Page 62 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3979
Rapid Bucureşti s-a Veţi rărnine, desigur mi de Ia Biblioteca regională şi
unui sistem informaţional raţi cînd veţi vedea că vă apoi nu le-aţi mai restituit.
REŢEAUA P.T.T.l. PI (ALEA operativ şi ef:cient. In regiu calificat în turui cunosc numele şi vi-) rostesc De ce să le cumpăraţi de la
nea noastră se va acţiona in
librărie cînd la bibliotecă ele
aici in ziar. Fiţi liniştiţi. N-a
două direcţii :
mecanizarea
traseelor poştale şi automati următor al Cupei fost greu să vi-1 oflu. se găsesc gratuit ? Şi — fe
licitări sincere ! — aţi ştiut
într-una din zilele trecute
zarea celor telefonice şi tele Campionilor Europeni am trecut pe la Biblioteca ce să alegeţi : numai tratate
grafice Menţionez că în pre
regională din Deva. cu gin-
[XT1N IM E $! flW ltM E A K fl zent ne aflăm într-o largă ac ;dul să împrumut nişte cărţi. de specialitate, cărţile cele
mai valoroase. Vă recoman
ţiune de mecanizare a secto
Imposibil, in9â ! A trebuit să
rului poştal rural, pentru Ieri după-amiază pe stadio mă întorc- acasă bosumflat şi dăm să împrumutaţi însă şi
o carte despre corectitudine,
înlocuirea deservirii pedes nul 23 August din Capitală s-a amărît pentru că biblioteca pentru câ o să vâ fie de tre
Poşta, telefonul, telegraful, o deservire promptă şi civili cel mai adecvat satisfacerii ra se face şi instruirea sala tre cu mijloace mecanizate desfăşurat meciul retur dintre ra de serviciu mi-a spus că buinţă.
radioul sint astâz: mijloace zată a populaţiei, perspecti cerinţelor populaţiei, rezol riaţilor pentru a avea o com De altfel, numai în acest an echipele Rapid Bucureşti şi toate cărţile pe care le-am Cîteva cuvinte vreau să
obişnuite, la indemînn oricui, vele de dezvoltare în urmă vării prompte a tuturor so portare civilizată faţă de oa am fost dotaţi cu 8 maşini Trachia Plovdiv (R P Bulga solicitat sînt împrumutate al vă transmit şi dumneavoas
care înlesnesc apropierea in- torii ani. licitărilor. La definitivarea menii oare vin la ghişee, IM S noi, in acest scop. iar ria). din cadrul competiţiei tora de nni de zile. Pe drum tră. tovarăşă Ledrer Lia, a-
Ire oamenii din cele mai în — Vă rugăm, tovarăşe di orariilor de la ghişeele uni pentru a-i servi prompt şi ca numărul traseelor poştale continentale Cupa Campioni m-am lot gîndit şi m-am în vSislcntn medicală la secţia de
depărtate localităţi. Pe calea rector, să vă referiţi, in cî tăţilor noastre am avut în lificat. Tot in cadrul acesto mecanizate a ajuns la 29, în- lor Europeni trebat : cum. adică, vine asta. copii a spitalului din Deva.
undelor se transmit diverse teva cuvinte, la actualul sis vedere alît programul de ra se prelucrează ordinele şi sumîml peste 4.500 km. No După un joc spectaculos, ca tovarăşe Chez.an Francisc Mi- Mă scuzaţi câ vâ folosesc
mesaje şi comen/1, se inter tem de organizare a reţelei muncă al unităţilor indus instrucţiunile organelor noas taţi cîteva r Haţeg — Moara re a durat 120 de minute, fe hai, salarial al Băncii naţio numele de pe vremea cînd
vine pentru clarificarea unor P.T.T.R. în regiune. triale din fiecare localitate. tre superioare, reclamaţiile Iu'» Dăicuţ, Haţeg — Pui — roviarii au cîştigat partida cu nale, filialo Brad ? încep cu eraţi fată. dar cel obţinut
situaţii a căror rezolvare nu — Activitatea noastră se şi sesizările primite etc. Roa Sălaşul Superior. Miercurea scorul de 3-0 (in primul meci dumneavoastră, pentru că după căsătone nu vi-l cu
îngăduie nici o omînare. Gîn- desfăşoară in prezent prin 6 dele acestor instructaje se — Poiana — lina. Zlatna — pierduseră cu 2-0). calificin- prima mea dorinţă a fost să nosc. pentru câ de anul tre
dindu-ne la ascensiunea ver unităţi P.T.T.R., care funcţio -văd tot mai mult, în sensul Haneş — Valea Dosului etc du-se astfel în turul următor citesc trei cărţi de aventuri cut n-aţi mai dat pe la bi
al competiţiei Golurile au fost
tiginoasă a . descoperirilor nează în localităţile Deva, Interviul nostru că au scăzut considerabil ne Această realizare permite ca înscrise de Codreanu (de 2 ori) dar n-am putut pentru că bliotecă Cu siguranţă câ v-a
mulţumirile clienţilor, per
ştiinţei şi tehnicii, ne dăm/ Hunedoara, Petroşani, Orâş- sonalul nostru inţelegind presa să ajungă in ziua apa şi lonescu. le-aţi împrumutai: dumnea pasionat cartea „Ecuaţia cu
seama că vihorul rezervă tîe, Sebeş şi Alba lutia, 56 gammmaaaHmmmatmmmammmo să-şi facă datoria în mod riţiei în aproape toate comu voastră anul trecut şi nu trei necunoscute”, dar, după
poştei şi telecomunicaţiilor, unităţi poştale comunale şt nele din regiune, cît şi o mai le-aţi mai restituit nici as ce le-aţi cunoscut pe toate,
sarcini tot mai complexe, le peste 200 agenţii procentua cit şi o folosire mai eficientă conştiincios. mare rapiditate în expedierea tăzi... V-or fi plâcînd aven de ce nu ne-o mai aduceţi
gate nemijlocit de perfecţio le. In oraşele Deva. Petroşani a tim-pului de muncă a) lucră — Proiccţul dc Direciivoale corespondenţei poştale ■ z.il- turile dar „aventura" asta a şi nouă ? Mai sînt şi printre
narea proceselor de muncă şi Brad au fost construite şi C.C. al P.C.R. cu privire la nice. ATLETISM
şi, implicit, de ridicarea stan date în folosinţă clădiri noi. torilor noştri Bineînţeles, am perfecţionarea conducerii şl In ce priveşte reţeaua tele
dardului de viaţă al oame destinate P.T.T.R., 'ar la Si- ţinut cont şi de propunerile planificării economici naţio fonică, şi in regiunea noastră CIUDAD DE MEXICO 18
şl sugestiile pe care le-am
nilor. merîa, Orâşlie, Cugir, Sebeş, primit şi pe care le aşte'plâm nale, elaborat dc recenta ple urmează a fi pusă la punct, (Agerpres) —
nu peste multă vreme, auto
nară, are un capitol care sc
Intr-o convorb:re avută re Alba lulia, sint in curs de în continuare referă la transporturi şi tele matizarea completă a convor Pe stadionul Cetăţii univer
cent cu tovarăşul inginer construire, uimind a se da comunicaţii. In regiunea birilor interurbane. Vei for sitare din Ciudad de Mexico Cu m lac i j
Popovici Arcadie Virgil. di în folosinţă în anul viitor. — Legat de comportarea noastră cum se vor concre ma numărul de telefon care au continuat întrecerile de a
rectorul Direcţiei regionale — Cc s-a avut în vedere oamenilor de la ghişee în re tiza aceste măsuri ? doreşti şi vei vorbi în orica tletism din cadrul sâptămînii
laţiile cu publicul larg, cc
P.T.TR., am abordat cîteva la întocmirea orariilor' uni nc puteţi spune ? re alt oraş din ţară. fără a preolimpice.
probleme legate de organi tăţilor P.T.T R. ? — In actualele condiţii, mai cere legătura In centra Comportindu-se ‘ remarcabil,
zarea ^actuală a reţelei — Pe baza experienţei a — Lunar, la toate unită problemele de bază care se lă şi a pierde timp aşteptînd. atleta Viorica Viscopoleanu a
P T T R . în reg-unea noistiâ, cumulate de-a lungul anilor, ţile de pe reţeaua -noastră au pun în telecomunicaţii vizea Interviu consemnat de adus prima victorie a Româ
preocupările lucrătorilor din noi ne putem do seama care loc cursuri de perfecţionare ză o mai mare rapiditate a niei. cîştigînd proba de sări M tti p m sr
acest important sector pentru este programul de deservire profesională in cadrul căro comunicărilor, organiz.area CH I. NEGREA tură în lungime cu performan
ţa de 6,56 m.
„Politeţea** unor oameni dumneavoastră, este prea ris noi amatori de „ecuaţii”.
Deocamdată
opresc
mă
cantă. Pînâ acum, bibliote
carii v-au provocat de 5 ori aici. Am mai văzut insă la
la „duel” (prin somaţii tim
de
bibliotecă şi alte nume
de după tejghea zan, ne spunea foarte senin brate şi ştampilate), dar de restanţieri : Apostol loan,
că... nu le-a cunoscut Este şi
întreprinderea
agronom la
fiecare dată v-aţi făcut
câ
)a
normal. Sesizârde făcute
data de 18 mai, 23 iulie, 29 u- plouă... forestieră Hupcdoara, Almâ-
lie, 1 august, 11 august. 13 au Sau vă întreb pe dumnea şan Steluţa, profesoară la
voastră. tovarăşă Ştefan Ana,
In nenumărate rinduri zia în relaţiile cu consumatorii gust. 14 august a.c., etc., etc., învăţătoare, cu domiciliul în Certej şi alţii. In total, nu
mărul lor este de 1 719. M-am
rul nostru a criticat cu aspri etc., mai persistă la unii ges n-au ajuns încă la urechea
me comportările urile ale u tionari şi vînz^tori. conducerii cooperativei. din comuna Şugag, raionul Sebeş. gind't să trimit cîte o epis
tolă fiecăruia din ei pentru
La 17 ianuarie 1965, pe vre
nor gestionar» şi vînzâtori din Mai mulţi cetăţeni din Orâştie siirţplul motiv că din luna mai mea cînd eraţi elevă a Insti a-î anunţa câ au de res
anumite unităţi comerciale, în ne-au scris despre unele aspecte a.c (!), n-a mal fost deschisă tutului pedagogic din Deva. tituit Bibliotecii regionale
relaţiile cu cumpărătorii. îm negative care dăinuie de multă cutia de sugestii şj reclamaţii. aţi împrumutat de la biblio cărţi în valoare de peste
potriva lor au fost luate mă-# vreme la unitatea nr 60 din Cine trebuia să facă acest lu teca sus-amintitâ o carte. 20.000 lei.'
suri de sancţionare, li s-a ex această localitate. Mergind pe cru ? Dispoziţia este clară • Chiar dumneavoastră aţi Aşa câ, pe curînd 1
plicat că sint puşi în slujba urmele sesizării .şi verificînd lunar să se veriPce sesizările scris pe fişa de cititor că
celor mulţi, că trebuie să de în mod amănunţit faptele re consumatorilor, să li se răs „/Wâ voi întoarce”... (acesta P.S. Să nu vâ supăraţi pe
pună multă strădanie pentru latate, am aflat o serie de lu pundă acestora şi să se ia mă este titlul cărţii). Au trecut mine, dragii mei necunos
a satisface solicitările acestora. cruri nelalocul Ier suri urgente pentru înlăturarea însă de-atunci aproape trei cu ţi ! Am tot aşteptat, cu
In marea lui majoritate perso Gestionarul David Romulus deficienţelor De ce n-a proce ani şi nu v-aii ţinut promi gîndul câ door-doar, în urma
nalul din comerţ a înţeles a şi cele două vinzătoare. David dat aşa conducerea cooperati siunea. deşi ea v-a fost rea somaţiilor pe care le-aţi pri
cest lucru. Drept urmare, s-au Elena şi David Maria de la bo vei ? Tovarăşul Mânărâzan nu mintită. în scris, de două ori mit, veţi restitui cărţile. Am
îmbunătăţit felul de deservire, dega nr. 60 au o comportare ne-a dat nici un răspuns. pînâ acum Continuăm să văzut însă câ aşiept degeaba
curăţenia localurilor, modul urîtâ fală de anumiţi consu Aşa stînd lucrurile, nu mal credem că totuşi „vâ veţi în Costescu Rozalia, care lucra
de păstrare a diverselor sorti matori. miră pe nimeni cele ce se pe toarce...” cu cartea. La fel Ia Agenţia C E C Dfeva —
mente de mărfuri şi alimente Plătind două pahare de apă trec zilnic la bodega din stra aţi procedat şi dumneavoas actualmente (după cum am
fost informaţi),
salariată a
IMircla, Cornelia, Florin. Abia au trecut pragul clasei a Il-a şi au şi devenit priete etc. Dar abaterile, comportările minerală, Nicu Ardem din da 2 3 'August. Gestionarul nu tră, tovarăşe Olaru Costicâ, Direcţiei regionale C.F.R.
urîte, atitudinea necivilizatâ vede lipsurile proprii şi nici salariat al Oficiului P.T.TR
nii cărţilor de poveşti. -Cugir arată că nu a mai pri pe cele ale soţiei. Recunoaşte Deva, sub numele de Niţu
mit rest de la trei lei. Tot el că cealaltă vînzâtoare mai are Petroşani. Aveţi de restituit Rozalia (obţinut prin căsăto
semnalează faptul că băuturi unele scăpări, dar nu aşa patru cărţi, printre care şi rie). deşi a primit 12 somaţii
nu a restituit încă nici una
(115 litri), Noua Zeelandâ (100 le reci, de la gheaţă, sînt ser grave. cea cu titlul ..Zodia înstrăi din cele 7 cărţi împrumutate
nării”. Considerăm câ între
vite numai cunoscuţilor. Ilie
litri), Australia
(97 litri) şi
Noua conducere a coopera
rDe prin hune adunate Austria (95 litri). Dumitru şi Popescu Marin din (preşedinte tovarăşul loan Bo 'it.itlul cărţii şi situaţia în care intre anii 1959—1965 Crîndi-
tive* de consum din Orâştie
ea a ajuns nu este decît o
Bucureşti, fiind
în
trecere
ţi-vă c a ‘ pe fiecare
somaţie
UNUL DIN CELE MAI prin Orâştie, au intrat să ser neta), U.R.C.C. Orâştie, mal simplă coincidenţă. Cartea se pune un timbru în valoa
vească o gustare la acest bu nu poate cădea în „Zodia în re de 2.35 lei şi apoi faceţi
PRECISE CEASURI fet Au fost serviţi cu chifteîe au încă mult de lucru pentru străinării” !
TREN FARA ROŢI fi acţionate de rachete şi vor CONSUMUL DE BERE DIN LUME mucegăite. La sesizările lor li a imprima personalului din u- Dumneavoastră, tovarăşe socoteala.. Veţi vedea că
alerga pe role in locul liniilor s-a vorbit foarte urît şi jigni- nitâţile comerciale respectul Sîrba Voicu Ion, director al cheltuielile făcute cu recu
In laboratoarele Universită de cale ferată, nemaiavind roţi In Anglia se consumă anual GENEVA Pe faţada clădi toT. Lui Armean Romulus, sa faţă de consumatori, solicitu Şcolii generale nr. 1 din Hu perarea unei cărţi depăşesc
de cîteva ori valoarea aces
ţii „Meijo” din Nagoya se află şi dez.voltiad o viteză egală cu peste 2 miliarde litri de bere, rii „Patek Philippe" din Gene lariat la Sfatul popular raional dine şi bunăvoinţă în deservi nedoara şi dumneavoastră, teia Asta fără a mai pune
într-un stadiu foarte avansot cea a sunetului. El intenţio ceea ce reprezintă un consum va. se montează în prezent li Orâştie, i s-au lunt pentru o sti rea acestora. Tolerarea abateri tovarăşe Marian Parişeşti ia socoteală timpul pierdut
de studiu, proiectul constrviirii nează să-şi echipeze modelul mediu pe cap de locuitor de nul din cele mai precise cea clă de bere 8,50 lei Mulţi lor de felul celor întîmplate Carol. jurisconsult ja Trus cu întocmirea somaţiilor, a
unui tren fără iţiţi, care să se cu trei moloare de rachetă suri din lume. Orologiul este clienţi sesizează că sînt ser la bodega nr 60, discreditează tul regional dc construcţii proceselor verbale de contra
deplaseze pe role cu viteza su care. potrivit calculelor, îl vor 91 litri. Cu toate acestea. Ma prevăzut cu o instalaţie elec viţi într-un mod neigienic etc comerţul în och»l miilor He Hunedoara-Deva. ce să vâ venţie şi a altor acte
netului Un model al unui tren deplasa cu o viteză de 1.180 rea Britanie se află abia pe tronică pentru corijarea celor cumpărători Credem că nu a ma» spun ? Aţi descoperit o Cine are urechi de auzit,
asemănător „Mach I", a fost km/h. In concordanţă cu re- locul şapte în rîr.dul ţârilor mai mici deviaţii. El va func Ce a făcut conducerea Coo ceasta este menirea oamenilor cale ingenioasă de a vâ for să audăl
deja construit rerent de pro 7.ultatele experienţelor efec consumatoare de bere din lu ţiona cu un decalaj de 1/100 900 perativei de consum Orâştie de după tejghea. ma biblioteci personale.
fesorul Hisanojo Ozawa, de la tuate, .profesorul Ozawa admi me. Primul loc este deţinut de pentru curmarea acestor stări Cum ? Aţi împrumutat cărţi ALEX BALGRADEAN
universitatea menţionată Tre te ca un tren lung de 220 de secundă pe zi. Acest ceas de de lucruri ? Fostul preşedin GEORGE IGNAT
te, tovarăşul Nicofae Mnnără-
nul a atins o viteză de 920 de metri, şi cu un diametru de 6 Cehoslovacia — cu 130 litri pe mare precizie, Va funcţiona cu
kilometri pe oră, intr-o cursă metri, echipat cu 4 motoare cu cap de locuitor, urmată de R.F. ajutorul a 100 de tranzistor! şi
experimentală. Prototipul are reacţie, va fi capabil să se de a Germaniei (121 litri), Belgia diode.
45,8 kilograme, 3.5 metri lun plaseze cu o viteză de 980 fii 8 B
gime şi 12 centimetri în dia km/h, transportînd 1.000 de pa Formaţie P.C.I, Magiurn permanente
metru. Pus în funcţiune ele sageri. pi a precizat că trenul
două motoare de rachetă, el .a viitorului va acoperi distanţa N
slrâbâtut distanta de 300 de Tokio—Osaka în 35 de minute, fruntaşă (Urmare din pag t) Văii Jiului cuprind cite un Noua măsură preconizată de
metri în 1.97 secunde, ceea oe faţă de 3 ore şi 10 minute, cît
corespunde unei viteze de* *!)20 sint necesare trenului Hikari, .Ian Masek din dă la Deva şi Hunedoara In spectacol sâptâmîual la Deva Comitetul regional pentru cul
kilometri pe oră cel mai rapid d!n lume, care Ostrava a con Intre formaţiile volunta afară de acestea, cele două in (în zilele de marţi) şi Hune tură şi artă va duce la un
După părerea profesorului leagă cele două oraşe pe „New struit, folosind nu re de P C I. din raionul Ai stituţii vor prezenta cîte un doara (in zilele de miercuri). contact mai direct între publi
Ozawa, trenurile viitorului vor Tokaido Line”. mai puţin de 2.500 bă există o vie întrecere in spectacol pentru fiecare serie Deschiderea festivă va aven cul hunedorenn şi teatrele
de piese, un ceas pregătirea tehnică de com aflată la odihnă şi tratament
astronomic, unic batere a incendiilor şi pre la Geoagiu-Bâi, vor organiza loc în 24 octombrie (Deva) şi noastre, la îmbunătăţirea de
in felul său. Cea venirea acestora. In aceas în sezonul estival reprezenta 25 octombrie (Hunedoara), servirii culturale prin perma
sul, care cînlfircş- tă întrecere, locul III pe ţii de amploare, spectacole spe cînd vom avea prilejul să vi nentizarea spectacolelor. Prin
0 maşină in „con te 8 leg şi arc înăl condusă de loan Crcţiu de ciale la locuri şi monumente zionăm spectacolul cu premie aceasta va avea de cîştigat în
raion
formaţia
il
deţine
ţimea de 2,25 m,
istorice, pe stadioane etc!
La
ra actualei stagiuni, piesa „O-
primul rind publicul. Sperăm
întreprinderea
la
comer
indică — pe lingă
ora cxectă — miş cială interraională căreia casele de cultură, actori» din pima publică” de Aurel Ba- ca, printr-o bună organizare,
Petroşani vor susţine cite jn
carea planetelor şi conducerea unităţii respec spectacol lunar Iar estrada cîte ranga O dată cu montarea noii zilele de marţi şl miercuri să
tive i-a acordat stimulente
cediu medical" a unor constelaţii, in bani. Au fost stimulaţi o reprezentaţie cu fiecare pre premiere, se va inaugura sta devină adevărate seri de tea
poziţia răsăritului
mieră.
giunea permanentă a Teatru
16 membri ai formaţiei ca
tru pentru locuitorii din Deva
şi apusului Soare
lui. re s-au evidenţiat ca apă Noua formă de organizare lui de estradă devean. şi Hunedoara.
rători dc nădejde ai avu îmbunătăţeşte structural acti
tului obştesc, ca buni cu vitatea de deservire cultura
noscători ai tehnicii pentru lă a publicului, fiind asigurată
Dintre toate, pusese ochii pe Oricum, acasă trebuie să a combaterea incendiilor. permanentizarea spectacolelor
ea I se păruse delegatului de jungă întreagă. Altfel nu o în principalele localităţi ale
la „Refractara" Alba lulia că primeşte stăpînul. A fost tri regiunii. Stagiunile actorilor 0 nouă centrală de termoficare
rr -«şina asta e stropită cu apă misă spre spital, la atelierul de
ie. „Munţi să-i dai, că ţi-i matriţe. Dar nu a ajuns decît
brichetează cît zici vid“, şi-a pînâ in faţa lui Acolo şade de La Piteşti a început construcţia unei centrale electrice
is el. Bucuros că face o trea- vreo 4 sau 5 luni Nimeni nu B ulrtloe de | 6 ii p) radiojurnale de termoficare rare va asigura, incepind cu anul 1968 nece
L ! bună, a semnat pe nerăsu- ştie precis de cînd. Despre Pentru 7.00 ; 0.00 : 11,00 ; 13.011 ; 15.00 ; 16,00 ; sarul de abur şi energie electrică al noii rafinării ce sc 1
15.00 ; 20,00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2.55 (fro -
*i ite cu delegatul Fabricii de precizarea diagnosticului sau gramul I). 7.30 ; 8.30 ; 10.00 : 12.00 : clădeşte aici. Centrala va avea 3 cazane dc abur cu o capa
şmnotă din Azuga, procesul prescrierea tratamentului, nici N.00 ; 17.00 ; 10,00 ; 23.00 ; 0,55 (pro citate de 120 tone pe oră, la o presiune de 100 atmosfere,
verbal de împrumut. vorbă. Toţi pe carc-i întrebi gramul II) două turbine cu o putere instalată de 12 MV fiecare, sta
De atunci nu a trecut decît dau din umeri. Şade sărmana ţie de tratare chimică o apei ct<^
m an şi citev* luni de zile. maşină şi înfruntă capriciile
Piesa cu vid pentru brichetat, anotimpurilor. Căldurile le-a ^ H f d u n m e o v n a s t r t r S s fe e ir Televiziune
r.\ci despre ea este vorba, abia indurat, dar sezonul ploios pe
Îşi mai trage zilele. încă mai earc-1 aşteptăm, o va înconju vrăjitoarelor ; Dacii (..Republica41) ; El mică : 12,00 Cmlecc dc G obrich Tonic*-
IS,00
La ordinea u le i.
trăieşte; dar se află în .con ra de rugină şi ciuperci. Şi Joi Greco ; L ad f Mackbei din Siberia („7 cu «i Ghrnrglie Ur*an ; 12,15 Din în jliin tifie S a producţiei fi a Organizarea
muncii ;
Noiembrie") ; LU P E N I : Călătorie lan-
. diu medical". Nu se ştie^ ce stăpînul din Azuga nici nu ştie ta jlică ; V U l.C A N j Angelica )i regele ; semnările instructorului a rlîtlic ; 14,00 16.30 Studioul pionierilor : 19.00 M ult e
u.
..Vocabularul dragostei'' — mutică
- artă o aşteaptă de-acum îna- de soarta ei. îşi (teacă în con PF.TRII.A : Oglinda eu două le(c ; LO - *oarâ : 15,05 Dialog pe teme coregra dulce «i frum oarl Emisiune de limba
acari ;
mmSnâ ; 19,30 Telejurnalul de
m’e. tinuare palmele de bucurie că 19 octombrie NEA ; M ainral |i moartea (..M inerul*') : fice ; 16,15 Cioiă trio A lpin ji Soni» 20.00 Film renal : Ivanhoe ; 20.30 în
Coplnn
îji asumă riscul (,,7
Noiem
Cum a ajuns ea ele-ţi vine cei din Alba lulia, deşi nu o brie'4) ; U R IC A N I : Se înlîmpl.3 nu Crureru ; 16.30 M elodii cc nu se pol ui trebări Ia care s.a rSipuna... întrebări la
cîn
(a : lfi.50 Interpreţi de frunte ni
sâ-i plîngi de milă? Era doar folosesc in producţie, ie trimit mai dumioiea : A N IN O A S A : A fo it tecului popular : M .ina Lătarc(u. A le care nu s-a răspuns încă : 2|,J0 Tele-
In stare să roadă şi munţi Asia in fiecare lună cile 2.323 de lei. cîndva ho| ; HARDATENI : Cavalerul xandru Gror.u(5, N i cu Stănescu ; 18,05 glob : Delgrad ; 21.J0 D icţionar de per-
Pardatllan ; PAROŞKNI : Tunelul : 0 -
In
i întîmplat numai pînâ valoarea amortismentului E o Spectacole RA.ŞTIE î Rarragitii ( „ F iic lr a ” ) j Frcnrb Madiosimpozinn ; 13,4(1 Incursiune je a ri : aonaje : Litera ..P* (2) ; 22.15 Tranam i-
a)
de
la deschiderea celui de
aiune
cotidian ; 20,00 Radingarefa de
i sosit sora comandalâ de sumă ..subţirică'* ce se strecoa Cancan („P a tria ") ; CUG IR : împăratul 21.05 Antena tinerelului ; 22.45 Moment IV-lea Festival inlernatiAnal de jn;,r
Refractara”. De atunci, fără ră cu uşurinţă in bilanţul con PETREŞTI i „T e ltT fv îs i* Deva” , p ro Cioc de Slurr. („M uncitoresc") j Cele poetic r Fabule ji epigrame dc Juvenal ; ..Praga I967‘ ; 23.00 T e tiiu rn a lu f de
douS nrlellnc („7 Noiembrie'4) j SERF.Ş :
- reclame inâcar o râgusealâ, tabil Dar vorba aceea : strop gram m u ri ra l. coregraf ic p in c n to l d r Steaua fără nume (..Scbejul” ) j Canaliile 2.02 M elodiile nopţii. noapte
;-a dat „concediu medical", cu strop se-adunâ marea T e a tru l dc «la i de vairadă Deva. („P ro g ro iu l") ; A P O I.D U L DE SUS i PROGRAMUL II : S.20 „Pămtol ai
PETROŞANI * „F ala babei ţi
fala
i re deosebire de cel obişnuit. E prea mare risipa, tovarăşi m o ju loi". Piesă după poveUire» Iul ton Nu jîn i demn de line ; ALBA IU L IA : patriei iubi ic* — program de clnlcce :
A u fu sl") ;
Escrocii la mănăstire (,.23
-> ?sla nu-i definit în timp. de la .Refractara" Alba lulia ! Creangă, susţinută de Teatrul de «lai de Zodia fecioarei („V ic to ria 4') : TF.fUŞ s 8.35 Coordonate culturale : 10.30 De la Vremea
scriitori la ascultători ; 10.45
„N um ai
Drstul rle linărâ (anul fabi ica- Vedeţi mai bine dc cînd şi din păpoti ..Cravala rnjie*' dio Bîrlad înainte de rărboi i Reîntoarcerea pe p i- badea mi-e drag mie*, cintece populare :
Zuyd-
mînl ; Z L A T N A : W fcit-end la
i ei 4964. achiziţionată la Azu- vina/ cui stă defectă maşina a A P O LD U I. DF. SUS. PETREŞTI j eoole ; G URACARZA : Printre r u llo tl ; 11.00 Maegfri i i muzicii eoralr : Augus- PENTRU 24 ORE
i către finele anului 1965 şi mintită Puneţi |>e vinovaţi să ,,Martine), a rin i dc fire 4*, spectacol pen H AŢEG : Unchiul meu t BRAD i Morbi, lin Bena : 11.15 Din ţările socialiste
tru copii dc Ion Hindoreanu. PreţiotS
ir iată cînd i s-a lăcut preda- plătească amortismentul maşi- «eeţ.a germană a Teolrglui de păpu|i din Moshl — Alo Japunio I IL1A • C orbii r Semicentenarul Marelui Octombrie : 12,00 Vreme nestebilj. cu cerul noma Lo
l.a microfon lea lilid a rn >i Stan Simion
n-3 la ..Refractata" — aprilie . nii pentru că avea un grad de Sibiu. Ierburi amare. — muncă populară : 13,10 Haina v iiu - cal vor eldea averse de ploaie. V ini
i »tî6 — in curs de completare uzură redus |a zero cînd a ve 15 dc aproape ; 15 00 A t ir din opere in moderat. tu intennificJri locale dio
Temperaturo aerului
nord-veat ji nord
• instalaţiilor anexe), iat-o a- nit aci, iar neglijenţa cu care terpretate de Vcra Hudcanu : 15.45 Dan în ujoarn «cădere ; n tu va (■ cuprinşi
„F lu ie ra i rle fag
ju ri roinărieţli ; 10.20
iiTt ajunsă in cumpăna dez- a fost şi este tratată, va costa Cinema Radio m ull rice eu drag* — m elodii popula între 16 fi 21 grade, iar noapiea în
hlcjdii Cineva a zis să fie cheltuieli destul de mari. Poa re ; 17,10 Lum inile rampei. Dio spe‘e tre 5 ji 10 grade.
tt iernată de urgenţă intr-un te ştie conducerea fabricii cum tacolele Operei mmSne ; If).f0 Cur* de PENTRU URMĂTOARELE
limba ru*ă ; 19.15 In juru l
globului ;
i ilal înainte de a fi trimisă la DEVA i Agonie >i cutai (cinemnfogta- PRO G RAM UL I s 7.4a Sumarul pre- 20.0ţ) Transmisiune din studioul rle con
• sa ei I s-o fi făcut dor de fipate fi oprită risipa. Să ne f<il ..Patria4') ; Robii (..A rta14) : SIM E- «ei : 8,00 Tot înainte (emiiiune pentru certe a concertului orchestrei simfonice 2 ZILE
isă De aceea poate s-a „usr- dea de ştire... R IA : Denunţătorul : H UN ED O AR A : pionieri) ; 6.20 Moment poetic : R.2/> L» a R adinlclevjr.iunii D irijo r lo iif Conta :
Marele
23,22 Fragmente din opera
Ra-
Succes, Charlic 1 („Flacăra” ) ;
microfon, melodia preferată : 9,50
„Italian ca
Vreme ocslabît». <o ceru) noros Tem
I».r atu de mult incit n-au restaurant (..S id e ro rg iilu l” ) : C A LA N t diomagarinul a se n lllin jrclo r ; 10,10 Curs In Alger* de R ouini ; 0,05 „Reverie* — peratura aerului la începu* staţionar!!,
luai rămas măruntaie în ea I. CIOBANU Dragă D rigitte | PETROŞANI • Peretele de limba germană ; 11,03 Cronica econo muzică ujoarS. ■'poi io ccejtere ujoară.