îm asemănătoare, însă cu o capa straţie de ridicare a unei * in
Primul ministru al Republi
nei şi au asistat la o demon
citate mai mică, realizată de
ţia fiecărui lucrător
preună cu celelalte persoane
industria românească se află
stalaţii de foraj 3DH-250, unul
oficiale indiene,
a făcut în
cursul zilei de marţi o vizită în funcţiune la Gauhati, pri dintre cele mai apreciato pro
ma rafinărie din sectorul de
duse ale uzinei, atît în . ţară
la realizarea sarcinilor în regiunea Ploieşti. Primul stat al Indiei, construită după cît şi peste hotare. înainte de
Am studiat cu un deosebit interes proiec sirea mai economicoasă a uţilajelor şi a ministru al Indiei a fost în proiecte şi cu utilaje româ plecare constructorii de utilaj,
tul de Directive ale C.C. al P.C.R. cu pri materialelor din dotare In cadrul acţiunii soţit de Alexandru Boabă, mi neşti. De asemenea, oaspeţii petrolier au oferit în dar, pri
vire la perfecţionarea conducerii, şi plani de organizare ştiinţifică a producţiei şi a La Fabrica chimi după. muncă. Inclu- un preţ cît mai redus. nistrul petrolului, Miliai Ma au manifestat interes pentru mului ministru al indiei, ma
ficării economiei naţionale, corespunzător muncii, colectivul minei noastre şi-a în că Orăş'.ie au fost ca zind cea mai mare Pe de altă parte, a rin, adjunct al ministrului a instalaţiile de reformare ca cheta unei instalaţii de foraj.
condiţiilor noii etape de dezvoltare socia dreptat atenţia spre trei probleme majore: zuri în care datortă parte a adaosurilor cordarea premiilor a facerilor externe, Aurel Arde- talitică. care funcţionează la In continuare, oaspeţii au
listă a României sporirea capacităţii de producţie, creşterea neajunsurilor actua variabile, salariul ta nuale şi a gratifica- leanu, ambasadorul Român:ei Rafinăria Brazi; în urma unui vizitat renumitele podgorii din
Avindu-se în vedere nivelul actual de productivităţii muncii şi reducerea preţu lului si>t?m de sala rifar acordat în func ţiîlor din partea de in India, de funcţionari supe contract încheiat recent, insta Valea Călugărească, unde au
dezvoltare a industriei noastre, în proiec lui de cost. Prin studiile întreprinse in ca rizare, normelor de ţie de rezultatele ob beneficiu ce râmine riori din Ministerul Afacer- laţii dc acest fel vor fi livrate fost întîmpinaţi dc David Da-
tul de Directive se prevede organizarea ac drul acestei acţiuni Şi prin măsurile apli premieve, unii lucră ţinute, de gradul de întreprinderii va du lor Externe. Indiei de ihdus'.rio ţării noas videscu, vicepreşedinte al Con
tivităţii acestei ramuri de importanţă vitală cata deja în producţie ne-am dat seama că tori au beneficiat de calificare, de calitatea ce la o ■ preocupare Un prim popas a fost făcut tre pentru rafinăria ce se con siliului Superior al Agricultu
pe trei verigi — centrala industrială, între avem posibilităţi să depăşim planul de sporuri dc salariu, fă produselor realizate, crescîndă fată de gos la Rafinăria şi Comb natul pe- struieşte la Haldia. Premierul rii. Ei au vizitat Institutul de
prinderea şi ministerul, economic — struc producţie prevăzut prin S.T.E. cu 90.000 ră să fi avut un a va oglind' in mod podărirea cît mai ra trochimic-Brazi, unde oaspeţii indian şi ceilalţi oaspeţi au cercetări pentru viticultură şi
tură economică organizatorică superioară, tone cărbune. în 1967. cu 150.(300 tone la fi port deosebit în pro real contribuţia fie ţională a materiale au fost întîmpinaţi de Nico vizitat, in continuare, fabrici vinificaţie din această locali
rare oferă condiţii pentru valorificarea mai nele actualului cincinal şi cu 300.000 tone ducţie. Aceasta s-a cărui lucrător la în lor şi fondurilor, re- lae Tăbircă, preşedintele Co le de olefine şi. polietilenă din tate.
bună a tuturor rezervelor materiale'şi u cărbune in 1975. Rezultatele obţinute de co datorat faptului că deplinirea sarcinilor ducindu-se aslfel chel mitetului executiv al Sfatului Combinatul petrochimic, alo La amiază, preşedintele Co
mane de care dispunem. Prin modul' cum lectivul nostru pe primele nouă luni (depă ele n-au ţinut seama de plan tuielile de producţie. popular al legumii Ploieşti, căror produse sînt cunoscute mitetului executiv' al, Sfatului
şirea sarcinilor de pro de eficienţa economi Deosebit de impor Hotârirea C. C. al Gheorghe Caranfil, adjunct al şi în India. popular al regiunii Ploieşti,
ducţie cu circa 43.100 to că a muncii prestate, tante sînt şi măsurile P.C.R. a găsit colecti ministrului induslr'ei chinr- S-a vizitat apoi Uzina de u Nicolae Tăbîrcă. a oferit un
Organizarea ştiinţifica a ne cărbune cocsifica- ci numai de realiza luate pentru stimula vul Fabr'cii chimice cc. şi membri ai conducerii tilaj petrolier ,.l Mai" Ploieşti, dejun în onoarea primului mi
biî.
produc
creşterea
unde oaspeţii au fost salutaţi
celor două întreprinderi. Di
nistru ol Republicii Indîa, Tn-
rea unor
indicatori
Orăştie angrenat in
rea imiştrilor, a per
tivităţii muncii cu 60 kg insuficient de repre sonalului tehnîc-ad- tr-o muncă susţinută rectorul genera) al Rafinăriei de Mihoi Martinescu, adjunct dirn Gandhi. , .
producţiei $i a muncii - cărbune pe post, realiza zentativi. Alteori s-au ministcat'v, categorii pentru realizarea sar Brazi, Bujor Olteanu, şi. direc al ministrului industriei con peţii s-au înapoiat la Bucu
In cursul dupâ-amîezii oas
rea a peste 2 milioane
torul tehnic al Combinatului
strucţiilor do maşini, şi con
de lucrători a căror
cinilor de plan pen
întîmplnal greutăţi si
lei economii suplimenta . datorită fluctuaţiei, salarizare este lega tru ridicarea coniinuâ petrochimic, Valentin Tonită, ducătorii uzinei. Directorul ge reşti.
calea principala a creşterii re la preţul de cost, de muncitcţr’i nefiind co tă direct de rezulta a eficienţei economi au prezentat principalele sec neral, Dumitru Nistor, a pre Indiei, Indira Gandhi şi per
Seara, primul ministru al
păşirea volumului lucră
zentat un scurt îstbrc al uzi
ţii şi produsele acestor mari
ce a întreprinderii.
rilor de pregătire şi in interesaţi material în tele obţinute în pro Măsurile luate de unităţi ale industriei petrolie nei şi rezultatele obţinute în soanele oficiale care o înso
ducţie de către mun
Pe
această direcţie.
eficientei economice vestiţii) dovedesc efici de altă parte; în pre citorii dia subordine. partid constituie pen re şi chimice româneşti. dezvoltarea şi diversificarea ţesc au asistat lo spectacolul
enţa măsurilor luate, ga
Vizitînd secţia de distilare
rantează că cele spuse se zent aplicarea mai Noul sistem de sa tru fiecare lucrător atmosferică şi în vid, oaspeţii producţiei de utilaj petrolier. cu baletul „Lacul lebedelor**
prezentat pe scena Operei Ro
Primul ministru al Indiei şi
vor confirma. multor reţele de sa larizare vine să sti un stimulent putenvc s-au interesat îndeaproape de persoanele oficiale indiene şi mâne.
sînt stabilite atribuţiile şi răspunderile ce Citind atent capitolul cu organizarea ştiin larizare creează une muleze iniţiativa în munca sa, ele a- parametrii de funcţionare a in române au vizitat apoi secţi La sfirşitul spectacolului
revin fiecărei verigi, prin măsurile de îm ţifică a producţiei şi a muncii ne-am dat le anomalii greu de creatoare a maselor, vind darul ca după a stalaţiilor, deoarece o secţie ile de utilaj şi montaj ale uzi- înaltul oaspete a oferit artişti
bunătăţire a structurii aparatului de con însă seama că în această acţiune noi am înţeles. spiritul novator. A plicare să oglindeas lor flori.
ducere. prin apropierea acestui aparat de fost limitaţi, că trebuie să aprofundăm şi Am citat aceste e cordarea de premii în că în salariul pe care
producţie, se asigură participarea celor mai să dezvoltăm studiile iniţiate, că va trebui xemple pentru că timpul anului, pentru îl va încasa, hărnicia
buni specialişti la dirijarea activităţii eco să descoperim şi să utilizăm rezervele exis le-am întîlnit în acti activitate deosebită şi priceperea, con In raioanele liia şi Haţeg
nomice şi stimulează iniţiativa, creînd con tente în toate formele procesului de pro vitatea noastră. Ho cu eficienţă economi ştiinciozitatea şi stră La 21 octombrie se va des
diţii pentru evitarea unor paralelisme, cre ducţie. O deosebită atenţie se impune să tă rîrea C.G. al P.C.R. că imediată, îi va mo daniile pe care le-a chide la Bucureşti o expozi
ează mai multă personalitate specialiştilor. acordăm utilizării capacităţii de producţie, din 5-6 octombrie a.c. biliza pe muncitori, depus pentru îndepl5- ţie comercial-industriaîă a
U R.S.S. Pe o suprafaţă to
Deosebit de important este capitolul cu stabilirii fluxurilor tehnologice, folosirii cît cu prvVe la îmbună tehnicieni şi ingineri nirea sarcinilor în tală de peste 21000 mp vor
privire la organizarea ştiinţifică a produc mai judicioase a timpului de lucru la fie tăţirea sistemului, de să caute noi metode credinţate. Arăturile de toamnă
salarizare şi* majora •de lucru eare’ să ducă fi expuse circa 12.000 de pro
ţiei şi a muncii de care depinde într-o ma care sector. duse aparţinînd tuturor ra
rea salariilor pune un la sporirea produc Intf. GHEORGHE
re măsură valorificarea rezervelor pentru accent deosebit pe a ţiei de bunuri mate VALER murilor econonttce, de la o-
creşterea producţiei, productivităţii mun Ing. VASILE CIRIPERU plicarea principiului riale de calitate su directorul Fabricii biectc dc artizanat pînă la
sînt rămase în urmă Mai bine de 60 la sută din
cii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, folo şeful Exploatării miniere Lupeni socialist al repartiţiei perioară, realizate la chimice Orăştie rachete cosmice.
suprafaţa de expunere este
rezervată construcţiilor de
Agenda lucrărilor agricole în ajunsurilor semnalate în anu maşini, care va înfăţişa sute
Concesiile la calitate actualul sezon este bogată : re lui zilnic de lucru corespunză de tipuri de maşini st utila
mite unităţi, realizarea ritmu
coltări. însâmînţâri de toamnă,
je, multe dintre ele constă
fertilizarea
arături,
solului,
tor pentru fiecare lucrare* în
plantări de pomi şi viţă de vie parte. tuind cele mai recente crea
ţii. Vor li prezentate, prinţ te
etc. Executarea fiecăreia dintre Râminerii in urmă la execu altele, masihi st utilaje pen
duc la compromisuri ele în timpul optim şi la nive tarea arăturilor de toamnă nu tru • industria poligrafică,
lul calitativ cerul, este o cerin
I se pot aduce motivări de na
tractoare de diferite tipuri,
ţă de prim ordin in activitatea
lucrătorilor de pe ogoare. Ce tură obiectivă. Starea solului a maşini agricole, maşini pen
fost pînă acum bună, dotarea
loc ocupă arăturile adinei in unităţilor cu mijloace mecani tru construcţia dc drumuri,
Revine cu tot mai multă in Hunedoara. Radiografia a fost ţine excepţii au reuşit. Dovadă ? preocupările lor ? zate a fost echilibrată din timp camioane basculante de 40
sistenţă la ordinea zilei un a- interesaatâ şi utilă din mai Pentru sporul de calitate obţi Această importantă lucrare a în toate raioanele şi unităţile.
devâr elementar care dovedeş multe puncte de vedere. nut peste prevederi, semnata fost executată pînă acum pe In activitatea consiliilor de
te că reducerea perseverentă a O primă constatare. In cele rii succesului au primit din suprafeţe mai mari decît cele conducere ale cooperativelor a
cheltuielilor de producţie ex nouă luni din acest an furna- planificate in unităţile coope gricole (le producţie şi a orga Expoziţia
primă gradul de gospodărire şi. liştii au dat peste prevederile partea oţelarilor apreciabila ratiste ale raioanelor Alba* nelor lor îndrumătoare, conti
folosire a materiilor prime şi planulu; mai mult de 14.000 sumă de 593.000 lei bonificaţii. Sebeş, oraşelor regionale Deva nuă însă să se simtă lipsa unei
fondurilor băneşti aflate la tone fontă. Incontestabil că Succinta noastră radiografie şi Hunedoara Depăşirile înre planificări judicioase a muncit
sporul de producţie reprezintă gistrate aicj „rotunjesc- cifra şi neurmârirea operativă a mă comercial-
dispoziţia întreprinderilor. ne-a prilejuit şi alte reflecţii.
Mergînd pe fjrul acestui raţio un real succes pentru care, să In timp ce calitatea produc medie obţinută pe regiune. surilor stabilite. In timp ce u
nament am aruncat o privire folosim o formulă uzuală, au Cum insă în dosul cifrelor me nele tractoare execută treburi
„indiscretă** în activitatea eco- torii merită toate laudele. Dar ţiei la secţia a doua furnale ur dii se ascund şi stări de lu minore în cadrul cooperative
lor, suprafeţe întinse de teren
Aspect din casa de maşini a puţului de extracţie al mi nomîco-financiară a celor do să nu ne pripim cu aprecierile. mează un drum ascendent, la cruri care pun în lumină re pe care trebuie executate ară industriaîă
zerve folosite încă insuficient,
nei Lonea 2. uă secţii de furnale de la C S. In condiţiile unor frecvente a secţia I furnale, maj cu se cuvine să consemnăm cîte- turi, nu sînt cuprinse pe agen
varii, deranjamente şi mers în seamă la furnalele 5-6, se per va dintele, lată, de pildă, că da zilnică a lucrărilor. Dacă
cetinit, colectivul secţiei a 11-a petuează o inexplicabilă stare In raioanele 11ia şi Haţeg, ară mai punem la socoteală şi fap a U.R.S.S.
furnale nu acceptă nici un a compromisurilor alimentată turile de toamnă se execută in tul că unii tractorişti ies Urziu
în cîmp şi se întorc devreme,
tr-un ritm lent, ritm care nu
Sînt necesare substan calitatea, foniei Motive, mai de falsa părere a unora că de asigură terminarea lor in tim că se menţine încă destul de* de tonet automobile de tip
compromis cînd este vorba de
clasatele de fontă sint inevita
ridicat şi nejyistificat timpul de
pul planificat. Râminerile în
uZaporojeţu $i
HMoskvici",
mult sau mai puţin plauzibile, bile. Din moment ce oţelarii se urmă se ridică in aceste raioa staţionare a multor tractoare masini-unelte pentru prelu
ca urmare a lipsei de preocu
ne la nivelul sutelor de hectare
folosesc de fonta noastră, ori
nu
există destule. Furnâliştii
ţiale îmbuna ta ţiri s-au lăsat intimidaţi. Ei au cum ar fi ea, nu se poate vorbi ce dovedeşte că aici nu sînt SM.T.-ului din care fac parte crarea metalelor, utilaje tex
le
(mai ales în raionul Uia) ceea
pare a mecanizatorilor ce
deservesc
conducerii
a
şi
tile, aparate si instalaţii e
de rebut în muncă — pretind
preferat să-şi pună în joc toa
ră toţi factorii care concură la
tă priceperea, să facă apel la cei ce operează cu jumătăţi de mobilizaţi in suficientă măsu pentru a le trimite urgent pie lectronice, printre care insta
laţii laser, aparate de măsu
reuşita acţiunilor întreprinse sele de schimb de care au ne
adevăruri mai puţin cunoscute, S. TKUTÂ voie, reiese că nu sînt folosite ră si control, mo$ir»i electro
Multitudinea şi varietatea — Ba da. La acei a căror a responsabila schimbului A ne numai să poată trimite oţela- pe timpul campaniei agricole încă suficient toate pîrghiile nice de calculat. Vor putea
serviciilor pe care le prestea parate sînt în garanţie Dacă surprinde nedumerirea privind rilor, fontă de calitate. Cu pu (Continuare in pag. a 11-a) de toamnă Erste de neînţeles care să asigure ritmul cores fi văzute în funcţiune citeva
ză unităţile cooperaţiei meşte defecţiunea se poate remedia pereţii. de ce organele agricole de con punzător arăturilor de toamnă. aparate de televiziune in cu
şugăreşti sînt tot mai des so pe loc,- se face, dacă nu, e ne — Plouă în atelier. Trebuie ducere din raioanele respective Devine aslfel evidentă şi lipsa lori. Nu vor lipsi produse s*
licitate de către marea masă voie ca televizorul să fie adus să ne cumpărăm umbrele. Dar nu iau măsuri operative pentru din alte sectoare: industria
de cetăţeni. Zilnic se primesc aici, Pentru acest lucru nj se necazurile n-ar fi numai astea. Mecanizatorii de la S.M.T. Alba Iulia verificînd calitatea impulsionarea arăturilor. . Ce de control a şefilor brigăzilor optică, de ceasornicărie, in
de către gestionarii acestor dă o maşină, care însă nu o După cum vedeţi fondul care-1 le lipseşte să facă acest lucru, S.M.T. şi a conducerii acestei dustria cinematografică, teh
unităţi zeci de comenzi de cea avem întotdeauna la dispoziţie. folosim pentru fotografii e o arăturii executate pe o suprafaţă de 336 hectare aparţinînd atunci cînd consemnează ră- întreprinderi. Aceşti factori nica medicală, inclusiv cea
mai diversă natură, începînd Ea se foloseşte şi în alte sco perdea neagră, aceeaşi de ani mineri în urmă ? Se ştie doar sînt chemaţi să-şi aducă un a de cercetare a Cosmosului,
CU' reproducere* unei simple puri. Tin să repet că pînă în de zile. Pentru copii avem o cooperativei agricole de producţie Galda de Jos. că menirea lor nu se rezumă precum si un sortiment va
fotografii şi pînă la confecţio singură măsuţă şi aceea şubre doar la înregistrarea rezultate port mai substanţial în asigu riat de bunuri electrice de uz
narea unui costum etc. Un lu dă. Deunăzi un copil a căzut de Foto : V. ONOIU lor din raion şi la întocmirea rarea reuşitei campaniei agri casnic: aparate de radio şi
cru este cert! Nivelul cerin Raid pe ea. Ar fi necesare nişte scă unor situaţii statistice. Ele au cole de toamnă. televiziune, maguetofoane,
ţelor, exigenţele clienţilor, unele, cărucioare, căluşei şi al competenţa luării de măsuri i aspiratoare, frigidere, mpsini
cresc. Cum răspund unităţile te jucării care să atragă copiii. mediate pentru înlăturarea ne I. CIOBANU de gătit si de spălat rufe $l
meşteşugăreşti acestor f cerin prin cooperaţia Nu avem nici măcar un clopo altele.
ţe, cum se preocupă conduce ţel cu care să-i facem atenţi a Bogat reprezentată ua U
rile cooperativelor, uniunea re meşteşugărească tunci cînd ii fotografiem. tehnica folosită în cucerirea
gională pentru satisfacerea cit — Toate acestea vâ lipsesc Cosmosului, utilizarea ener
mai deplină a gusturilor cetă de mult. Aţi cerut vreodată giei atomice fu scopuri paş
ţenilor ? Ce mijloace folosesc prezent lucrurile merg destul conducerii cooperativei ,JiuT nice, precum si tehnica avia
ca deservirea, punct cardinal în de bine. Oricît de complicate dotările respective ? tică. Vor fi expuse diferite
activitatea cooperaţiei meşte ar fi defecţiunile, aparatele nu — Nu o dată 1 Dumnealor tipuri de sateliţi artificiali ai
şugăreşti. să se ridice la înăl stau mai mult de două, cel cînd vin pe aici şi mai ales to Pămîntului, staţii ştiinţifice
ţimea aşteptărilor ? mult trei zile. Piese avem. varăşii de la U.R.C.M. Deva Sl rachete cosmice, printre
vorbesc cam de sus cu noi, ne
Zilele trecute am făcut o vi — Deci singurele neajunsuri jignesc chiar. Ne întreabă nu care si »Vostok-lH, cu care a
zită prin citeva unităţi ale co ar fi lipsa unui local mai spa mai de plan, dar cum să-l rea fost lansat primul om in
operativei meşteşugăreşti „Jiul** ţios şi o maşină care să fie lizăm, cu ce ? — nu-i intere Cosmos — lurl Gagarin. Ma
din Petroşani, cu scopul de a numai şi numai a secţiei, pen sează. chete de centrale atomice,
ne edifica asupra unor astfel tru rezolvarea urgenţelor. machetele ultimelor avioane
— Lista neajunsurilor nu se
de probleme. Primul popas — Da. Sperăm ca în ceea ce opreşte aici, intervine tovară realizate in U.R.S.S., Intre
l-am făcut la secţia de radio- priveşte localul să ni se rezol care si TU-154. Pe aeropor
televizîune. înăuntru mai mulţi ve cumva în toamna aceasta şa Ana Locheiner, responsabi tul Băueasa t>or« fi experi
clienţi aşteptau să-şi ridice a Promisiuni avem. Să vedem ! la schimbului B. Nu avem o mentate diferite tipuri de a-
vană pentru spălat fotografiile,
paratele de la reparat, iar alţii In acelaşi microcomplex se o centrifugă pentru uscat. Fo vioane si elicoptere, iar dc
tocmai atunci le aduseseră află şi secţia foto. Situaţia a losim aceleaşi hîrtii de cînd lu lacul Herăstrău o serie de
— Avem foarte multe solici cestei* e de-a dreptul dezolan mea deşi au apărut o serie de ambarcaţiuni fluviale.
tări — ne spune tovarăşul Ni materiale noi în tehnica şi ar In cele peste trei săptă-
colae Boicescu, responsabilul tă. De cum calcă pragul, cli ta fotografică. Nu-i de mirare. minl cit va fi deschisă expo
unităţii. Căutăm să facem faţă entul riscă să se împiedice din că avem clienţi aşa putini. ziţia se vor organiza parăzi
cît mai bine şi pînă acum am cauza unei gropi făcute în du ale modei — cu prezentarea
O soartă cu totul vitregă o
reuşit, deşi după cum obser şumea. Ce mare lucru să pui are secţia foto din cadrul com a peste 200 de modele de
vaţi localul e foarte, foarte plexului meşteşugăresc, din ve- confecţii si tricotaje pentru
mic. o palmă de seîndură !... Pe alo femei, bărbaţi si copii, vor
curi pereţii au o culoare ciu GH. JURCA
— La domiciliul clienţilor nu rula filme de lung si de scurl
vâ deplasaţi ? dată. Tovarăşa Marta Miclea, (Continuare in pag. a 3-a) metraj, vor avea loc confe
rinţe tehnice.
(Agerpres)
)