Page 57 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3978
Grvrn$ra3crzmmira!

PROBLEME DEZBATEM tineri cum se manevrează mai
cu grijă dispozitivul de încăr­
de la siloz,
care a şuberelor
astfel ca in şarje sâ intre nu­
mai cantitatea de mangan pre­ Muzeu!
văzută. In felul acesta, inciden­
ADUNAREA GENERALĂ , cienţă a strădaniei şi muncii Bruken-
tul ivit a fost repede remediat.
Trebuie sâ relevăm ca o efi­
depuse, că de la începutul a­
nului pînă in prima decadă a
lunii în curs la furnalele Căla-
Desigur ca nu-i uşor sâ sta­ intra în reparaţie capitală. A- şi alţi comunişti au intervenit nului s-au elaborat peste pre­
bileşti — dinlr-un noian de ceaslă temă majoră a fost su­ cu abnegaţie, în miez. de noap­ vederi 5.330 tone fontă de ca­
probleme — care este cea mai pusă dezbaterii comuniştilor în te, reuşind sâ remedieze defec­ litate, numai cu cocs economi­ thal la 150
importanta. Se ştie insă câ prin adunarea generală lunară, pri­ ţiunea fără oprirea agregatului sit.
alegerea şi punerea în dezba­ lej cu care s-au precizat mă­ respectiv. Adunarea a stabilit Ar fî greşit însă sâ se înţe­
tere a celei mai stringente te­ suri pentru funcţionarea con­ o seamă de măsuri in scopul leagă că adunările generale ale
me ce frâmintâ pe comunişti, stantă şi fără deranjamente a prevenirii pe viitor a defecţiu­ organizaţiei de bază despre
cit şi întregul colectiv, aduna­ furnalului rămas în producţie nilor accidentale, apelînd la care este vorba, au dezbătut de ani
rea generală îşi exercită din şi pentru acordarea unui ajutor conştiinţa comuniştilor de la numaj probleme de producţie.
plin rolul său, de for conducă­ calificat lucrătorilor de la întreţinere. In februarie, de pildă, s-a con­
tor al organizaţiei de bază. Eo Intervenţia oportună a orga­ statat câ unii tovarăşi nu frec­ Muzeul Drukenthal împli­
trebuie sâ îndrepte atenţia or­ I.C.S II., care au executat re­ nizaţiei de bază nr. 2 — furna­ ventau cu regularitate cercurile neşte venerabila virstă dc
ganizaţiei înspre rezolvarea ce­ paraţia. Dintre furnalIştii care le prin adunările generale a- învăţâmîntului de partid la ca­ 150 de ani. Aniversarea con­
rinţelor reale ale vieţii şi mun­ re erau înscrişi. Adunarea ge­ stituie un eveniment de sea­
cii cotidiene, de aceasta depin- nerală a luat această temă în mă in viaţa culturală a ţării
zînd în mare măsură compor­ discuţie şi a criticat atitudinea noastre. Palatul sibian — ca­
tarea comuniştilor şi a celor­ acelor tovarăşi care au lipsit re adăpostea o colecţie de
lalţi tovarăşi în producţie, so­ VIAŢA DE PARTID nemolivat. Acest fapt a dus la artă încă de la 1790, a deve­
cietate, familie. o prezenţă maj bună a tuturor nit muzeu public in 1(117 prin
Tinind seama de aceasta, bi­ cursanţilor Ia şedinţele urmă­ dispoziţia testamentară a ba­
roul organizaţiei de bază nr. 2 toare ale cercurilor. ronului Samuel von Druken­
din sectorul furnale al Uzinei Apoi. au fost adunări gene­ thal. FA cuprindea încă dc pe
„Victoria" Câlan, acordă deo­ supra procesului de produci ie rale, ca cea din iunie, care a atunci un fond bogat, alcă­
sebită grijă alegerii temei ce se şi-au adus o deosebită contri­ a făcut ca toţi comuniştii, şi, analizat comportarea membri­ tuit din i090 tablouri, peste
buţie la efectuarea reparaţiei,
înscrie pe ordinea de zi a fie­ amintim pe comuniştii Petru antrenaii de ei. ceilalţi lucră­ lor de partid în producţie, so­ 400 de gravuri, piese de nu­
cărei adunări generale. Ea este Mardan, Ion Bosîncâ, Silviu tori din schimb, să-şi aducă o cietate şi familie, sau cea din mismatică şl mineralogie, o-
găsită de obicei de către mem­ Munteanu şi alţii din organi­ preţioasă contribuţie la înfăp­ luna iulie, cînd situaţia a Im­ biecte dc arheologie, precum
brii biroului, care sînt reparti­ zaţia nr. 2. tuirea sarcinilor economice ale pus dezbaterea modului în ca­ şl o bibliotecă.
zaţi pe locuri de muncă diferite sectorului. re munca politico-edueativâ Valorificarea ştiinţifică a
şi au astfel posibilitatea sâ dis­ Că tematica adunărilor ge­ duce la îmbunătăţirea discipli­ Zilnic, din secţia finisaj a Fabricii „Sebeşul1* din Sebeş iau drumul exportului circa colecţiei a început pe la sfir-
cute cu toţi comuniştii aflaţi la nerale ale organizaţiei aminti­ Amintim însă că in cazul î- nei, la folosirea din plin a ore­ 2.000 perechi ciorapi a căror calitate este ireproşabilă înainte însă de a fi expediaţi, cio­ şitul secolului XIX. In 1R94,
posturile cheie ale producţiei. te izvorăşte din cerinţele coti­ virii unor probleme deosebite, lor de producţie S-a constatat cercetătorul vicuez Theodor
O analiză a problemelor dez­ diene o dovedeşte şi analiza­ tovarăşul Stănculea Simion, câ unii tovarăşi din schimb, rapii trec printr-un exigent examen — ce) al calităţii. In primul plan al pozei Silvia Răşi­ von Frimmcl publică primele
bătute anul acesta în adunările rea, in august, a problemei as­ secretarul organizaţiei de bază, veneau Ia lutru cu intîrziere. nar, şefa secţiei, controlează calitatea unui nou lot de ciorapi. Foto : I. TEKEK studii despre galerie şi iden­
generale ale comuniştilor din pectului foniei turnate la ban­ cit şi Pirvuleţ Alexe. Mârgâu alţi) îşi luau recuperări după tifică o serie de opere, prin­
schimbul II, ne arată că aten­ dă. pentru export. Deşi com­ Ciheorghe, Bontea Ioan şi Mun­ bunul lor plac. Adunarea ge­ tre care şi vestitul vportret
ţia principală le-a fost îndrep­ poziţia chimică a fontei cores­ tean lonaşcu, membri ai birou­ nerală a luat şi în acest caz al unui om cu tichie albas­
tată înspre realizarea şi depă­ pundea cerinţei beneficiarilor, lui, se sfătuiesc cu comuniştii măsuri corespunzătoare. Efici­ tră de Jan van Eyck.
şirea indicatorilor economici comuniştii n-au fost mulţumiţi în cele 5-10 minute disponibile enţa acestor adunări s-a con­
prevăzuţi. In prima adunare de aspectul ei de suprafaţă. La dinaintea intrării în schimb şi cretizat prin reducerea simţi­ CONCESIILE LA CALITATE Dezvollindn-se neîncetat
din acest an, bunăoară, prin propunerea lor, s-a montat la iau de urgenţă măsurile im­ toare a abaterilor disciplinare de-a lungul deceniilor prin
planul de măsuri li se stabilesc jgheabul de la banda de tur­ puse, fără sâ mai aştepte data cît şi lichidarea aproape în to­ donaţii, achiziţii şi comasări,
sarcini concrete, îndeosebi pen­ nare un paravan care reţinea la care are loc adunarea ge­ talitate a lipsurilor nemotivate' colecţiile muzeului se îmbo­
tru extinderea metodelor bune impurităţile. S-au luat totoda­ nerală. Aşa s-a întîmplat, de şi a înlîrzierilor in producţie, găţesc treptat cu piese et­
în economisirea cocsului, ela­ tă şi alte măsuri, care în final exemplu, pe la începutul lunii atit a membrilor de partid cit DUC LA COMPROMISURI nografice de artă populară
borarea unor mărci de fontă de au dat posibilitate lucrătorilor octombrie, cind s-a constatat şi a celorlalţi furnalişti din fin care au fost înglobate fi
un înalt nivel calitativ etc. A­ din schimb să se achite cu câ a crescut peste limită pro­ schimb. colecţiile asociaţiei Aslra), cu
celaşi plan de măsuri — cu cinste şi de sarcinile de export. centul de mangan în fonta ela­ Iată, deci, că alegerea judi­ documente istorice şi arheo­
mici modificări cerute de spe­ Tot în sprijinul producţiei a borată. La indicaţia biroului cioasă a problemelor dezbătu­ (Urmare din pag 1) calitate. Ei pretind o fontă cu rindul lor aceştia cheltuiesc un logice cit şi cu bogate mate­
cific — a fost însuşit şi de că­ venit şi adunarea generală din organizaţiei s-au făcut citeva te în adunările generale ale or­ un conţinut scăzut de fosfor, mare volum de feroaliaje, cos­ riale dc ştiinţe naturale.
tre celelalte 3 organizaţii de septembrie, care a dezbătut 'încărcări de mangan manuale ganizaţiei de bază nr. 2 — fur­ măsură. După părerea noastră siliciu şi sulf. tisitoare, pentru a repara gre­ Muzeul este astăzi orga­
bază de la furnale. problema întreţinerii agregate­ pentru a se putea aprecia mai nale de la U.V. Câlan şi-a adus nu există decit o singură alter­ In încercarea noastră de a şeala furnizorului, care de mul­ nizat pe baze ştiinţifice, lu­
O problemă deosebită s-a ivit lor, temă impusă de ivirea u­ bine cantitatea din această ma­ o preţioasă contribuţie la suc­ nativă tranşantă La urma ur­ găsi o explicaţie celor peste te ori este iremediabilă în sen­ crările fiind judicios selec­
nei defecţiuni accidentale la terie, ce trebuie sâ intre în cesele cotidiene ale comunişti­ mei pe oţelarî nu-i „încălzesc" 58 000 tone fontă declasată a­ sul câ nu se poate elabora şar­ tate. Aici funcţionează secţii
pentru furnaliştl în aprilie,
gîlul unui furnal. In adunare furnal. Comuniştii de la doz.are lor. ale întregului colectiv de cu nimic penalizările (în 9 luni nul acesta ne-am convins <â ja programată. Consecinţele se dc artă plastică, artă popu­
prin aceea câ un agregat din a reieşit câ lăcătuşii Ioan Bon- şi îndeosebi Barbu Traian, au siderurgişti. 370.000 lei) pe care furnaliştii nu există Eşafodajul pe care resimt pe întregul flux tehno­ lară, ştiinţele naturii, isto­
cele două pe care le deservesc, tea, Muler Ioan, Viorel Savu indicat apoi lucrătorilor mai E. BERGIIIAN le suportă drept corecţii de... se încearcă clădirea unor scuze logic lipsindu-i astfel pe mulţi rie, precum şi bibliotecă. Cea
obiective este şubred şi ame­ beneficiari de primirea la timp mai importantă este secţia
ninţă sâ se năruie la prima bă­ a laminatelor contractate Pa­ dc artă plastică (in care pon­
taie de vînt. Declasatele la fon­ radoxal, dar. cei care ar trebui derea o deţin tablourile
Pregătirea iernării animatelor la I. A. S. Bîrcea tă au cauze interne şi ele tre­ sâ Iragâ scurta, o simt cel mai străine),, ilustrată cu opere
puţin. Nu se produce fontă de
buie depistate şi extirpate.
XVU—XVUţ.
din secolele
Cel mai adesea — ne spunea dragul realizării unor cifre de Fondul de bază al galeriei
controlorul de calitate Ioan Po­ plan, ci în primul rînd pentru Drukenthal, caic poate fi
pa — sîntem nevoiţi sâ decla­ a satisface o necesitate fireas­ considerată ca una din cele
Nici hrana suficienta, nici săm fonta pe motiv că procen­ că. obiectivă, am putea spune, pictură barocă din această
mai importante colecţii dc
n oţelarilor şi economiei în an­
tul de siliciu este prea mare.
Aceasta denotă că nu s-a res­
pectat regimul termic de func­ samblul ei. Acest lucru trebu­ parte a continentului, il con­
ie înţeles
şi de furnalişti. Pe
stituie pictura ţlr.mandă şi o-
ţionare. ridicînd temperatura marginea ideii enunlate se aş­ landeză (peste 600 tablouri)
teaptă ca şi conducerea combi­
furnalului peste limita prescri­
adăposturi corespunzătoare să Alteori temperatura de topi­ natului să cointereseze mai di­ şi cea italiană. Au (ost des­
coperite tablouri necunoscu­
calita­
în
re scade nepermis demult
şi
rect furnaliştii
sulful, în loc să treacă în zgu­ tea producţie» Aceasta este cu te sau considerate disj>unitc
de Van Eyck, dans Mcnling.
ră. ajunge în metal. atit m£i necesar cu cit, in pre­ Antonello da Mes\Hxa, lyo-
Menţinerea animalelor la un Bîrcea există un deficit de 87 bleme. Din păcate şi aici lan­ Nu sînt explicaţii savante, zent. un'i adună şi alţii risi­ renzo Lotto, Jor Daem ®'e
potenţial productiv cît mai ri­ tone fînuri şi 1.500 tone sucu­ ţul slăbiciunilor îşi face pre­ cum de altfel nici pretinsele pesc. fără să se facă nici o deo­ Galeria dispune şi dc un
dicat este condiţionată în mă­ lente. S-a ajuns la o astfel de zenţa. Şi acum două grajduri motive invocate , de furnalişti sebire între ei. In nici un caz marc număr de lucrări ale
sură hotârîloare de modul cum situaţie deoarece nu s-a ales se află in construcţie încă, ne- nu sînt întemeiate Unele ches­ cheltuielile iraţionale, care se pictorilor romanţ: realiştii
se organizează iernatul?acesto- . o structură corespunzătoare a avind terminate instalaţiile tiuni se pare însă câ merită sâ fac cu fonta declasată nu tre­ C. Lecca, 1 Negulici, C. D.
ra. de condiţiile asigurate pen­ culturilor furajere, iar aplica­ pentru introducerea apei şi fie punctate. Furnaliştii trimit buie suportate de cclclallcsec- Rosentha), Theodor Aman;
tru hrânire, adăposlire şi în­ rea măsurilor menile să asigu­ mulsul mecanic, montarea fontă declasată oţelarilor. La ţii din combinat clasicii — N. Griqnrcscu, l
grijire. O dată cu începerea re creşterea producţiei la hec­ benzilor cu racleţi, Introduce­ Andreescu, Şt I.uchian ; mo­
perioadei de stabulaţie. gospo­ tar a lăsat de dorit. Aceasta a rea curentului electric. Lucră­ dernii — N. Dărăscu, C. Res-
darii îşi definitivează calculele favorizat perpetuarea deficien­ rile executate în regie proprie su, 1. Iscr, Pallady, Tonitza
referitoare la cantităţile de nu­ ţelor care au existat in fostele se desfăşoară destul de anevo­
treţuri slrinse. analizează po­ gospodării de stat in privinţa ios, mvocîndu-se lipsa de ma­ Produse noi şi contemporanii — C. Bpba,
sibilităţile de întocmire a unor asigurării bazei furajere. teriale şi sprijinul insuficient Ciucurencu, Glnaţâ. Dc ase­
raţii cît mai echilibrate şi eco­ Este adevărat câ atit consi­ din partea Trustului regional menea, muzeul adăposteşte
nomice. liul de administraţie cît şi şefii I.A.S. pentru procurarea lor. în industria locală sculpturi valoroase de D. Pă­
durea, l. Jalaa şi Vida Geza.
Asemenea preocupări se în- fermelor s-au preocupat de gă­ Neajunsurile în furajarea şi Pe al doilea loc ca impor­
tîlnesc şî la întreprinderea a­ sirea unor soluţii pentru sub­ îngrijirea animalelor influen­ In înlrcprindcrile de in­ mente noi «Ic finiclngcrie. tanţă artistică şi ştiinţifică
gricolă de stat din Bîrcea. U­ stituirea deficitului, ajungîn- ţează negativ producţia de dustrie tocată din regiunea mobilă şi materiale de con­ sc află secţia dc artă popu­
nele amănunte în legătură cu du-se la concluzia ca echilibra­ lapte-marfâ, care este sub pre­ noastră a fost întreprinsă strucţii. Sint pe calc de a lară (circa 20.000 obiecte),
activitatea din sectorul zooteh­ rea balanţei la capitolul fînuri vederi cu 38.000 1. Optimismul anul acesta o largă acţiune fi puse în valoare noi po­
care se ocupă cu priorii a* e
nic şi pregătirile făcute pentru să se facă prin folosirea în şefului fermei de la Bîrcea, ca­ dc lărgire a gamei produse­ sibilităţi de dezvoltare mai de sudul Transilvaniei, Nor­
iernatul animalelor ne-au fost hrana animalelor a paielor de re speră câ restanţele vor fi
furnizate de tovarăşul ing ovăz şi orz şi a vrejilor de ma­ recuperate, nu are un suport lor destinate unor nevoi cu­ accentuată a producţiei dc dul Olteniei $1 Munteniei,
rente ale populaţiei.
Kosca Carol, tehnologul şef al zăre, iar la suculente prin în- trainic, dacă avem in vedere mozaic, praf dc piatră, dc căulînd să reprezinte ceea cc
unităţii, şi de medicul veteri­ silo/area cocenilor de porumb. câ aici mai trebuie realizaţi în Au fost asimilate şi intro­ cărămizi normale şi placaj este tipic în aria populară
nar Craiu, şeful fermei zooteh­ Acţiunea de însilozare se des­ acest trimestru cel puţin 820 duse In producţie 19 sorti­ mult solicitate dc cclătcni. din Valea Sebeşului şi zona
nice nr. J Uni.latea, care cu­ făşoară anevoios insă, iar vo­ 1 lapte pe cap de vacă furaja­ Orăştiei, Podwcin şi Haţeg,
prinde fostele gospodării de lumul cheltuielilor cu furaja­ tă, revenind peste 9 I. zilnic. Valea Jiului. Valea Oltului
stat din Brad, Bîrcea şi Mintia, rea şi implicit preţul de cost Greu de explicat este însă de şi Tîrnavele, zonele dc. ne
deţine un efectiv de peste 5.100 al laptelui vor creşte datorită ce s-a tărăgănat pînă acum re­ Unde păşunează animalele? versantul sudic al Carpaţilor
ovine şf 1.100 bovine, din care transporturilor ce se vor face zolvarea unor astfel de proble­ şi Da nat. v
aproape 450 vaci şi juninci. In pentru aducerea silozului de me. La Trustul regional I A S., Dezvoltindu-sc impeluos.
scopul asigurării hranei nece­ la fermele vegetale. De aseme­ aflat Ia numai cîţiva paşi de Oricine trece pe drumul muzeul Drukenthal devine
Sc parc câ la Vaidci, coo­
sare acestora, fermele au des­ nea, şi acum cantităţi însem­ Bîrcea. se cunosc oare aceste ce duce din şoseaua naţio­ peratorii au udat câ trifoiul tot mai cunoscut nn numai
tinat pentru producerea de nu­ nate de fînuri se află încă in aspecte ? Dacă se cunosc, de pentru vizitatorii care ii trec
treţuri 428 hectare fineţe natu­ cîmp, practică ce cauzează în­ ce nu s-a iniţiat nimic pentru nală la Vaidci, înainte dc nu sc*păşuncază mai ales pragul (peste 200 000 anuali,
rale şi 1.350 hectare ocupate cu semnate pierderj mai ales pe înlăturarea neajunsurilor ? Re­ a intra în sat, pc partea cind e lînâr şi terenul este dar şi pentru cei rare urmă­
diferite culturi furajere. Prin- seama deprecierii calitative a editarea lor conduce la con- stingă, poale >cdca un tri­ moale. resc expoziţiile temporale nc
tr-o gospodărire chibzuită a nutreţurilor. tluzia câ acest lucru a devenit foi crud şi verde aflat in Asemenea cazuri mai pot care le organizează in ora­
suprafeţei respective, firesc Dacă în ceea ce priveşte asi­ o practică obişnuită, rare de­ primul an de rullură. Dar. fi inlîlnilcşi la Llcriii. Numai şele ţării sau in străinătate
este ca la efectivul de animale gurarea bazei furajere nu s-a notă existenţa unei slabe preo­ lot aşa dc bine sc vede şi că aici, păşunaiul se face (Veneţia, Milano, Dresda. Du-
amintit sâ se asigure chiar un făcut mare lucru faţă de alţi cupări pentru valorificarea cît neglijenţa manifestată dc „organizai**. întreaga cirea­ dapesta etc.). ARcscU din sec­
excedent de furaje, destinat ani, era de aşteptat ca Ia jumă­ mai deplină a rezervelor exis­ conducerea cooperativei dc da păşuncază trifoiul, nu ţia de artă populară an dus
Pomii au fost bine îngrijiţi, iar rodul lor răsplăteşte creării de rezerve sau disponi­ tatea lunii octombrie cel pu- tente in scopul creşterii pro­ producţie din această co­ numai animalele proprieta­ faima simţului artistic al ţă­
munca cooperatorilor din Geoagîu. bilului de valorificat. Practic mună faţă de soarta lui. lâ- te particulară. ranului nostru pînă în Viet­
In foto: Aspect de la recoltatul merelor însă situaţia este cu totul alta. „ţin condiţiile de cazare a ani­ ducţiei animaliere şi reducerii sînd să fie păşuna! zi şi Sc poale crede că la Vai­ nam sau China, Danemarca
Calculele dovedesc că la I.A S. malelor sâ nu mai creeze pro- preţului ei de cost. noapte de animale. dci n-ar mai fi nevoie dc sau Olanda
furaje pentru anul viitor.
Prin vastitatea colecţiilor
■ B i c cm m iDraBBIBOSMaiilx^hiial^ mBG o n e * 0 1SBUOIBBD llinB S 030 B 1 Q BSD ■ STB» ■ BOKDBfl la indiferenţă faţă dc«rc- ce le deţine $i calitatea lor.
Numai aşa sc explică loia­
Rrukenlhalul sc situează jic
Din istoria minte şi cu inimă că liberta­ le privilegii ale nobilimii au pînă atunci de iobagi. prin aceleaşi veşnice promi­ ră cu mişcarea ţăranilor : colta viitoare de furaje. de artă ale ţâri». după Mu­
ală a pămînturilor stăpinite
al doilea loc intre muzeele
fost şterse, cele trei -naţiuni
siuni Avram Iancu le respin­
„Cind inginerii guvernului au
tea naţionalităţilor nu poate
Din dorinţa de a recupe­
In astfel de împrejurări, ţă­
ge însă şi le califică
desfiinţat,
s-au
medievale
drept
veni de Ia curţile împărăteşti
munţilor... românii s-au opus
şi nici din mila împăraţilor românii nemaifiind conside­ rănimii nu i-a mai rămas de mincinoase. In semn de pro­ căutat să facă măsurătorile ra cantitatea de masă ver­ zeul de Artă al Republicii So­
sirâfnină şi a despoţilor, ci numai din- raţi toleraţi şi venetici. ales decif calea revoltei. Aşa test, el doboară de |>c casa şi Iancu, conducătorul lor, a de existentă, sc uită pier­ cialiste România.
se explică faptul câ după 1849
derile care sînt cauzate dc
La 150 dc aut. acest vechi
domeniului fiscal pajura im­
Prin luptele din 1848-1849,
tr-o unire strînsă intre toţi
spus: „pădurile nu sînt ale
şi important centru cultural
românii şi dintr-o ridicare a cînd valahii, dispreţuiţi, şi-au mişcările ţărăneşti continuă, perială şi o calcă iu picioare. fiscului, ci ale poporului ro­ lasarca terenului şi dc re­ al ţării continua sfl se mani­
centrul lor râminînd tot re­
a pâmintulni tuturor...- „Printr-o măsurat puterile cu trufaşii giunea munţilor Apuseni In austriece, care voiau să ocu­ mân, rare Ic-a udat cu sînge- ducerea rezistenţei (a icr- feste din ce Hi ce mai vigu­
Opunîndu-se autorităţilor
le său". Mişcarea a fost înă­
nemeşi maghiari, poporul ro­
Marele istoric Nicolae Iorga
narc a plantelor prin pâşu-
martie 1850, ziarul „Magyar
mân a ajuns precum
scria
buşită numai după ce autori­
ros in viaţa noastră cultu­
nota mai tîrziu :
pe pădurile foste urbariale.
hunedorcan manevră abilă curtea impe­ Bariţiu : „nu numai la conşti­ hirlap" scria câ în comitatul Iancu a fpst arestat a doua tăţile locale s-au folosit de a­ narca lor. Vorba proverbu­ rală. redactor la Agcrprcs
lui : „scump la târiţc şi ief­
Zarandului
moşierimea
nu
inţa individualităţii sale na­
jutorul armatei.
rială austriacă, reuşeşte in
TH MATKKSCU
oară, în Cîmpeni, la 17 au­
îndrăznise încă să se întoar-
ţionale. dar şi Ia conştiinţa
parte, să combată o revoluţie
gust 1852. închis la Alba Iu-
După unirea Moldovei cu
lia, după scurt timp,, ca ur­ Tara Românească a apărut tin la făină". - - V
mare a acţiunilor maselor ţă­ un nou val de mişcări ţără­
răneşti, care au împînzit ora­ neşti în Transilvania şi mal
şul şi cereau insistent elibe­ ales în Munţii Apuseni. „Ţă­
rarea lui. acesta a trebuit să rănimea — nota un contem­
fie dus la Sibiu. poran — a început şi efectu­
In faţa neliniştii ţărănimii, ează ocupări de pămînturi
Raeăra M e i arce şi după 1 8 4 3 care ameninţa să se transfor­ prin silnicie... Niciodată — în
me în răscoală, guvernul im­ afară de perioada revoluţiei
perial s-a văzut silit să legi­ — proprietatea n-a fost ata­
fereze situaţia de fapt,' crea­ cată în aşa măsură de plebea
tă de revoluţia de la 1848. română".
Lupta
maselor ţărăneşti
Revoluţia de la 1848 a fost prin cealaltă ; intervine în demnităţii şi a valorii sale". că la ţară, fiindcă acolo dom­ Prin „patentele imperiale0 din regiunea Hunedoara, ca
înfrîntâ de reacţiunea euro­ ultimul moment pentru a Deşi reinstaurat, absolutis­ nea revolta în popor. In ace­ din 1853 şi 1854 s-a recunos­ şi din întreaga Transilvanie,
peană In a doua jumătate a înăbuşi ambele şi a rcinstau- mul nu a putut reînvia şi ve­ eaşi vreme comandantul mi­ cut trecerea în proprietate împotriva regimului absolu­
lunii iunie, armatele ţariste, ra puterea absolută". chiul regim feudal. Desfiinţa­ litar teritorial din Cluj anun­ ţărănimii a pămînturilor ur­ tist şi împotriva moşierilor, a
ţa că ; „instigaţiile la rele ale
sub comanda prinţului Paske- însăşi conducătorii ma­ rea iobăgiei în 1848 a trebuit emisarilor lui Avram Iancu bariale, s-a dat posibilitate contribuit la slăbirea absolu­
vici, au trecut graniţele Un­ ghiari şi-au dat. seama, mai legiferată în toate părţile im­ se extind şi în regiunile înve­ jelerilor să-şi răscumpere tismului şi la menţinerea în
gariei şi Transilvaniei şi au tîrziu, de greşelile lor sâvîr- periului, inclusiv Transilva­ cinate cu judeţele Hunedoara servitutile, iar ţăranilor care unele locuri a dreptului la
pus capăt/evoluţiei. In bătă­ şite în timpul revoluţiei : ni^ Foştii „domni de pâ- şi Zarand". deveniseră liberi, dreptul de folosire a pădurilor precum
lia de la “Sighişoara, din 31 „Noi n-am ţinut scama — mînt" nu se puteau însă re­ a lua în stăpinire o parte din şi a păşunilor.
iulie, armata lui Bem a fost scria Sz.emere, fost ministru semna cu ideea câ trebuie sâ Pentru a împiedica acţiuni­ pâş'jnî. După revoluţia de la 1848,
învinsă de trupele ţariste, iar — câ şi Ia alte popoare din renunţe pentru totdeauna la le moţilor, la 2 septembrie Aplicarea acestor măsuri a Transilvania a cunoscut o
la 13 august, armata maghia­ Ungaria s-a dezvoltat cu deo­ pâmîntul urbarial. De aceea, 1849, guvernatorul militar şi fost împiedicată de proprie­ nouă etapă de dezvoltare.
ră a capitulat la Şiria (lingă sebită putere ideea naţională. sprijineau pe toate căile auto­ civil al Transilvaniei a ordo­ tari, cu ajutorul reprezen­ Lupta românilor pentru drep­
Arad). Absolutismul habsbur- Noi am crezut că nu e decit rităţile administrative habs- nat dizolvarea unităţilor ro­ tanţilor locali aî regimului turi naţionale şi sociale nu a
gic a fost reinstaurat iar des­ un zgomot artificial, ceea ce, burgice în râstâlmâc'rea le­ mâneşti înarmate. In acelaşi absolutist. încetat ; ea se va intensifica
potismul ţarist întărit. dc fapt, era tunetul cerului"... gilor din 1848 care desfiinţau, scop, in tîrgul de la Hălmagi, In multe locuri ţăranii au în perioada „regimului libe­
Consemnînd aceste eveni­ Deşi revoluţia a fost în­ iobăgia. Pentru justificarea Avram Iancu a fost arestat. încercat să ia cu forţa de la ral*' şi va cunoaşte o \ mare
mente în 1851, Bâlcescu scria: frîntâ, situaţia existentă îna­ refuzului de emancipare a ţă­ In iulie 1852. cu prilejul marii proprietari ceea ce a­ amploare la începutul seco­
„Astăzi acelaşi despotism ne inte de 1848 n-a putut fi men­ ranilor, inventau restanţe de primei călătorii a lui Fran- ceştia ie răpiseră Astfel de lului al XX-lea, triumfînd
copleşeşte pe toţi romanii îm­ ţinută Astfel, iobăgia a fost plată, datorii neachitate, pre­ cisc Ioszef în Transilvania, mişcări ţărăneşti au avut loc prin Marea Adunare Naţiona­ La tapiţeria de la I.RIL. Haţeg sc execută diverse piese
preuna cu ungurii, duşmanii desfiinţată, monopolul neme- tindeau „despăgubiri pentru cancelaria însoţitoare a îm­ la Brad. imediat după înfrîn- lă de la Alba Tulia din ziua pentru camerele de tip „Carpaţi" şi „Constanţa *. Zilnic, în a­
de ieri, şi cu toate popoarele şimii maghiare asupra pâ- pagubele suferite de ei în păratului, asaltată de mii de gerea revoluţiei, apoi, una de 1 decembrie 1918. cest atelier se execută circa 25 de piese de calilale ireproşabi­
de amploare, tot în regiunea
Europei. Astăzi este învede­ mîntului din comitatele Tran­ timpul revoluţiei" sau, pur şi plîngeri şi proteste ale ţăra­ munţilor Apuseni, în 1852. Un Prof. IOAN TRUŢA lă.
rat pentru tot românul cu silvaniei a fost înlăturat, une- simplu, negau natura urbari- nilor, a încercat sâ răspundă contemporan scria în legătu­ Alba lulia