Page 61 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 61
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3979
Modul în care sînt întocmi cere. ce-i drept, nu prea scur jumătate din bazinele maşi astfel câ în marea lor majo trol financiar intern, astfel
te şi expuse materialele în tă. în care se relevă necesi nilor produse. ritate — cu începere din sep îneît au putut irvtocm* un ma
adunările generale ale orga tatea îmbunătăţirii calităţii Avînd această bază priel tembrie cînd s-a aplicat mă terial concret, substanţial. Cu
nizaţiilor de bază. are o deo produselor şi respectării t>m- nică, s-au înscris la discu sura respectivă — bazinele prilejul prezentării lui au
sebită importantă pentru o pului afectat muncii, mate ţii B tovarăşi, pr'ntre care maşinilor de spălat nu mai luat cuvîntul 11 tovarăşi.
rientarea membrilor de partid rialul trece la date şi fapte Cocuţ Victor, Tuşcaş losif, necesită reparaţii ulterioare Dezbătîndu-se scest material
şî elucidarea problemei res concrete. A reieşit astfel lim Mânescu Dumitru. Munteanu In adunările generale ale competent, adunarea genera
pective De acest lucru a ţi pede că numeroşi lucrător, loan şi alţii. Ei au scos in organizaţiei de partid din lă a putut lua, în final, mă
nut seama şi biroul organi în frunte cu comuniştii Bâ- evidenţă că acţionarea cu secţia maşin» de spălat, au surile statutare ce s - q u făcut
zaţiei de bază din sectorul u- găianu Nicolae, Creţ Petru, clichet şi roată dinţată la fost prezentate anul acesta simţite.
zinaj al secţiei maşini de Ţîrlea Avram şi alţii, au fost maşina de sudat locaşul re şi materiale privind respec Dată fiind întoomirea con
spălat de la Uzina „30 De exemplu în folosirea chibzui zistenţei, nu corespunde ce tarea disciplinei de partid şi cretă, sugestivă şi mobiliza
toare a referatelor şi rapoar
telor ce se prezintă în adu
nările generaie, comuniştii
de la uzinaj-niaşini de spă
lat, participă viu, aşa cum n-
mintenm, la dezbaterea pro
blemelor. iar aportul lor se
face tot mai simţit în pro
ducţie. în viaţa cotidiană.
Considerăm însă că acest a
port ar putea fi şi mai sub ■W.*
stanţial, dacă s-ai lua măsuri
ra adunările generale sâ nu
dureze ca pînă acum, peste
2 ore, ci o oi;ă, cel mult o oră
şi jumătate. Este o cerinţă
cembrie* Cugir Aici, aceste tă şi eficoce a tunpului de rinţelor şi din această cau de stat (martie) şi a moralei care se poate aplica în prac
materiale sc întocmesc de lucru, apl'cînd riguros indi ză, sudurile nu sc pot exe comuniste (iunie). Astfel de tică, dacă materialele ce se
.către mici colective formate caţiile date de organizaţie în cuta la nivelul calitativ ne materiale se întocmesc de întocmesc vor fi şi mai scur
din 2-3 tovarăşi, iar apoi sînt acest sens. Alţii însă. prin cesar Maistrul Munteanu către un colectiv care are în te, dar concise. d!rect la temă
discutate de către biroul or tre care Silvestru Nicolae, loan şi Tuşcaş losif, sudor, fruntea sa pe secretarul or şi dacă.comuniştii îşi concen
ganizaţiei. Numai după a- Ştef Sinron. B ihncea Gheor- au propus co remediu, modi ganizaţiei. iar uneori el so trează părerile pe care le'ex
eeea. ele se pun in dezbate ghe, mai întîrziau sau nu ficarea sistemului de acţio licită ajutorul comitetului de primă Ei trebuie insă să fie
rea adunării generale. Aşa de foloseau deplin timipul de nare. dc la clichet, la ax car- partid şi sprijinul unor spe anunţaţi la timp despre pro I.RI L. HAŢEG. — Secţia
pildă, pentru adunarea din muncă In afară de aceasla, tlanic, spre a se imprima ro cialişti. Bunăoară, materialul blemele care se discută, ca montaj mobilă, tip Constan
iulie, care a dezbătut modul se pierdea timp preţios cu lelor maşinii de sudat o miş cu privire la felul în care s-a să se poată pregăti temeinic. ţa. Brigada de montaj, con FA PTELE
în care s-a desfăşurat activi unele reparaţii ale sudurilor care continuă, uniformă. respectat de către unii mem Stă în puterea şi competen dusă dc Zepa Acscnte, lu
tatea politico-educativă pen de la bazinul maşinii. Bine După adunare, biroul or bri de partid, demnitatea şi ţa biroului organizaţiei de crează la montarea mobilei.
tru folos'ren judic'oasă a tim întocmit, concret, referatul 3 - ganizaţiei de bază a luat le morala comunistă, a fost în bază, a tuturor comuniştilor, Această brigadă execută zil
pului de lucru şi îmbunătă jungea la concluzia că în ge gătura cu organele compe tocmit de Arteuîe Lâncrâjan, să lichideze neajunsurile nic 9—10 garnituri de mo
ţirea calităţii sudurilor la neral bazinele curg pe la lo tente şi propunerea comun ş- secretarul organizaţiei de semnalate, cit şi altele, care bilă, avînd o depăşire lu
produsul secţiei, referatul a caşul rezistenţei. El solicita tilor a prins viaţă. Modifica bază, ajutat d* Sasu Dumi pot influenţa negativ opor nară de tO la sută. INFIRMĂ
fost întocmit de tehnicianul aportul comuniştilor la lichi rea în avansarea rolelor ma tru, secretarul comitetului tunitatea şi eficienţa adună
Ion Constantul, membru al şini» de sudat, a dus;)a efec de partid din uzină Ei au rilor generale. Foto: N MOLDOVEANU
biroului, şi de maistrul Ion darea acestei defecţiuni, de tuarea unor „cusături" de ca consultat şi pe Nicolae Ro-
Munteanu. După o introdu care sufereau aproximativ litate şi la locaşul rezistenţei. moşan, şeful serviciului con E. BERGHIAN
AFIRMAŢIA
In numărul 3904 din 21 iu
In acelaşi timp însă, direcţia
o c m c fcntru nător. dacă nu mai mult, ca şi lie a.c., a fost publicat artico comercială a C.C.V.J. ne răs
imagine este tot atît de dău
punde câ, pentru anul 1968. a
lul : „Materialele de construc
abuzul de cuvinte. O încerca
re de a-i ţine pe elevi trei ore ţii din resurse locale oferă fost lansată către I O I.L. Deva
mari posibilităţi de economii".
o comandă de 45.000 mc ba
in şir in fata ecranului ar fi. In răspunsul trim*s redacţiei last. Deşi comanda a fost lan
fără îndoială, şi mai ineficace din partea . organelor Sfatului sată în luna mai, pînă la data
în v ă ţă to r i ş i decît o expunere de cadrelor popular regional la probleme trimiterii răspunsului (luna au
aceeaşi
durată. Majoritatea
le ce vizează sfera de preocu
gust), furnizorul n-a încheiat
didactice insă. administrează
mijloacele tehnice audio-vizua- pare a industriei locale, se a- nici un contract.
ratu că. pentru
Intr-o discuţie recentă avută
asigurarea
lo în „doze normale" şi obţin şantierelor de construcţii cu
A apărut in librării lucra loace in cadrul predârir dife seascâ cele mai reuşite meto rezultate excepţionale. cvi Rudolf Wagner, merceolog
rea intitulată „Mijloacele au ritelor discipline. de şi procedee pedagogice şi. Unli 1 din neajunsurile lucră
dio-vizuale în slujba învăţă .Autorii au căutat sâ scoată in nici un caz, sâ nu se rezu rii este acela că s-a omis sâ
mântului", publicată de Editu în evidenţă importanţa folosi me numai la mijloacele audio se descrie amănunţit manipu
ra didactică şi pedagogică, o rii magnetofonulir. diascopu vizuale. larea diferitelor aparate, (se
traducere din l'mba franceză, lui, episcopu!u; sau epidiasco- Lucrarea, înlocmitâ sub con pare că această omisiune a fost Pe urmele materialelor publicate
bogat ilustrată, care oferă co- pujui, aparatului de proiecţie, ducerea lui Robert Lefranc, intenţionată, pentru că biblio
drelor didactice posibilitatea cinematografului, televizorului director al Centrului audio grafia indicată !n s/irşitul căr
îmbogăţirii cunoştinţelor în le etc., a principiilor de funcţio vizual de pe lingă Şcoala nor ţii ne Iasă sâ înţelegem că în
gătură cu folosirea diferitelor nare a acestora E atrag în re mală superioară de la Saint- aceasta există detalu în legă
; mijloace tehnice audio-vizua- petate rînduri atenţia că folo Cloud (in traducerea lui Dan tură cu manipularea diferite agregat© de balastieră in pe la combinat, am fost asiguraţi
j le. Lucrarea se adresează şi sirea neadecvatâ a acestor nvj- Râutu), atrage atenţia asupra lor aparate). Acest lucru duce rioada 1968—1970, au fost luate că, deşi contractul cu r.O r L
muncii de cercetare, căreia îi loace nu numai că nu aduce faptului că unele cadre didac implicit la concluzia că lucra o seamă de măsuri vizînd dez Deva nvi este perfectat (din
rea trebuia completată prin voltarea şi utilarea balastiere motive întemeiate), s-au pri
este consacrat un spaţiu apre rezultate bune, ci chiar dău tice sînt împotriva folosirii lor existente, precum şi pune mit toate asigurările câ balas
ciabil. * nează însuşirii cunoştinţelor de mijloacelor audio-vizuale. sus- traducerea unor lucrări care rea in exploatare a unor noi tul pentru anul viitor va fi
ar fi dat această soluţie. De a
In partea generală, lucrarea către elevi în orele de curs •ţinind că elevii sînt pasivi la semenea. se dan multe defi zăcăminte in cadrul regiuiri. livrat aşa cum sc prevede O
cuprinde : documentul, imagi Mijloacele audio-vizuale sînt lecţii. Este numai o aparenţă, niţii, se enunţă principiile de IO.I.L. Deva a fost dotată cu dată cu aceasta însă, tot *n
nea, materialul audio-vizual, doar auxiliare în predare şi nu deoarece tăcerea pe care o păs funcţionare a aparatelor, dar o draglinâ in vederea creşterii luna mai. Combinatul carboni
fer Valea Jiului a lansat către
productivităţii, iar in anul vii
nu se fac descrieri cu carac
probleme de cercetare. Se tre constituie factorul absolut de trează elevii nu este de loc un ter practic privind utilizarea tor urmează sâ prmească încă aceeaşi întreprindere de 'in
ce apoi la unele'aspecte psiho terminant în însuşirea lecţiilor semn că sînt absenţi. Ajţi în lor. una. In gara C.F.R Ilia s-a dustrie locală o cuirtandâ pen
logice cum ar fi. de exemplu, Ia orice obiect de învâl.âmînt văţători şi profesori se situea Cu toate acestei, lucrarea prevăzut amenajarea unei tru 15.000 mc piatră spartă. în
copilul şi auxiliarele audio De aceea, se impune ca, în ză la celălalt pol, adică la fo este deosebit de ut!lâ tuturor ră-mpi cu silozurile aferente, care nu s-a primit nici mâcnr
benzi transportoare etc.
S-a
confirmarea. In plus. (.pentru
învăţătorilor şi
profesorilor.
vizuale, mijloacele tehnice prealabil, învăţătorul sau pro losirea mijloacelor audio-vi- Este bine ca ea să-şi găsească deschis o nouă balastieră la că I O I L. Deva n-a furnizat
audio-vizuale, modul de între fesorul să-şi pregătească bine zuale la toate lecţiile, în orice Petriş, lingă Pojoga, a cărei în anul 1967 nisip"), acela?!
loc in biblioteca personală a beneficiar a lansat o coman
Iii secţia mecanică a U.R.U.M, Petroşani s-a pus în func buinţare şi principiile genera lecţiile pe care le va expune ocazii, fâcînd abuz de aces tuturor pedagogilor din regiu producţie va creşte simţitor dă pentru 8 000 mc nisip unet
ţiune un strung Carusel dc mare capacitate de strunjire. le de folosire a acestor m;j- în faţa elevilor săi, sâ folo- tea Or. se ştie că abuzul de ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, s-au
nea noastră, sâ fie studiată cu dat certitudini câ materialele unităţi din Filiaşi. Aşa stând
________________________V_________ cea mai mare atenţie, Iar cu de construcţii din resurse lo lucrurile, cum se gindesc oare.
cale vor putea fi folosite pe organele industriei locale sâ
noştinţele însuşite sâ fie apli scară largă in întreprinderile valorifice cît mai deplin resur
arătura fie bază. şi numai in Merita să consemnăm fap operatorii din Hărâu, trebuiau fost aduse cu trei ani în urmă cate în practică. şi pe şantierele de construcţii sele de materiale de cpnstrur-
Sâ dâm cazuri excepţionale prin discu- tul că la Galda cooperatorii au sâ primească încă din trimes peste 120 tone de dolomită, a Prof. D. NAN din regiunea noastră, oferin- til existente in cadrul regiunii?
trul fii opt tone de superfosfat
administrat în această toamnă,
îngraşă-
mendament chimic necesar co
ire Faţă de acestea
Sâ fie oare atita diferenţă in
du-le acestora posibilitatea de
peste 86 tone de superfosfat şi
mintele cu azot pot fi aplicate
pînă în prezent cantitatea res
alit la arătura de bază, odată 35 tone azotat pe 345 hectare şi 10 tone de azotat, dai nici rectării reacţiei chimice a so Centrul logopedic a înregistra economii substan tre vorbe şi fapte ?
lurilor acide De trei ani stau
cu ultima discuirc, cît şi la in cultivate cu pâîoase de toam pectivă nu a sosit Toate coope in grămezi, cît e cîmpul, aceste interşcolar Deva ţiale la preţul de cost. GH. C.
nă Asemenea lor avi mai fer
rativele din raionul Ilia au a
valoroase îngrăşăminte, bătute
trarea Şi ieşirea din iarnă- a
ogoarelor culturilor. tilizat şi cooperatorii din Te- vut în stoc azotat pentru cul de ploi şi vînt fără ca cineva
la
turile dc toamnă, numaj
iuş, Vinţ. Cricâvi şi alţii.
S-a constatat că acolo unde
să manifeste o preocupare pen
s-au dat în toamnă 30-50 la su Rezultate frumoase s-au ob Sâlciva şi Râduleşti nu a fost tru împrâştierea lor.
tă în doze de îngrăşăminte cu ţinut şi in raionul lila, forti 11- asigurată nici o tonă. fapt Pentru această stare de lu Măsuri pentru
azot, iar restul în primăvară zîndu-sc pînă în prezent circa pentru care întreaga suprafa cruri consiliul de conducere al
„hrana" s-a asigurat plantelor azotul 2080 ha. în această acţiune e- ţă a rămas nefei tilizatâ. cooperativei agricole din Ro ocrotirea vînatului
mos a maj fost criticat in zia
de
necesar în toată perioada
La filiala vinătorllor şi
cheltuieli
în
vegetaţie, fără
plus şî fără sâ fie predispuse rul nostru din 16 martie a.c. (Urmare din pag. 1) direcţie ne vom preocupa de troşani s-a întocmit un plan
întărirea disciplinei în muncă,
fără însă ca cineva să ia mă
pescarilor din oraşul Pe
cuvenite.
surile
de asigurarea stabilităţii com
şi
Chiar
plantele la cădere.
necesară! cooperativele agricole din re FERTILIZAREA SOLULUI UR.C.A.P. Orâştie nu a luat ierii şt încărcării în abataje va ponenţei brigăzilor şi a unei minuţios privind deschide
Cunoscîndu-se acest lucru
creşte de la 2 la sută în 1967
asistenţe tehnice
rea sezonului do vinătoare.
atitudinea cuvenită.
corespunză
la 16,3 la sută în 1970, iar pro
Este necesar ca măcar acum,
toate
giunea noastră au luat
măsurile de îngrăşate a tere în al doisprezecelea ceas, sâ se ducţia extrasă din abatajele cu toare. De asemenea, vom ur Cei 400 de vînfitori amatori,
mări deservirea şi aprovizio
sînt cuprinşi în 15 colecti
nului destinat culturilor de videnţiindu-se cooperativele Există însă şi unităţi care. lucreze şi în această unitate susţinere metalică va creşte la narea abatajelor cu materiale ve, fiecare colectiv avînd
Toamna este anotimpul care toamnă punîndu-se astfel te din Gurasada. Boz şi Rrânişca deşi dispun de cantităţi însem mai cu chibzuială, administrin- 2,6 milioane, ţaţă de 1,2 mili-' şi scule, organizarea transpor sarcini precise şi o rază dc
adună in hambare rodul mun melia recoltei viitoare. Peste Subliniind aceste realizări nate de îngrăşăminte, nu le fo du-se întreaga cantitate de a oane în anul curent. tului producţiei, pentru a se activitate delimitată. Con
cii unui an întreg şi tot acum 14.600 hectare au fost fertili care exprimă preocuparea co losesc Aşa de exemplu la Sîrbi mendamente sub arătura de O problemă care stă în aten elimina strangulările. comitent cu sondajele dc
se pun bazele producţiei vi zate cu îngrăşăminte chimice, operatorilor de a asigura bază zac în magazie peste 15 000 kg toamnă. întrucit nu mai poale ţia noastră este plasarea mai Pentru creşterea randamen pe teren, privind efectivul
itoare. folosind in medie la hectar 200 temeinică viitoarei recolte, tre superfosfat. nefiind fertilizat fi vorba de încorporarea ei judicioasă â efectivelor în telor în abataje ne vom preo de recoltare şi reproduce
Rezultatele obţinute in ulti •kg de superfosfat şi 100 kg azo buie sâ arătăm că mai există nici un hectar de griu. Altele destinată însâmînţârilor. fronturile de lucru. La fiecare cupa mai mult de îmbunătăţi re, se fac pregătiri intense
mii anj de către majoritatea u- tat. întreaga cantitate» de su unităţi cum sînt cele din Săl- însă nu le folosesc judicios In perioada care a mai ră abataj. în funcţie de caracte rea susţinerii. Rezultatele bune şi in vederea asigurării
nitâţilor agricole din regiunea perfosfat a fost incorporată în civa. Hâdul oşti şi Hârău unde cum am înLîInit cazul la coope mas pînă la venirea ploilor şi risticile geologice şi miniere, obţinute la minele Lupeni şi hranei animalelor pentru
noastră in cultura griului au sol, fie sub arătură, fie prin pină în prezent nu s-a împrăş rativa agricolă din Daia. raio a zăpezii este necesar ca în de metoda de exploatare folo Lonea cu folosirea grinzilor în iarnă. Pină acum s-au adu
permis să se tragă concluzii diseuire acolo unde ingrăşu- tiat nici o tonă de îngrâşâmînt nul Sebeş, unde Ia secară din toate unităţile cooperatiste sâ sită. de dotarea tehnică, se va consolă de 1,25 metri lungime nat peste 1000 tone de fin,
pi ivind folosirea cu eficienţă mîntul a sosit mai tîrziu în chimic. lipsa unei reglări corespunză se treacă la fertilizarea supli stabili cel mai judicios pro în complex cu stîlpi hidraulici frunze, trifoi sălbatic, ghin
maximă a îngrăşămintelor chi unitate Numai în raionul De acest lucru se face vino toare a maşinii s-au adminis mentară a culturilor pâioase ' gram de organizare a lucrului, sub tavan metalic, ne îndreptă dă, castane ctc
mice. Sebeş au fost fertilizate pînă în vat şi U.n C.A.P. Ilia, care nu trat peste 200 kg la hectar cu 30-50 la sută din doza de ciclul care trebuie sâ fie înde ţesc să extindem procedeul în
Producţiile de peste 1.900 kg prezent 4 860 hectare, iar in s-a preocupat in suficientă mă ceea ce va predispune plantele azot prevăzută, creîndu-se plinit ritmic. In acest program cit mai multe fronturi de lu
la hectar obţinute în coopera Alba şi Orâştie. procentul rea sură de aprovizionarea la la cădere şi slăbirea rezisten condiţii de rezistenţă la îngheţ de lucru se vor prevedea plasa cru Dc aceea, s-au elaborat
tivele agricole din Galda, Vinţ. lizărilor pînă la data dc 14 oc timp a unităţilor cu necesarul ţei la iernat. în timpul iernii şi de vegeta rea optimă a abatajelor, mo studii care fundamentează a La farmacia
Pianul de Sus şi altele, au con tombrie a.c. este de 45 şi res Un fapt cu totul inexplicabil ţie corespunzătoare în primă dul cum trebuie să fie deservit plicarea pe scară largă a pro
firmat încă o dată necesitatea pectiv 39 procente din totalul de superfosfat prevăzut la în este cel găsit in raionul Orâş vară şî aprovizionat abatajul cu ma cedeelor moderne de susţinere
incorporării superfosfatului sub insâminţânlor. ceputul anului. Bunăoară, co- tie. la Romos şi Vaidei Aici au ŞT. CRĂCIUN teriale, asigurarea funcţionării veterinară
normale a utilajelor prin re în stratul principal. Paralel cu
vizii periodice şi întreţineri co aceasta, pentrul anul 1968 s-a
veterinară
La farmacia
respunzătoare. Pentru gospo întocmit un studiu privind a din Deva a sosit un nou
NOI UNITĂŢI C.E.C, dărirea raţională a efectivelor plicarea şi extinderea în stra produs „Fasciosan". Produ
tul principal a unei noi meto
vom urmări permanent repar
de dc exploatare cu front lung
La Exploatarea minieră Lonea principale de aer comprimat IN RAIONUL IHA executarea programului de care în prezent se experimen sul este destinai fermelor
tizarea optimă a muncitorilor,
de la suprafaţă şi se izolează
dc oi pentru prevenirea şi
termic conductele de răcire a
compresoarelor. La minele Lo Pentru a veni şi mai nuJlt pregătiri şi întreţineri, precum tează la Lonea. Aplicarea noii combaterea gălbczei.
Farmacia a mai pus in
şi deservirea mai bună a aba
folosirea
metode cu
dotării
nea II şi III s-a verificat sta în sprijinul populaţiei care tajelor. t moderne de susţinere va per vinzarc truse de medica
rea cablurilor electrice, a in doreşte să-şi economisească Un alt element asupra căru mite ca în anul viitor sâ creas mente şi piese necesare in
Măsuri eficiente pentru stalaţiilor şi a posturilor de disponibilităţile băneşti în ia vom insista este organizarea că productivitatea muncii in alimentarea viţeilor su
transformare a curentului.
gari şî a puilor.
condiţii sigure
şi avanta
Măsuri chibzuite au fost în joase, in raionul Ilia ou fost muncii brigăzilor. In această abataje cu 10-15 la sulă
treprinse şi în ceea ce priveşte luate măsuri dc extindero
minerilor pe
aprovizionarea cu materiale. a reţelei C.E.C., prin înfi
timpul iernii
tntîmpinarea sezonului rece Sectorul transport a fost în- inţarea de noi unităţi. au
perioadă
In ultima
cu
mijloacele
de
înzestlat
fost deschise asemenea uni
transport necesare : locomotive,
vagonete. cârucioare-platformâ tăţi in localităţile Lăpugiu,
Depozitele de materiale au fost Roşcani, Sîrbi. Hârău. Pâu-
liş ctc
Ninsorile abundente, visco macazele şi liniile ferate, s-au cald pentru puţul cu schip şi completate cu un număr cores M1RON Ţ1C
punzător de muncitori. In de
lul. dar mai ales gerul, creează curăţat şanţurile de scurgere a pentru puţurile cu colivie. Da pozitele minei există un sufi corespondent
greutăţi in aproape toate uni apei reziduale, s-a asigurat ne că instalaţia respectivă nu va cient stoc de rezervă de ma
tăţile industriale Conducerea cesarul de uleiuri şi lubrifi- satisface se vor construi din terial lemnos — stîlpi pentru
Exploatării miniere Lonea s-a anţi, s-a trecut la verificarea timp cuptoare pentru încălzi susţinere şi cherestea pentru
preocupat îndeaproape de pre şi întreţinerea mai corespunză tul aerului şi se va monta un poduea abatajelor. Cantităţi
venirea capriciilor iernii. La toare a parcului de vagonete ventilator pentru introduce însemnate de alte materiale Utilaje pentru
indicaţia comitetului de partid, In vederea asigurării extrac rea aerului cald pc cele două cum ar fi : 2 500 mc betonite,
cadrele tehnico-inginereşti au ţiei de cărbuni pe verticală in puţuri. 180 tone ciment, 150 mc piatră noul bluming
studiat locurile de muncă ex condiţii corespunzătoare, la Atenţia conducerii exploa
puse mai mult intemperiilor puţul principal cu schip s-au tării şi conducerilor sectoare concasalâ, 300/rhc nisip lipsesc De la uzinele construc
iernii şi au propus luarea de revizuit şi reparat inelele de lor a fost îndreptată şi spre a- însă din stoc Serviciul aprovi toare de maşini a sosit po
măsuri caic sâ asigure o des captare a apei. Tot in acest sişurarea corespunzătoare a lo zionare din cadrul combinatu adresa C. S. Hunedoara un
curilor de muncă cu aer com
lot important de utilaje ce
făşurare normală a activităţii scop la puţurile, de la minele primat şi energie electrică In lui va trebui sâ ia măsuri pen
de producţie. Constatările şi Lonea I şi III au fost puse în vederea asiguraţ ii sectoarelor tru a asigura Exploatarea mi urmează a fi montate la la-(
propunerile analizate la nivel stare .de funcţionare instalaţi minorul bluming de 1.300
de sectoare şi exploatare au fă ile de. încălzire a aerului. Pa productive cu aer comprimat, nieră Lonea şi cu aceste ma mm Printre altele, este vor
cut încă din luna aprilie obiec ralel cu operaţiile de finisare s-a pus în funcţiune o nouă teriale. Aceasta, cu atît mai ba dc un motor dc marc
capacitate necesar
antre
tul unui cuprinzător plan de care se execută la puţul cu staţie de compresoare, s-au re mult. cu cît lipsa lor va influ nării cajelor, un transportor
măsuri. De pildă, pentru pre schip de la mina Lonea II se vizuit şi pus la punct toate in enţa negativ realizarea ritmi cu plăci, un transformator
venirea ştrangulărilor în trans lucrează la punerea in funcţi stalaţiile 'de la compresoarele că a sarcinilor de plan. electric, un pod rulant şi
portul pe orizontală şi vertica une a unei instalaţii centrale existente. In momentul de faţă confecţii metalice pentru
lă s-au reparat şi pus la punct de încălzit care va asigura aer se execută revizia conductelor L DEMETER cuptoarele adinei. Aspect cotidian intîlnit în via fermei din Clinic. Foto: V. ONOIU