Page 60 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIH-VA !
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

A PRIMIT PE AMBASADORUL

REPUBLICII CHILE

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nia, Miguel Serrano Fernan- tea preşedintelui Republicii
dez, la cererea acestuia. Chile, Eduardo Frei Montal-
secretar general al Comitetu­
Ambasadorul ch«l;an a trans­ va.
lui Central al Partidului Co­ mis tovarăşului Nicolae Cu această ocazie a avut loc
munist Român, a primit mier­ Ceauşescu un mesaj din par­ o convorbire cordială.
curi, 18 octombrie, pe amba­
sadorul extraordinar şi pleni­
potenţiar al Republicii Chile Primirea de către
în Republica Socialistă Româ-
4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR 3979 JOI 19 OCTOMBRIE 1967
preşedintele Consiliului

Documentele plenarei C.C. al P.C.R. de Stat, Chivu Stoica,

a primului ministru

un vast program de dezvoltare al Indiei, Indira Gandhi

Preşedintele Consiliului de nistrului afacerilor ambasado­
externe,
a societăţii noastre socialiste Stat al Republicii Socialiste rul României la New Delhi.
Aurel Ardeleanu,
România, Chivu Stoica, a pri­
Premierul indian a fost în­
mit miercuri la amiază, la pa­
latul Consiliului de Stat, pe soţit de Rajeslnvar Dayal,, se­
primul ministru a! Republicii cretar pentru probleme exter­
India, Indira Gandhi. ne în Ministerul Afacerilor Ex­
terne, P. N. Haksar, secretar
La primire
au
Măsuri ce se vor concretiza Gospodărirea mai bună Constanţa Crăciun, participat al primului ministru, Amrik
vicepre- *
şedinţe al Consiliului de Stat, Singh Mehta, ambasadorul In­
Grigore Geamânu, secretarul diei la Bucureşti. ,
Intre preşedintele Consiliu­
In creşterea eficientei economice a fondului locativ Consiliului de Stat, George lui de Stat al Republicii So­
al
Macovescu, prim-adjunet
ministrului afacerilor externe, cialiste România şi primul mi­
nistru al Republicii Indie a
Recentele măsuri luate de plenara timpinâ mari greutăţi în acoperirea Mihaî Marin, adjunct al mi­ avut loc o convorbire cordială.
CC. al P.C.R. sînt străbătute de la liniei de front cu efectiv datorită Mergînd pe linia zestrate cu lucrători
un capăt la altul de grija deosebită fluctuaţiei. In primele trei trimestre neabătută a îmbună­ buni şi care să aibă
a partidului pentru ridicarea pe o fluctuaţia personalului s-a ridicat la tăţirii condiţiilor d? din timp cantităţi su­ Vizita în ţara noastră
treaptă calitativ superioară a acti­ aproximativ 8 la sută din totalul e­ trai ale populaţiei, ficiente de materia­
vităţii de producţie. Pe această linie fectivului. La nivelul conducerii în­ partidul nostru a ho- le. aceasta printr-o
le înscrie şi Hotârîrea referitoare treprinderii am luat o seamă de mă­ târît prin recenta ple­ planificare judicioa­
la îmbunătăţirea sistemului de sala­ suri care vizează îmbunătăţirea con­ nară a Comitetului să, va contribui la o a primului ministru al Indiei,
rizare şi majorarea salariilor Ea vi­ diţiilor de viaţă ale lucrătorilor. La Central, luarea unor mai bună ^gospodări-
ne să pună capăt unor neajunsuri Ghelar a fost dat in folosinţă un bloc măsuri care să ducă re a fondului locativ,
care au grevat asupra bunului mers pentru familişti cu 2 şi 3 camere, iar la dezvoltarea con­ la conservarea înde­ Indira Qandhi
al activităţii de producţie, neajun­ altul va fi terminat în cursul lunii strucţiei de locuinţe, lungată a spaţiului
suri ce s-au făcut simţite şi în ca­ decembrie : s-au cheltuit în acest an îmbunătăţirea admi­ locuibil.
drul întreprinderii miniere Hune­ aproximativ 800.000 le; pentru repa­ nistrării şi întreţine­ De asemenea, cred Miercuri dimineaţă, primjl România, Chivu Stoica, şi so­
doara. rarea şi dotarea dormitoarelor co­ rii fondului locativ. că o măsură care vă­ ministru al Republicii India, ţia, au oferit miercuri, în sa­
Deseori s-a întîmplat câ, datorită mune, creindu-se. un grad ridicat de întreprinderea noas- deşte multă raţiune, Indira Gandhi, împreună cu loanele Consiliului de Stat un
lacunelor existente în actualul sis­ confort; au fost puse în circulaţie trâ are în administra­ este aceea a vînzâni’ celelalte persoane oficiale In­ dejun în onoarea primului mi­
tem de salarizare şi în normativele autobuze care transportă muncito­ re un fond de locuin- unor imobile, care diene, a făcut n vizită prn nistru al Republ’ciî India, In-
de.premiere, unii salariaţi,,mai ales rii la domiciliu. Cu toate .acestea ■ ţe care creşte an de vor deveni proprieta­ Capitală. Premierul indian a dira Gandhi.
din compartimentul de deservire, au fluctuaţia s-a menţinut'ridicată toc­ an. ' Noi * ne- dăm cel te personală a cetă­ fost însoţit de Horia Maieu, Au luat parte Constanţa
beneficiat de adaosuri la salariul ta- mai datorită slabei cointeresări ma­ mai bine r seama de ţenilor. In acest caz. arhitectul şef al Capitalei, Au­ Crăciun, vicepreşedinte al
rifar^cu toate câ*nu-şi-au îndeplinit teriale, fenomen ce s-a manifestat în modulun care locuin­ locatarul, fiind ' pro­ rel Ardeleanu, ambasadorul Consiliului de Stat, Grigore
toate sarcinile încredinţate. Criteriul mod deosebit la noii angajaţi.::-Dife­ ţele -sint * administra-, prietarul apartamen­ României la New Delhi, func­ Geamânu, secretarul Consiliu­
după care au fost apreciaţi fiind pro- * renţierea salariilor în funoţie deT ve­ te-şi întreţinute. La tului, ■;va- fj mult mai ţionari superiori din M.A.E. lui de Stat, Ion Cosma, Atha-
centul de realizare a planului de că­ chimea neîntreruptă în'aceeaşi uni­ ora actuală* ? vexistă , interesat.în întreţi­ Oaspeţii au vizitat cartiere noi nase Joja şi Ludovic Takacs,
tre întregul ■ sector, ‘ prima acordată tate va duce' la • stabilitatea • cadre­ multe .defioienţe în a­ nerea locuinţei,, va de locuinţe şî edificii de cul­ membri ai Consiliului de Stat,
nu reflecta contribuţia adusă la lor, la crearea posibilităţilor de*per-! ceastă privinţă,, dato- 'manifesta mai multă tură. Mihai Marinescu, ministrul in­
munca întregului 'colectiv. manentizare a formaţiilor de -lucru' . ritâ .lipsei -de-materi­ grijă să nu se dete­ La Muzeul Satului au fost dustriei construoţiilor de ma­
Introducerea salariului tarifar ca e­ şi specializarea pe anumite categorii ale, de. meseriaşi, sla­ rioreze. întîmpinaţi de Virgil Brâdâ- şini, Constantin Scarlat, mi­
lement conducător al retribuţiei va de lucrări. 1 - bei., organizări a sec­ PAGINA A 3-A ţeanu, vicepreşedinte al Comi­ nistrul industriei chimice,
duce la cointeresarea personalului M-am referit numai la aceste două ţiei de prestări ser­ Sînt convins că tetului de Stat pentru Cultură George Macovescu, prim-ad-
ce-nu prestează muncă în acord în aspecte pentru câ ele au corespon­ vicii. De la locatari, prin aplicarea tutu­ şi Artă. Directorul Muzeului, junct al ministrului afacerlor
realizarea exemplară a sarcinilor în­ denţă pregnantă în activitatea noas­ care solicită o, repa­ ror măsurilor preco­ Tinăra Elena Bârbuţiu de la Gheorghe Focşa, i-a condus pe externe, Mihai Marin, adjunct
credinţate, ştiut fiind faptul câ acor­ tră. Am convingerea câ aplicarea raţie oarecare şi pînâ nizate de plenară, oaspeţi. pre2entindu-)e con­
darea integrală a salariului va fi le­ ansamblului de măsuri cuprinse în cînd ajunge acolo construcţia de locuin­ Fabrica „Sebeşul", care în­ INFORMA. strucţii specifice din diferite al ministrului afacerilor exter­
gată de îndeplinirea obligaţiilor de Hotârîrea plenarei C. C. al P.C R. muncitorul de Ia ţe se va dezvolta şi vaţă meseria de bobinatoare, ne, Alexandru Albescu, ad­
serviciu. Aceasta va avea ca efect va duce la întărirea disciplinei în I.G.O. s-o execute, mai mult, adminis­ constată cu satisfacţie câ lu­ regiuni ale ţâri’. Iu cadrul pi­ junct al ministrului comerţu­
îmbunătăţirea aprovizionării echi­ trece un timp foarte trarea şi întreţinerea TU • NOTE toresc al muzeului, premierul lui exterior. Aurel Ardelea-
pelor din abataje, folosirea maî raţi­ producţie, la reducerea absenţelor de mare. Se. pun în miş­ fondului locativ va crările ce le execută sint* de indian şi ceilalţi oaspeţi au ,o- nu, ambasadorul Rpmâniei in
onală a timpului de lucru în condi­ la lucru, la îmbunătăţirea . calităţii care* zeci de oameni, cunoaşte îmbunătă­ bună calitate. sistat la scurte spectacole fol­ New Delhi..şi alic persoune o­
ţiile reducerii cu 15-17 la sută a per­ minereului şi concentratului feros, la se minuiesc situaţii, ţiri substanţiale, toa­ clorice. ficiale. * '
sonalului auxiliar şi de deservire. creşterea productivităţii muncii — hîrtii, scripte, cereri te laolaltă conducînd Foto : I. TEREk •ÎNSEMNĂRI dr Au participat, de asemenea,;
Deosebit de importantă este mă­ premise sigure ale eficienţei econo­ etc. la creşterea nivelului Preşedintele Cons;liuluî de f Rajeshwar Dayal. secretar pen­
sura conform căreia se vor face di­ mice ridicate. De aceea consider de trai a] populaţiei. Stat' al Republici; Socialiste tru probleme externe în Mi­
ferenţieri de salarii în funcţie de Ing. VASILE FLOREA câ înfiinţarea de în­ Ing. nisterul Afacerilor Externe, P.
vechimea neîntreruptă în aceeaşi director' al întreprinderii miniere treprinderi speciali­ CORNEL STROIE N. Haksar, secretar al primu­
unitate. Şi întreprinderea noastră în- Hunedoara zate, care vor fi în­ I.G.O. Deva lui ministru, Amrik Singh
T E L E G R A M Ă Mehta, ambasadorul Republi­
cii India la Bucureşti, S. R,v
machandran, secretar adjunct
in Ministerul Comerţului. J.
S. Mehta, secretar adjunct în
Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Ministerul Afacerilor Externe.
prim-secretar al Comitetului Central al S. Bikram Shah, şeful* Proto­
colului Ministerului Afaceri­
Partidului Comunist din Cuba lor Externe, K Natwar Singh,
director al Secretar atului pri­
prim ministru al Guvernului revoluţionar
mului ministru, membri ai
al Republicii Cuba. ambasadei Indiei la Bucureşti
In cursul dejunului, care s-a
desfăşurat într-o atmosferă
Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a cordială, preşedintele Consili­
tovarăşului Ernesto Che Guevara, revoluţionar înflăcărat ului de Stat, Chivu Stoica şi
care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei primul ministru al Republicii
cubane şî a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza India, Indira Gandhi au ros­
Aici vor creşte roade bogate. Foto: V. ONOIU soeialismuluf, libertăţii şi independenţei popoarelor. tit toasturi.
In numele Comitetului Central al Partid.ilui Comunist
Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compa­
siuni în legătură cu această grea pierdere.
0 noutate pentru NICOLAE CEAUŞESCU 0 excepţională rea­
Reale posibilităţi de creştere secretar general al Comitetului Central lizare a ştiinţei şi
al Partidului Comunist Român
iubitorii teatrului tehnicii sovietice
a productivităţii în abataje Staţiile de betoane „»ENll$-4“

Stagiuni Pe lingă deschiderea şi pu­ Incârcare şi generalizare a sus­ susţineri vom folosi grinzi me­ \ ATERIZAI

nerea
abata­
ulici şi grinzi în consolă.
lungime. Prin dotarea
cîmpuri in exploatare de noi ţinerii moderne cu stîlpi hidra­ talice articulate de 1,25' metri de la Mintia
miniere,
realizarea
In
sarcinilor ce revin unităţilor acest an, la stratul 3, am extins jelor cu front lung cu acest e­ Cil DINE
chipament se vor putea obţine
abatajele frontale
miniere din Valea Jiului este
orizontale
permanente condiţionată în mare măsură ■ cu două sau cu un preabataj viteze de avansare de circa 30 MOSCOVA 18 — Staţia
de creşterea productivităţii in
Lu-
realizindu-se
pe felie. Numai la E.M.
metri pe ihnâ,
minele existente. Pentru înfăp­
tuirea acestui deziderat au fost penî, numărul abatajelor fron­ astfel o producţie cu 15-20 la automată sovietică „Venus-4''
tale a crescut cu încă 8. La ni­
sută mai mare de fiecare front
a atins miercuri lin suprafa­
aplicate mai multe măsuri velul anului 2970, structura şi o productivitate de 7-8 tone ţa planetei Venus şi a înce­
Deşi regiunea noastră dispu­ ţită mai de mult. In anul tre­ tehnico-organizatorice. In sub­ producţiei pe metode de ex­ pe post. Odată rezolvată pro­ put să transmită primele da­
ne de trei teatre (Petroşani, cut, teatrelor li s-a indicat să teran s-a extins mecanizarea , ploatare va cunoaşte o creşte- blema susţinerii în abatajele te cu privire la atmosfera a­
Deva, Alba Iulia), frecvenţa asigure stagiuni permanente în lucrărilor prin introducerea de frontale vom trece la mecani­ cestei planete. In porţiunea
spectacolelor oferite publicu­ regiune, să deservească cu combine şi pluguri de mare zarea operaţiilor grele de la unde au loc măsurătorile,
lui hunedorean a fost pînâ a­ spectacole casele de cultură şi productivitate, prin înzestrarea fronturile de lucru. temperatura a variat între
cum foarte inconstantă. Acto­ staţiunile balneo-climaterice, minelor cu transportoare blin­ Pînâ în prezent mecanizata 40 şi 280 grade Celsius, iar
rii Văii Jiului vizitau locali­ dar totul a rămas pe bază de date şi alte maşini şî utilaje de In unităţile C.C.V.J. tăierii şi încărcării cărbunelui, presiunea atmosferică între 1
tăţile regiunii doar cu prilejul proiecte şi indicaţii. mare capacitate. Ţinînd seama in abataj, nu şi-a găsit'aplica­ şi 15 atmosfere. Măsurătorile
celor citeva turnee anuale nr Recent, biroul executiv al de variaţiile mari de grosime re la minele din Valea Jiului au arătat câ atmosfera pla­
“ în ultima vreme (din mai pînâ Comitetului regional pentru şi înclinare a stratelor de căr­ la nivelul cerinţelor unei in­ netei Venus se compune a­
bune şi de aspectul neregulat
în septembrie) estrada devea- cultură şi artă a analizat po­ al stratului principal, am sta- re de 95 la sută in abatajele dustrii miniere moderne. In- " proape in întregime din bio­
nâ a dat spectacole doar in lo­ sibilităţile teatrelor din Petro­ ‘ bilit cele.mai eficiente meto­ frontale, în comparaţie. cu a­ cercările au fost sporadice şi ‘ xid de carbon. Oxigenul şi
calităţi din alte regiuni. Mai şani şi Deva de a introduce de de exploatare In acest an batajele cameră a căror pro­ s-au limitat la stratele subţiri. vaporii de apă se găsesc în
fideli micilor lor spectatori, stagiuni permanente şi a ho- circa 65 la sută din producţie ducţie va creşte cu numai 18 la Tinind seamă de progresul cantitate de 1.5 la sută. iar'
păpuşarii din Alba Iulia s-au târit ca, încă din această toam­ s-a exploatat -prin abataje ca­ sută ‘ tehnic care in problema combi- ' urme de azot nu ap fost ob­
nelor a fScut paşi importanţi
servate.
\
menţinut în linii generale în nă, ele să prindă viaţă. Ast­ meră. 14,8 la sută prin abataje Măsurile luate au dus la prin modernizarea constructi­ Aparatele .de bord au e­
fel. Teatrul de stat „Valea Jiu­ frontale orizontale, 5.1 la sută
atenţia publicului hunedorean. lui" va avea stagiuni perma-* prin abataje cu front lung şi creşterea productivităţii mun­ vă a organului de tăiere, în fectuat măsurători neîntre­
Necesitatea permanentizării nente la Petroşani, Hunedoara felii pe înclinare, 10,7 la sută cii. In luna august din anul cu­ sensul folosirii tamburului rupte timp de o oră şi jumă­
rent plan ui de creştere a pro­
activităţii locale a teatrelor şi Deva iar Tealrul de estra- prin abataje cu front lung p ^ ductivităţii muncii pe combi­ melc cu maţ multe începuturi tate şi au transmis date cu
Si a cuţitelor de tip greu aşe­
privire la parametrii atmos­
noastre, a deservirii publicu­ înclinare în strate subţiri şi nat a fost realizat în proporţie
T. ISTRATE zate tangenţial, precum şi ferici pe o rază de 25 de km
lui cu spectacole pe tot par­ 4,4 la sută prin abataje cu de 103 la sută La E.M. Uri- schimbarea fundamentală a .Venus-4" a pătruns in at­
cursul stagiunii, s-a făcut sim­ (Continuare în pag., a 3-a) fronturi în trepte răsturnate. cani, E.M. Lupeni şi E.M. Lo- condiţiilor de lucru din abata­ mosfera planetei Venus cu
Din situaţia de mai sus rezultă nea, productivitatea muncii a jele frontale susţinute cu stîlpi cea de-a doua viteză cosmi­
că 74,3 la sută din producţia sporit cu 7-4 la sută. hidraulici şi grinzi Articulate că la ora 7,34 ora Moscovei
bazinului o realizăm din stra- Realizările obţinute nu sint sub tavane artificiale din plasă după care laboratorul ştiin­
Tractor pentru exploatările forestiere tele groase, şi că rolul princi­ întru totul satisfâcâtoâre De metalică, vom introduce şi ex­ ţific al navei s-a desprins şi
pal îl au abatajele cameră, me­ aceea, avînd în vedere câ în tinde mecanizarea tăierii şi în­ cu ajutorul unej paraşute a
todă care nu asigură creşterea 1968 producţia de cărbune va cărcării în stratele 3 şi 5 In Pc şantierul centralei termoelectrice de la Mintia lucrările atins lin suprafaţa planetei.
TIMIŞOARA. — La Uzi­ logare. Noul tractor are o creşte cu 700.000 tone. fată de acest sens. in baza unui studiu de construcţii sint deservite de trei staţii semiautomate cen­
Nava spaţială sovietică
na mecanică din Timişoara capacitate de tracţiune de într-un ritm mai susţinut a anul curent, ne-am propus să s-au stabilit posibilităţile pri­ tralizate pentru prepararea betoanelor. Una dintre acestea, parcurs o distanţă de 350 mi­ a
a început producţia indus­ 4 tone şi o viteză maximă producţiei. Tocmai de aceea. în luăm măsuri mai eficiente, vind mecanizarea tăierii şi în­ surprinsă parţial in fotografia de faţă, avînd o capacitate de lioane kilometri Timp de
studiile pe care le-am efectuat
trială de serie a noului tip de 40 km pe oră. Pentru ne-am îndreptat atenţia inspre menite, să sporească randamen­ cărcării cărbunelui din abata­ preparare de 30 mc pe oră. este dispusă cu un dozator gravi­ patru luni au fost transmise
de tractor românesc de 65 circulaţia pe drumuri, in reducerea abatajelor cameră şi tul în abataje. In anul 1968 je. s-au stabilit zonele de zâ- metric pentru ciment şi agregate minerale şi unul semiauto­ numeroase date cu privire la
CP, destinat exploatărilor păduri, punţile tractorului extinderea metodei de exploa­ vom generaliza susţinerea me­ cămint unde vor fi introduse mat pentru apă. Staţia este echipată cu o instalaţie de sorta­ spaţiul cosmic. La apropierea
forestiere Verificat in mai au fost înălţate la peste 40 tare prin abataje frontale în talică cu stîlpi hidraulici cu asemenea maşini. Dinamica re a cărei activitate este comandată de Ia cabina centrală. de Venus, aparatele de bord
multe parchete din munţii cm, iar direcţia este prevă­ toate panourile care întrunesc pompă individuală în abataje­ graduluj de mecanizare a tâ- IN FOTOGRAFIE: Vă prezentăm silozurile de ciment, fie­ au indicat lipsa unui pol
Oraviţei şi Caransebeşului, zută cu un mecanism hi­ condiţii de zâcâmint corespun­ le din stratele subţiri şî susţi­ Ing. GH. ILIESCU care avînd o capacitate de 81 tone, care alimentează staţia magnetic şi a centurii de ra­
noul tractor a trecut cu bi­ draulic, care permite o ma­ zătoare, creînd astfel posibili­ nerea cu stilpî hidraulici cu director tehnic la C.C.V.J prin intermediul unui jmpulsor. diaţii în jurul planetei. A
ne probele tehnice de omo­ nevrare uşoară. tatea concentrării producţiei, pompă centrală în abatajele fost observată o pătură slabă
mecanizării operaţiei de tâiere- din stratele groase. La aceste (Continuare în pag. a 2-a) de hidrogen.