Page 64 - Drumul_socialismului_1967_10

>aiv rftfcVA

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA t
CONDUCĂTORII DE PARTID

Şl DE STAT AU PARTICIPAT

LA FESTIVITATEA

INAUGURĂRII EXPOZIŢIEI

INDUSTRIAL - COMERCIALE

ANUL XIX. NR. 3982 DUMINICA 22 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
A U. R.S.S.

Sîmbătâ dimineaţă, în Pa­ Expoziţiei industriale comer­ lupta Uniunii Sovietice pentru Tovarăşul Dezbaterea documentelor Plenarei
vilionul central de expoziţii ciale sovietice. pace şi prietenie între popoare.
din Piaţa Scînleii din Capita­ Noi, a spus vorbitorul, a­ Vizitatorii expoziţiei vor pu­
li s-a deschis Expoziţia in- cordăm o mare însemnătate tea lua cunoştinţă de realiză­ C.G. al P.C.R. din 5-6 octombrie a.c.
dustrialâ-eomercială a U R.S S acestei expoziţii înainte de rile noastre în dezvoltarea di­ Nicolae Ceauşescu a vizitat
La festivitatea de inaugura­ toate pentru faptul că ea con­ feritelor domenii ale ştiinţei,
re au participat tovarăşii stituie o mărturie şi un fac­ industriei, construcţiilor, tran­
Nicolae Ceauşescu, cu solia, tor al colaborării multilatera­ sportului, ocrotirii sănătăţii, expoziţia de carte PRILEJ DE M0BILI-
Ion Gheorghe Maurer. cu so­ le crescînde dintre Uniunea invăţămîntului şi culturii.
lia, Alexandru Bîrlâdeanu, Sovietică şi Republica Socia­ Expoziţia specială consacrată
Emil Bodnaraş. Alexandru listă România cuceririi spaţiului cosmic, va
Drâgliici. cu soţia. Paul Nicu- Importanta deosebită a ex­ permite cunoaşterea contribu­ şcolara şi universitara ZARE A ÎNTREGII
lescvi-Mizil. cu solia. Ilie Ver­ poziţiei este determinată de ţiei Uniunii Sovietice în acest
de!. Maxim Berghianu, Petre faptul că ea se deschide în a­ domeniu In cadrul acesteia,
Borilă, Constantin Drăgan, junul semicentenarului Marii va putea fi văzută în mărime Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. 700 manuale destinate învăţă-
Gheorghe Râdulescu, Leonle Revoluţii Socialiste din Oc­ naturală racheta purtătoare secretar general al Comitetu­ inintului de cultură generală,
Râutu, Vasile VîJcu, Ştefan tombrie — revoluţie care a ,.Vostok“ cu motoarele insta­ lui Central al Partidului ţo - profesional, tehnic şi liceelor ENERGII CREA­
Voitec. losif Banc, Dumitru deschis epoca înnoirii revolu- . late, rachetă care a lansat mumst Român, împreună cu de specialitate, cu un tiraj glo­
Coliu. Florian Dănâlache, Ja- tionare a lumii, a transpune­ pentru prima dată omul în tovarăşii Emil Bodnaraş. mem­ bal de peste 28000000 exem­
nos Fazekas, Gere Mihai. Ma­ rii practice în viaţă a ideilor spaţiul cosmic, machetele pri­ bru al Comitetului Executiv, plare. In perioada 1960-1967,
nea Mănescu. Dumitru Popa, comunismului ştiinţific. Oa­ milor sateliţi artificiali sovie­ al Prezidiului Permanent al au fost tipărite şi litografiate
Vasile Patilineţ, Vjrgil Trofin, menii muncii, din Urile socia­ tici ai Pămintului din lume, CC. al P.C.R. prim-vicepreşe- peste 2.800 manuale, cursuri şi TOARE
Constanţa Crăciun, vicepre­ liste, întreaga omenire progre­ ale sateliţilor din seria «Cos­ dinte al Consiliului de Mi­ alte lucrări destinate studenţi­
şedinte al Consiliului de Stat. sistă se pregătesc să marche­ mos", ale staţiilor cosmice niştri, şi Leonte Râutu, mem­ lor din universităţi şi insti­
Gheorghe Gaston Marin şi ze în mod solemn, împreună „Proton", „Electron" şi „Ve- bru al Comitetului Executiv, tute. Vineri dupâ-amiazâ, la casa de cultură din Petroşani,
Roman Moldovan, vicepre­ cu noi, această măreaţă săr­ nus". r secretar al C.C. al P.C R . au Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut loc şedinţa activului de partid din cadrul Com­
şedinţi ai Consiliului de Mi­ bătoare. La expoziţie vor putea.fi vă­ vizitat expoziţia de manuale a apreciat activitatea depusă binatului carbonifer Valea Jiului pentru dezbaterea do­
niştri. precum şi Gheorghe Pe noi nu poate să nu ne bu­ zute noutăţi ale tehnicii so­ şcolare şi universitare organi­ pentru editarea acestor manu­ cumentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie
Cioară, ministrul comerţului cure faptul că oamenii mun­ vietice: noile avioane AN-32, zată- de Ministerul Invăţămîn- ale şi cursuri, subliniind tot­ a.c. Avi participat membrii biroului Comitetului orăşe­
exterior. George Macovescu, cii din Republica Socialistă Anteu, IL-62, TU-134. IAK-40, tului. Conducătorii de partid odată necesitatea de a se face nesc de partid Petroşani, secretarii comitetelor dc partid
prim-adjunct al ministrului a- automobile „Moskvici - 412". au .fost întîmpinaţi de acad noi progrese în îmbunătăţirea şi U.T.C. din unităţile miniere,‘secretarii organizaţiilor
facerîlor externe, membri ai România sc pregătesc, de a­ „Zaporojeţ", autobasculanta Ştefan Bălan, ministrul învă- continuă a conţinutului şi for­ de bază P C.R. şi U T C., preşedinţii comitetelor de sin­
C C al P.C R şi ai guvernu­ semenea, să întîmpine semi­ Belaz-548, motonave hidrogli- ţâmîntului. Miron Constanti- me] grafice a cărţilor destinate dicat, directori, şefi de exploatări, secţii şi sectoare,
lui. conducători ai unor insti­ centenarul Marelui Octombrie soare de tip- „Zarea", noi ti­ nescu şi Costin Nădejde, ad­ şcolilor şi universităţilor. contabili şefi, .maiştri şi muncitori fruntaşi in produc-
ca pe un important eveniment
tuţii centrale şi organizaţii istoric. puri de tractoare, maşina de juncţi ai ministrului învâţâ- In continuare, conducătorii tie. _
obşteşti, oameni de ştiinţă şi prelucrare a metalelor prin mîntului, Traian Pop. adjunct de partid au vizitat o expozi­ La şedinţă au luat parte tovarăşul Gheorghe Călin,
cultură, generali şi ofiţeri su­ In continuare, vorbitorul ^ seîntei electrice, generatori op­ al ministrului învăţâmintviluî, ţie cu lucrări ale elevilor, ca­ prim-secretar al Comitetului regional Hunedoara al
periori. ziarişti români şi co­ amintit că pînă la revoluţie, tici cuantici, televizoare în preşedintele Consiliului Naţio­ re activează în diferite cer­ P.C.R. şi Lazâr David, prim-secretar al Comitetului o­
respondenţi ai presei străine. Rusia era o ţară agrară îna­ culori şi multe altele. nal al Organizaţiei Pionieri­ curi din cadrul Palatului Pio­ răşenesc de partid Petroşani.
poiată din punct de vedere e­
Erau de faţă şefi ai misiu­ conomic. Peste 70 la sută din Exponatele expoziţiei oferă lor, Ion Teoreanu. şeful secţi­ nierilor, caselor de pionieri şl In faţa activului de partid din cadrul Combinatului
nilor diplomatice acreditaţi la populaţia adultă era analfa­ o imagine a marilor posibili­ ei invătâmînt a CC. al P.C.R. carbonifer Valea Jiului, tovarăşul Gheorghe Călin a
Bucureşti şi alţi membri ai betă. Intr-o situaţie deosebit tăţi de export ale Uniunii So­ Prezentînd expoziţia, mi­ şcolilor de pe întreg cuprin­ prezentat o expunere cu privire la însemnătatea deose­
corpului diplomatic. vietice. nistrul învâţâmîntului a ară­ sul patriei Un grup de pio­ bită a documentelor recentei plenare a C.C. al P.C.R. în
de grea se aflau regiunile dc tat că numai pentru acest an
La sosire, conducătorii de margine ale Rusiei. In anii Sperăm — a adăugat vorbi­ nieri au oferit conducătorilor înfăptuirea cu SLicces a programului de înflorire econo­
partid şi de stat au fost în- puterii sovietice — a spus V torul — că vizitarea expoziţiei şcolar au fost editate aproape de partid obiecte executate de Verticala confortului mică şi social-culturalâ a patriei noastre, stabilit de cel
tîmpinaţi de membrii delega­ A Kirillin — ţara noastră s-a va permite oamenilor muncii ei in cadrul cercurilor. Foto : V. ONOIU de-al IX-lea Congres al partidului.
ţiei guvernamentale a Uniunii transformat într-un puternic din România să cunoască mai In cuvîntul lor, participanţii la dezbateri şi-au expri­
Sovietice, condusă de V. A. stat industrial, avind o econo­ profund viaţa poporului sovie­ mat adeziunea deplină faţă de noile măsuri elaborate de
Kirillin, vicepreşedinte al Con­ mie dezvoltată, o ştiinţă şi tic şi va contribui la dezvol­ Aparat de partid, menite să conducă la o mai largă punere în va­
siliului de Miniştri al U.R.S.S., cultură înalte. Ca urmare a tarea continuă a colaborării loare a potenţialului material şi uman in vederea deter­
sosită în ţara noastră cu acest promovării consecvente a po­ multilaterale, economice şi determinare rapidă Tovarăşul Chivu Stoica a primit minării unui nou avînt al economiei naţionale şi creşte­
prilej, de A. V. Basov, amba­ liticii naţionhle leniniste s-a tehnico-ştiinţifice, la lărgirea rii continue a bunăstării celor ce muncesc. Exprimîn-
sadorul Uniunii Sovietice Ia format prietenia trainică a po­ şi întărirea relaţiilor frăţeşti Laboratorul central al du-şi satisfacţia in legătură cu prevederile proiectului
Bucureşti, şi de conducătorii poarelor şi naţionalităţilor ca­ dintre ţările noastre. pe Gholam Reza Pahlavi de Directive cu privire In perfecţionarea condviceni şi
expoziţiei. re trăiesc în ţara noastră. Noi dăm o înaltă preţuire Combinatului siderurgic din planificării economiei, tov. Petru Roman, directorul
Hunedoara a fost dotat cu
Au fost intonate imnurile Expoziţia, care se deschide prieteniei dintre poporul so­ un aparat modern de o înal­ general al C.C.V J. a explicat cum prin aplicarea lor se
vietic şi poporul român, prie­
de stat ale Uniunii Sovietice astăzi, este cea mai mare ex­ teniei dintre popoarele tuturor tă tehnicitate. Este vorba de Preşedintele Consiliului de ţesa Manige, fac o vizită de vor înlătura o seamă de obstacole în calea bvinei desfă­
şi Republicii Socialiste Româ­ poziţie organizată în 1967 în ţărilor socialiste şi vom face un evalograf — agregat Stat al Republicii Socialiste prietenie în ţara noastră. şurări a activităţii de producţie şi creşterii eficienţei
economice. „Centralismul excesiv — spunea el, —
nia. străinătate atît în ceea ce pri­ şi în viitor tot ceea ce este complex destinat determi­ România, Chivu Stoica, a pri­ Preşedintele Consiliului de a creat multe greutăţi în dezvoltarea unităţilor
Cuvîntul de deschidere a veşte suprafaţa de expunere, posibil pentru dezvoltarea şi nării rapide a gazelor in-' mit sîmbătâ. Ia Palatul Con­ Stat, Chivu Stoica, şi soţia au miniere. îndeosebi în combinatul nostru. De pildă, pen­
fost rostit de tovarăşul V. A cit şi în ceea ce priveşte nu­ întărirea ei continuă. Acest cluse in oţeluri în timpul oferit un dineu în onoarea tru atacarea unei fîşii necuprinse în plan, de multe ori
Kirillin, vicepreşedinte al Con­ mărul şi varietatea exponatelor. lucru este deosebit dc impor­ elaborării şarjelor .în cup­ siliului de Stat. pe Alteţa Sa, prinţului Gholam Reza Pa­ solicitate dc nivelul producţiei era necesară aprobarea
siliului de Miniştri ?al U.R.S S. — Scopul acestei expoziţii este tant în prezent, cînd imperia­ toarele Martin şi electrice. prinţul Gholam Reza Pahlavi, hlavi şi a prinţesei Manige. Ministerului Minelor. Pînă la obţinerea ci însă se în­
Adresîndu-se conducătorilor de a înfăţişa poporului român lismul încearcă în diferite Aparatul este in bună par­ care împreună tu soţia, prin­ (Agerpres) răutăţea situaţia, iar măsura devenea neoperativă şi
de partid şi de stat ai ţării principalele etape de dezvol­ puncte ale globului pâmîn- te - tranzistorizat şi prevă­ deci ineficientă".
noastre, vorbitorul a spus: tare ale statului sovietic, suc­ tesc să frîncze, prin forţa ar­ zut cu dispozitive speciale Ing Vasile Cirîperu, şeful E M. Lupeni, explica cum
Am deosebita plăcere de a vă cesele obţinute în diferite do­ melor, lupta de eliberare a de înregistrare electronică promovarea inginerilor în funcţii de adjuncţi şi şefi de
saluta în numele guvernului menii ale economiei, ştiinţei şi popoarelor. Uniunea Sovietică a rezultatelor, cu suban- sectoare se face în prezent de către persoane care nu-i
culturii, creşterea bunăstării samble pentru crearea vi­
Uniunii Republicilor Sovietice se ridică cu hotăiîre în apâ- Cu pianul pe 10 luni cunosc, din direcţiile generale ale ministerului. Aşa
oamenilor sovietici. înflorirea dului, cu termostate şi al­ se explică faptul că ajung să conducă sectoare impor­
Socialiste, cu ocazia deschide­ economiei şi culturii naţiona­ tele. tante de activitate oameni lipsiţi de experienţă şi cu­
rii în ţara dumneavoastră a le a republicilor unionale, (Continuore fo pag. a 3-a) noştinţele necesare Prin legarea directă a conducerii
îndeplinit dc producţie şi lărgirea atribuţiilor ei se creează premi­
sele unei judicioase promovări a cadrelor, optimizarea
Muncitorii din schimbul dc In afară de laminorul trio, deciziilor şi sporirea operativităţii lor.
Staţia auto-moto Deva joi noaptea dc la laminorul dc laminorul 650 mm şi fabrica din Valea Jiului s-au ivit greutăţi datorită fluctuaţiei de
Nu de puţine ori în activitatea exploatărilor miniere
nr. 2 de la
C50 mm al Combinatului side­
de aglomerare
rurgic din Hunedoara au ra­ C.S. Hunedoara, un alt colec­ muncitori Faptul că actualul sistem dc salarizare nu
portat îndeplinirea sarcinilor tiv a raportat îndeplinirea stimula în suficientă măsură rcalizafea unor indicatori
dc producţie aferente pe pri­ planului pe 10 luni — fabri­ principali, nu lega îndeplinirea sarcinilor proprii de
mele 10 luni ale anului. Suc­ ca nr. 1 dc aglomerare. In­ rezultatele întregii unităli. menţine anomalii în dife­
cesul sc datoreşte organizării dicii dc utilizare exprimaţi renţierea salariilor tarifare Maistrul Gheorghe Cenaru.
mai bune aţinunciLIa cup­ pc metru cub şi zi efectivă arăta că : „la E. M Petrila sînt mulţi vagone­
toare, linia de laminoare şi de lucru Ia această fabrică tari Ş* alţi muncitori necalificaţi care au refuzat să se
ajustaj, micşorării staţionă­ califice pentru mMivul că reuşesc să cîştige la fel de
rilor la utilaje cu 5 Ia sută, au sporit cu 4,62 la sută, de­ bine ca cei care au pregătire profesională mai bună.
prin reducerea timpului dc clasatele la indicii de bazi- De asemenea, faptul că la stabilirea salariului nu se
schimbare şi pregătire a ca- citate s-au redus la 3,64 la ţine cont şi de vechime, mulţi dintre ci pleacă sau
jelor, reparaţiilor planificate sută, faţă de 10 la sută cit schimbă locul de muncă, după cum le convine Aplica­
şi asigurării la timp a gar­ era admis. Dc remarcat este rea noului sistem de salarizare barează drumul acestor
manifestări Aş propune însă, ca el să fie împletit şi
niturilor de cilindri în vede­ cu principiul gestiunii economice proprii pentru for­
rea schimbării lor. Aceste faptul că s-a trecut pentru maţiile de lucru din abataje.
măsuri au condus la creşte­ prima dată in activitatea de
rea productivităţii muncii cu producţie a fabricii, la folo­ Din cuvîntul fiecărui participant la dezbateri s-a
5 la sută. desprins cu piegnapţâ că noile măsuri elaborate de
La succesele obţinute şi-a sirea varului şi dolomitci cal­ partid constituie pentru muncitorii, inginerii şi tehni­
adus contribuţia întregul co­ cinate ca intensificatori ai cienii din Valea Jiului, pentru toţi oamenii muncii, un
lectiv de muncitori dintre procesului de sinterizare. In deosebit stimulent în îndeplinirea prevederilor planu­
care am reţinut numele to­ felul acesta s-a asigurat o lui cincinal, un prilej de a-şi mobiliza întreaga energie
varăşilor Oniga Eugen, Mai­ creştere a productivităţii şi capacitate creatoare în vederea creşterii continue a
dan Mcflone. Itangan Teo­ productivităţii muncii, gospodăririi cu grijă a bunuri­
dor, Semciuc lacob. Zidaru muncii cu 5,3 la sută.
Alexandru, Stoiccscu Dumi­ lor materiale şi creşterii eficienţei economice a între­
tru şi Szabo loan. V. DRAGOMIR gii activităţi.
GII. COMŞUTA «
In cursul săplăminii viitoare va intra în exploatare de lucru în care se pot rezolva 6 grupuri de operaţii : spă-
noua staţie de întreţinere auto-moto din Deva. După cum lare-grcsare, reparaţii şi verificări mecanice, probe ale apa-
se vede din fotografie, noua construcţie are un aspect ele­ ratajuluî electric, verificarea aliniamentelor roţilor şi fa­
gant, modern, finisaje executate în bune condiţiuni de con­ rurilor. cules transportă zilnic spre
structorii T.R.C1I din Deva. O bună parte din aceste operaţii se execută automat centrul de vinificaţie citc trei,
Noua unitate de deservire are o capacitate dc opt locuri cu scule şi dispozitive de înalt nivel tehnic. Arome de patru vagoane din noua pro­
ducţie a podgoriei Aici, cior­
chinii mari cu boabele de freză orizontală
chihlimbar se lasă zdrobiţi şi
CĂMINELE CULTURALE De la Universitatea toamnă storşi dc zidurile puternice ale pentru piese
unei prese P.S.M.ll, cu o ca­
grele
pacitate de 3,5 vagoane pc zi,
serală de marxism* Înaintăm pc drumuri bătă­ acestor pămînturi. Printre ei ca să se regăsească in alchimia
misterioasă a vinului ademe­
cării folclorului specific re­ torite, în care colbul greu se zărim pe Maria Bafoni, Ana nitor in stare să inflingă ori­
IN CONCURS gional. leninism Deva tului sirius, in vale, indicînd Maria Petru, muncitoare frun­ ce împotrivire. Pînă la această tivului Fabricii de maşini-
Oprea n, Elize Bulkescher şi
lasă ca o peafă deasupra sa­
O nouă realizare a colec­
— Dc fapt acestea sînt o-
fază insă, există o adevărată
bicctivclc generale ale acti­
In zilele de 23-24 octom­
vităţii cultural-cducative (le brie a.c., vor avea Ioc dez­ itinerariul ce duce la „Viile taşe, care îşi aduc din plin tehnologie de fabricaţie, de unellc şi agregate din Bu­
contribuţia la slringerea
la
noi“, numite aşa incă dc la
masă. Este vorba dc o con­ bateri pe marginea docu­ plantarea lor, în urmă cu timp şi fără pierderi a recol­ metamorfozare a strugurilor cureşti: maşina orizontală
• Iniţiativa locală • Permanenta fruntare globală ? mentelor Plenarei C. C. al mulţi ani Este o zi frumoasă tei. (aleşi pe soiuri) in must şi a­ de alezat şi frezat cu dia­
— Da. întrecerea urmăreş­ P.C.R. din 5—6 octombrie poi în vin. lin proces care în­ metrul de 150 mm, desti­
Strugurii aceştia au fost în­
şi calitatea — criterii hotărîtoare te să stilnuleze activul cultu­ a.c. la temele : „Perfecţio­ de octombrie. cu soare cald grijiţi şi crescuţi ca pc pro­ cepe cu stoarcerea, umplerea nată prelucrării carcaselor
şi dogoritor pentru un astfel
vaselor, dirijarea fermentaţiei
• In final — creşterea eficientei acti­ ral în îmbunătăţirea genera­ narea conducerii şi planifi­ dc anotimp, cu cc»- senin şi o priii lor copii de către gospo­ cu ajutorul fermenţilor selec­ pentru motoare şi altor pie­
lă a activităţii aşezămintelor cării economici naţionale" uşoară adiere dc vini, ce a­ darii harnici ai fermei, l-au se grele. Comenzile maşinii
vităţii cultural-educative de masă. culturale săteşti. Tocmai de şi „Principiile dc bază cu duce cu ea arome dc toamnă scos din culcuşul cald incă din tivi, limpezirea şi pritocirea permit deservirea comodă,
aceea, sînt cuprinse toate do­ privire la îmbunătăţirea or­ şi dc cules. primăvară, cînd sera vieţii, a vinului şi se termină o dată pornirea şi oprirea, puţind
meniile de activitate ale că­ ganizării adminislrativ-tcri- Este clipa de aur a strugu­ pornit să circule şi cînd in cu imbulclicrea lui, proces fi efectuate de la un panou
La Comitetul regional pen­ amatori în această întrecere, minului cultural : asigurarea toriale a României şi siste­ rilor, acea clipă unică, irever­ forma lor minusculă trăiau condus cu grijă de către un suspendat. Maşina este pre­
estf
pivnicer pricepui cum
bazei materiale, organizarea
văzută cu dispozitive opti­
tru cultură şi artă a fost de­ urmărim permanentizarea u­ acţiunilor de masă, îmbogă­ matizării localităţilor rura­ sibilă in calendarul vremii. viaţa latentă dc mugure; i-au. (ou. loan Moise. Cine va gus­ ce dc citire pentru depla­
finitivat regLilamenliil de nei activităţi multilaterale în ţirea conţinutului şi calităţii le". Dezbaterile vor avea Este intiia zi a anului, iniţia săpat şi i-au. stropit, ferindu-i ta bobul, dulce şi băutura gus­
desfăşurare a unei interesan­ instituţiile culturale de la manifestărilor, o mai bună loc pc grupe, după cum ur­ zi a rodului muncii pentru o­ de atacul nemilos al manei şi toasă, cine se va incinta ad- sările transversale şi ver­
te întreceri, intitulată „Că­ sale pentru popularizarea deservire culturală a publi­ mează : mul podgoriei, este ziua cind al mucegaiului. mirind ciorchinii cu boabe au­ ticale, necesare în (impui
minul cultural cu cea mai hotârîrilor de partid şi de cului. — LUNI, 23 OCTOMBRIE se deschid larg porţile de ac­ Acum sînt împliniţi, rotii n- rii sau armonioasa îmbinare a procesului tehnologic.
bună activitate cultural-edu- stat, realizărilor şi prevederi­ Un accent deosebit va fi 1967 ces spre vie, cînd se pornesc iiţi după picăturile de ploaie alcoolului, parfumului şi lim­
cativă de masă". Tovarăşul lor cincinalului, a mobiliză­ Secţiile economie politică teascurile odihnite de un an şi de rouă care i-au udat, du­ Alle maşini noi, omologa­
Constantin Clemente, secre­ rii populaţiei săteşti la în­ pus pe orientarea activităţii anii II şi III: istoric anul şi intră in funcţiuni, pompele pă curcubeul vcrmorerului in pezimii vinului de Cilnic, va te recent in vederea fabri­
tarul comitetului, ne-a oferit făptuirea sarcinilor trasate căminelor pe problemele I; construcţie dc partid a- de absorbţie şi refulare. lupta cu mana, după rotunji­ trebui să ştie că acela e ro­ cării în seric, sînt: grebla
concrete ale vieţii satului, pe
cîteva amănunte legate de de Congresul al IX-lea al varietatea şi ineditul mani­ nu) I: filozofic anul II, ore­ rea dealurilor pc care au cres­ dul soarelui şi al pămintu­ rotativă, realizată dc con­
desfăşurarea întrecerii. P.C.R, Activităţile căminelor festărilor, concretizate în pu­ le 18—21 în sălile do curs Pămintul cu florile veştede cut şi după sfera soarelui dăr lui, al muncii unor harnici
culturale trebuie să contri­ poartă in el iz de buchet dc şi pricepuţi gospodari. structorii dc maşini agri­
— Din iniţiativa cui este terea de atracţie a sătenilor. ale Şcolii „Dr. Petru Groza". gutui şi struguri copţi ce fşi tătoarc de căldură şi lumină
organizată şi cc obiective vi­ buie la dezvoltarea conştiin­ Conţinutul şi nivelul ştiinţi­ — MARTI, 24 OCTOM­ Peste viile ruginite in care cole dc la Uzinele „7 No­
zează noua întrecere? ţei socialiste a ţărănimii co­ fic, calitatea artistică, numă­ BRIE 1967 aşteaptă culegătorii. încărcaţi dc arome şt gus­ pulsul culesului se simte a- iembrie" din Craiova şi
operatiste, la întărirea edu­ lată-i. In număr de peşte turi, înghesuiţi în căzi şi co­ cnm cu intensitate, sc va aş­
— ..Căminul cultural cu caţiei patriotice şi îmbogăţi­ rul de formaţii şi acţiuni, ra­ Secţiile : economie poli­ şuri, ian. acum drumul pre­ terne in cnrind liniştea. Foş­ maşina dc împuşcat mie­
cea mai bună activitate cul- rea orizontului de cunoştinţe portate la posibilităţile fiecâ- tică anul I; istoric anul II : 90, înşiruiţi pe rittduri, ca in­ lucrării, al procesului dc vi- zuri pentru secţiile de tur­
tural-educativă de masă" es­ al oamenilor muncii de la construcţie dc partid anii tr-un cimp de atac, au pornit /itficare, dc transformare în netul frunzelor va pieri în nătorie, creaţie a colectivu­
te o iniţiativă locală şi cu­ sate O atenţie deosebită Interviu realizat de II şi III; filozofie anii I şi la lucru viticultorii. S’int lu­ must şi apoi in vin aducător muţimea pămintului şi in su­
prinde în concurs toate cămi­ vom acorda continuării tradi­ T. ISTRATE III, orele 18—21 în sălile de crătorii angajaţi şi zilieri ai de cintec şi bucurie. surul mustului ce fierbe în bu­ lui Uzinelor „Independenţa**
nele culturale din regiunea curs ale Şcolii „Dr. Petru Întreprinderii agricole de stal toaie, din Sibiu.
noastră. Prin angrenarea ac- ţiilor progresiste ale culturii Groza**. Petreşti, ferma Clinic, mobi­ lin convoi nssfirşit de căru­
tivulvii cultural şi artiştilor şi artei româneşti, valorifi­ (Continuare în pag. a 3-a) lizaţi aici să culeagă rodul ţe şi remorci împovărate de ŞT. CRĂCIUN