Page 65 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3982

LUM EA ŞTIINŢEI

grafie Paucker consideră că
Şl TEH N IC II aceasta reprezintă prea mult.
sistem
Noul
de
scriere
prescurtată se învaţă în 16-20
de ore, după părerea inventato­
j Un nou tip de cula numărul spaţiilor, conco­ rului şi a primelor persoane
mitent
rîndurilor
cu cel al
care îl aplică.
Deosebindu-se
scrise. Caracterele apar pe e­ mai puţin de scrierea obişnui­
tractor universal cranul tubului catodic după
instrucţiunile -date de ordina­ tă decît stenografia, el este
Nou 1 tractor „T-125", creat tor şi sînt fotografiate instan­ mai accesibil. Cu ajutorul lui
se scrie de 2-3 ori mai repede
la Uzina din Harkov, are 125 taneu : fiecare imagine obţinu­ decît cu scrierea normală.
CP. In prezent, prototipul lui tă poate cuprinde 60 de rîn-
este încercat pe ogoare. duri dc text. Filmul impresio­ Paucker recomandă această
„T-125** este o maşină uni­
tru prinderea talerelor. A- versală. El efectuează toate lu­ nat este utilizat apoi pentru metodă adulţilor care au o
în
confecţionarea unei plăci
e mm acum în cadrul săpăturilor crările agricole fundamentale, pă tehnica tipografiei clasice. seşte în mare consoanele scri­
scriere formată, căci ea folo­
ccst exemplar este unic pînă
relief caic poate fi folosită du­
erii normale, permiţînd celui
poate fi folosit pentru trans­
pe
privind epoca dacică dc
Un alt avanta> al noii maşini
ce scrie să-şi păstreze caracte­
porturile de remorci de 9-20
cuprinsul regiunii Hunedoa­
este faptul că ea poate culege
risticile scrisului. In unele ca­
ra.
rutiere.
Pe baza materialului arhe­ tone. precum şi la construcţii textele ce îi sînt încredinţate zuri, consoanele sînt de prisos.
în toate scrierile existente.
Vocalele sînt indicate prin
ologic recoltat pînă în pre­ Tractorul „T-125" are o pro­ linioare scurte sau lungi. Scri­
Este în general cunoscut reţilor de lemn se găsesc im­ zent. datorită varietăţii tipo­ ductivitate de 1.5 ori mai mare Filmări ultrarapide erea prescurtată nu cuprinde
decît cele mai puternice trac­
faptul că informaţiile'.trans­ primate în lutul cu care au logice şi a expresivităţii sale. toare existente. Constructorii decît 50 de abrevieri, în timp
mise de scriitorii din anti­ fost căptuşiţi aceştia. Sub se pot deja formula o serie au realizat mai multe varian­ ce in stenografie se folosesc
chitate, referitoare la eveni­ stratul de chirpic. provenit ŞANTIER ARHEOLOGIC de concluzii cu plivire la în­ te: el poate trage diferite me­ In Uniunea Sovietică a fost cel puţin 150.
mentele petrecute pe atunci de pe pereţii locuinţelor, in­ cadrarea cronologică, aspec­ construit un nou aparat de „Astăzi avem nevoie de mai
pe pămîntul patrie; noastre, ventarul în obiecte este deo­ tul. proporţiile aşezării şi a canisme de săpat, dispozitive proiecţie „VSKS-5", cu ajuto­
multe ore de curs pentru stu­
sint insuficiente pentru o cu­ sebit de bogat Toate vetrele principalelor îndeletniciri ale de încărcat şi descărcat, bul­ rul căruia se pot studia des­ dierea matematicilor şi a altor
dozere etc. Una din variante
noaştere documentată a tre­ de locuire abundă în frag­ locuitorilor săi. « cărcările electrice, modificări­
cutului istoric. Dacă totuşi mente ceramice, vase intrc- lor. Fusaîoleîe, greutăţile Aşezarea dacică de pe dea­ poate transporta trunchiuri de le plasmei, dinamica explozi­ materii, incit reducerea orelor
pînă acum s-au obţinut a­ gibile şi chiar recipiente în­ cerealelor, avînd exteriorul pentru războiul de ţesut şi lul Piatra Coziei. prin pozi­ copaci din zonele silvice, fără ilor şi alte procese şi fenome­ de stenografie ar prezenta a­
preciabile cunoştinţe şi date tregi. ornamentat cu şiruri cle,linn lustruitoarele pentru vase ţia sa dominantă, făcea par­ a vătăma poimşorii tineri sau ne instantanee. Proiectarea u­ vantaje apreciabile pentru e­
conomie", n declarat Paucker.
pe al căror temei se poate re­ Se disting, în cadrul cera­ in val Nu lipsesc nici vasele încheie şirul pieselor din lut te din acele puncte de obser­ stratul superior al solului. nui film înregistrat într-o se­
constitui întreaga viaţă eco­ micii din acest punct arheo­ de uz curent gospodăresc, lu­ ars, ilustrind practicarea de vaţie ale principalelor căi de In prezent, in uzină se lu­ cundă cu acest aparat poate Datorită dictnfoanelor şi a al­
nomică şi socială de pe a­ logic. două categorii de vase. crate fără roata olarului, dar către locuitorii acestei aşe­ acces spre Sarmizegetusa A­ crează la crearea unui tractor dura trei zile şi trei nopţi fără tor mijloace tehnice, stenogra­
agricol cu şenile, cu o putere
fia va ajunge in mare măsu­
ceste meleaguri, in diferite Acelea de uz comun, lucrate de o perfecţiune care cu ma­ zări a torsului, ţesutului şi a cestea reprezentau străji deo­ de 150 CP şi o viteză de 9-15 întrerupere. ră de prisos peste 20 de ani.
perioade de timp. acest lu­ cu niîna din pastă de lut mai re greutate lasă să se vadă sebit de necesare în vremuri- "
cru s-a înfăptuit datorită să­ puţin fină şi vase din pastă execuţia lor manuală Pere­ confecţionării vaselor de lut. le de lupte continui duse de km.'h.
ocupaţii tradiţionale ale stră­
păturilor arheologice, a că­ fină, lucrate cu roata olaru­ ţii acestora sint şi ej împo­ moşilor daci. daci în preajma anului 100 Scriere rapidă
ror amploare în ultimele lui. Dar, lucru important, dobiţi cu butoni. şiruri dc e n., pentru apărarea patriei Paraşută pentru mai
două decenii a cunoscut o ambele categorii ceramice sc brîuri alveolare, linii în val. Inventarul locuinţelor cer­ împotriva oştilor nenumăra­ Motoare pentru Profesorul de stenografie
extindere fără precedent. încadrează perfect în niareie realizate prin incizie şi chiar cetate este bogat şi în piese te ale Romei Georg Paucker (R FC ) a pus
In cadrul acestui vast pro­ grup al vaselor dacice ieşite unele motive florale executa­ de fier. Vîrfurî şi picioare de Obiectele descoperite aici locomotive Diesel la punct o nouă formă de scri­ multe persoane
gram de cercetări prin săpă­ la iveală în aşezările ce da­ te prin stampilară. lance relevă şi arta meşteşu­ ilustrează o dată mai mult ere rapidă pentru persoanele
turi arheologice se include şi tează din cursul secolului 1 Un efect estetic deosebit il gului armelor al acestui grup nivelul avansat economic şi care nu cunosc stenografia.
recenta descoperire efectuată a) erei noastre Sînt frecven­ creează combinarea pe ace­ de daci, situaţi, de altfel, pe cultural al dacilor cit şi u­ La uzina CKD din Prngn s-a Membrii Aeroclubului din
de colectivul arheologic al laşi vas a mai multor moti­ o înălţime care, datorită pan­ nitatea deplină a culturii lor realizat prototipul unei noi Sute de mii de persoane în­ Varşovia au încercat recent un
te. desigur fragmentar, va­ telor sale prăpăstioase, este vaţă în fiecare an stenografia,
Muzeului regional din Deva sele mari pentru păstrarea ve ornamentale, demonstrînd o veritabilă fortificaţie na­ materiale. Cele mai multe locomotive cu motor Diesel. majoritatea nu au însă răbda­ nou tip de paraşută pentru
pe dealul Piatra Coziei, situat astfel înalta, măiestrie a ola­ turală. Cuţitele de fier. avînd din relicvele descoperite re-, Locomotiva va fi fabricată în re să se perfecţioneze Puţini sport SW-9, care permite ca
intre comunele Cozia şi Me- rilor daci. Elementul care si­ lama curbată, întregi sau prezintă tipuri şi forme pre­ două versiuni — cu transmisie ajung |a o viteză de 120-150 si­ patru paraşutişti să sară con­
repeia Pe platoul superior a! tuează ceramica acestei aşe­ zente peste tot în cuprinsul electrică a forţei de tracţiune labe pe minut. Este o viteză comitent. SVV-9, poate servi
dealului amintit, au fost zări pe o treaptă destul de fragmentate, compun un statuluj dac liber, dar aduc şi cu transmisie hidraulică suficientă pentru f/10 din ste­ la mai buna instruire a para-
scoase la iveală vestigii ar­ ridicată il constituie cioburi­ grup destul de numeros de şi citeva note de inedit Noile locomotive vor fi înzes­ şutiştilor începători Instructo­
heologice datîrvd din epoca obiecte metalice, descoperite Desigur că in faţa unei a- trate cu un motor Diesel cu o nografi. La şcolile comerciale rul le poate explica şi demon­
dacică, din cursul perioadei le din ceramică fină pictată, în această aşezare De o sem­ semenen abundenţe de im­ putere de 1 500 CP. cu supra- cu durata cursurilor de doi stra în aer dirijarea paraşutei
ani se fac 240 de ore de steno-
de înflorire a statului liber gen descoperit pînă acum în­ nificaţie deosebitiNeste însă portante materiale arheologi­ alimentare dc I 800 CP. Şi tehnica aterizării.
dac (secolele I î e n. — I.e.n.). deosebi în cadrul zonei de brăţara, lucrată cu multă ce, lucrările în acest punct Locomotiva cu transmisie hi­
Din secţiunile trasate s-a pu­ cetăţi dacice din Munţii O- măiestrie dintr-o singură sînt departe de a fi încheiate. draulică va fi prevăzută şi cu
tut constata că pe terasele râştiei. bucată de fier, stil propriu Ele vor continua în viilor, a- o cutie de viteze . hidraulică
dealului, a cărui înălţime do­ Alt tip de vas, specific lo­ meşterilor de podoabe daci, dăugînd astfel o nouă filă la CKD de tipul ŞRM.
mină cu autoritate împreju­ calnicilor daci, reprezentat a căror artă a cunoscut o ma­ istoria dacilor ce au trăit pe Superioritatea noului tip de
rimile, se afla in antichitate prin numeroase şi frumoase re înflorire în cele două se­ meleagurile hunedorene locomotivă va consta în pri­
exemplare, este ceaşca daci­
mul rînd. în raportul care va
o aşezare dacică necunoscută că. Acest recipient, de mări­ cole premergătoare cuceririi exista între greutatea şi pute­
pînă acum. Locuinţele erau slatuiui dac de către romani. prqf. MIRCEA VALEA
mea aproximativă a unei O altă piesă interesantă, lu­ directorul Muzeului regional rea motorului. Locomotiva va
din pereţi de lemn, iar în in­ ceşti din zilele noastre, era crată tot din fier, este o ba­ Deva cjntări 72 de tone şi va atinge
terior aceştia erau tencuiţî Vase de la Cozia folosit în antichitate ca opaiţ lanţă compusă din două bra­ prof. LI VIU MARCHITAN’ viteza de 100 km/h.
cu chirpic. Fragmente ale pe­ Foto: V. ONOIU pentru iluminatul încăperi­ ţe prevăzute cu eîrlige pen­ muzeograf principal ★
La uzina electroţehnică „Sko­
da’' din Plzen-Dudlevce (R.S,
Cehoslovacă) se fabrică un
nou tip de motor de tracţiune
R A D IO G R A M A L U I Latina ? o placare! uşoară pentru locomotivele e­
lectrice cu curent monofazat.
mult
Noul tip de motor este
mai uşor decît motorul folosit
pînă acum şi are o putere mult
DIO NYSO S cadou de la Dionysos şi am Cicero şi Salustiu fără a în- este patria noastră'*) 750 kW/h. cît avea motorul
mai mare — 900 kW/h faţă de
E posibil să înveţi limb.a lui
început să colind idile din
Fiecare cuvint din textul la­
anterior.
regiune: Sebeş, Miercurea,
le pai de netrecut ? Pînă as­
Girbova, Apold, Dota, /ghiu, tîmpina greut.ăţi care multora tinesc este numerotat, numă­
rului corespunzîndu-i traduce­
Şavd, Bucerdea, Galda... Să tăzi, răspunsul era, în general, rea respectivă, însoţită de di­
Acum două săptămini, lu- hirlii, de preţuri, de ordine leşin dc necaz, nu alta. Vi- negativ ; ca şi celelalte limbi verse explicaţii. In felul aces­ Texte culese'
crind pe ultrascurte, (ca să ale ministerului, cu decişii nificqţia era în toi. Şi ce mai moarte, latina poate fi studia­ ta, inlr-un minimum de timp
ale sfatului popular... Mi-a must! tă cu mai mult sau mai puţin electronic
mă credeţi, vă dau şi indi­ explicat prieteneşte de ce profit, dar de cele mai multe găseşti traducerea exactă.
Mi-am luat zborul înapoi,
cativul meu de radioamator: nu-i stă in putinţă să calce spre Deva. Nici n-am pă­ ori fără acea pasiune care tc cu­ Autorul acestui original ma­
nual este convins că In sfîrşi-
In SU.A. s-a experimentat
W.Y.N.), am recepţionat ur­ dispoziţiile şi m-a îndrumat truns bine în stratosfera (a prinde atunci cind te apuci »:sâ lu 1 romanului nu puţini vor fi recent o metodă care permite
mătoarea radiogramă : nu se uita că foloseam ’ a- înveţi o limbă vie. Pe urmă elevii francezi care vor începe culegerea unui text pentru ti­
să mă adresez direcţiei co­ mqi există şi un alt aspect:
„Sosesc la Deva. Pregătiţi rheta ca mijloc dc locomoţie) să fie pasionaţi după latină ca par în ritmul uimitor de 130
merciale. că m-am şi pomenit acostat dacă înveţi engleza sau fran­ după o limbă modernă. .Şi o
litere pe secundă. Cea maj im­
temeinic Bacchanalia. Vreau Multa înţelegere am găsit de o rachetă mai mare. Era ceza, de pildă, te poţi perfec- portantă piesă a „maşinii de
sa mă simt bine. Ai grijă şi din partea tovarăşului Dionysos. M-a chemat în sa­ ' tiona vizitind ţara respectivă. dată cu latina se vor familia­ E cules" este un tub catodic şi
W.y .N. să nu lipsească mus­ Gheorghe Busuioc, care răs­ loanele de pe bordul navei Lumea vechilor romani este riza cu obiceiurile şi modul de D un ordinator care poate defini
punde de problemă in cadrul insă o lume dispărută pentru viaţă al conaţionalilor celui
tul, Dionysos'1. ihi. totdeauna, o lume în care ori­ I tipul dc caractere care trebuţo Meditaţii pe malul apei Foto : MOŞRFRGER
Vă închipuiţi ce bucurie l-am explicat toată tărăşe­ ce contact personal In faţa lo­ care a scris „De Bello Gallico". 9 folosite la tipar şi poate cal- MATIIIAŞ — Hunedoara
nia, pe unde am umblat, cului este imposibil.
pe capul meu să fiu mesa­
ce-am făcut, cum... n-am re­ Iată însă că acum această
gerul zeului vinului şi al vi­ zolvat nimic. te2ă poate fi revizuită, cel po-
ţei de vie. Mă şi gîndeam ce — Ştii de' ce nu există ţin aşa afirmă un latinist fran­
cez, care, sub pseudonimul de
minări vor fi devenii că vor must fa Deva şi nici în alte Mentor, a publicat recent, sub Concursul nostru de jocuri distractive
oraşe ale regiunii voastre ?
avea in ospeţie un asemenea — Dacă aş şti... !
demnitar mitologic. formă de roman (povestire),
— Iţi spun eu : toţi şefii un manual în limba latină
Pentru început am dat o şi subşefii care au tangen­ pentru uzul persoanelor care
raită prin bufete şi restau­ ţă cu problema mustului se vor să înveţe, fără bătaie de
rante. Am făcut curse peste ascund in spatele unor hîr- cap, această limbă. Cartea se f o t b a lis t ic ă
intitulează „Galii Duo~, adică
curse. tii şi dispoziţii învechite. „Cei doi francezi4*.
După ■ce am slat dc vorbă Unitatea cic alimentaţie pu­ fîroWe-cu Rcl>o (7,1,6,3,4).
blică ar putea să se aprovi­ Francezii in chestiune sînt
cu toţi responsabilii dc lo­ doi tineri : Pierre şi Monique,
caluri ale T.AP.L,, m-am o­ zioneze direct de la sursă, care, graţie unei „maşini a
(dc la C.A.P. sau LAS. —
prit la simpaticul nostru Direcţiei regionale comercia­ na.), dqr unii gestionari n-o timpului'’, inventată de. un­ •» J 4 S 6 r 6 a O <1 t?
Cucu, împuternicitul zeului le. Dor cind l-am întrebat fac de teamă su nu aibă chiul lor, Pamphilc La2imut,
pe pămint la restaurantul dacă poate să dea populaţiei pierderi, iar T.A P.L . . să nu fac o călătorie înapoi, de-a
„Mureşul". oraşului must, s-a uitat la mai vorbim. Să nu-i laşi în­ lungul secolelor, ajungind în
— Ai must, nea Cucuie ? mine curios şi mi-a zis-o aşa, să, dragă W.Y.N. Marţi, 24 epoca împăratului August In
Vine Dionysos ca să mă sim t: acest fel, ei pot învăţa (şi o
— Păi bine, drăguţă, la octombrie, sînt la voi la De­
— Da. Să poftească. II ser­ mine vii maia ? Dn-te la va. Treci şi pe la Sfatul dată cu ei, cititorul !) „pe viu"
vim cu plăcere. Must proas­ Vinalcool. Acolo-i necazul. popular regional şi cere-le limba latină, conversînd cu NEGRILA flARALAMRIC
păt. Sosit de-o săptămînă Aprovizionarea unităţilor de- sprijinul. romani de ambele sexe, vizi- Hunodoara
diii... Oltenia acolo se face Am aterizat (n piaţa sfa­ tînd oraşele lor. asistind la
Am făcut feţe, feţe. „Must M-am conformat. Contabi­ tului regional M-am dus în­ defilarea legiunilor etc. Cu al­
de-o s ă p tă m in a — mi-am la oficiului din Deva al în­ te cuvinte, ceea ce face Mentor
zis. treprinderii Vinalcool, Ale­ tins la tovarăşul vicepreşe­ este să aplice la o limbă etni­ Idilă
— Mi-l dai să-l gust ? xandra Buzilă, m-a făcut să dinte de resort. M-a pri­ că o metodă didactică tot mai
— Cu plăcere. Băiete !... O înţeleg că mă zbat tfegeabd mit cu amabilitate şi m-a folosită pentru limbile mo­ Criptografie (6,6,2,5,6).
carafă la domnu'! — N-a fost must ca lumea sfătuit să mă adresez la... derne
“ Asta-f poşircă, nea Cu­ un sezon întreg, şi dumnea­ Vinalcool şi l.R.V.L.F. (Bine Romanul începe în ziua în
cuie. ta acu,ma îl vrei ? Acuma-f care. pomenindu-se în epoca
—- Altceva n-am. Adresa- vremea tulburelului că nu .m-a trimis in podgo­ lui August, Pierre şi Monique
ţi-vă conducerii T.AP.L. Eu Dar tot nu m-am lăsat pă­ riile Murfallarului). întîlnesc primul roman auten­
asta primesc, asta vlnd. Cit gubaş Trebpia să consult un Nu ! Asta n-o mai pot face. tic. care, la salutul lor, „Bon-
despre zeu, el mă va înţelege. specialist în materie. L-am M-am săturat de-atita aler­ iour. Monsicur l“, răspunde, fi­ producţie — Semn convenţio­
— Dar bine. omule, cum găsit în persoana ingineru­ reşte. „Salvele**, şi apoi îi în­ nal (sonor sau vizual) : 3) Fu-
poţi sta aşa pasiv ? Aprovi- lui Nicolae Cind ca, de la gătură. Aştept să vină Dio­ treabă : .Undcnam venistis? nuzitâ — E Rer! : 3), Desfă­ roasă pi - Tată pe
zionează-te direct de la sur­ Consiliul agricol regional. nysos să-şi rezolve singur („De unde veniţi ?“). La care şurare — Strigătul coţofenei ; jumătate — Deasupra ; 4) Nu­
să, din unităţile viticole ale — Cit mat durează sezo­ problema. Sau mai ştii, poate Pierre răspunde foarte politi­ 4) Materie primă din carapa­ me feminin (rus) — Poezie li­ OCTAVIAN BUCUR
regiunii. nul mustului, tovarăşe ingi­ că pină marţi soseşte mustul cos, folosind limba localnică : cea broaştelor ţestoase ; sau se rică — Păţit sau fript ; 5) In Velei
— Exclus. Nu-mi permite ner ? „Per machînam PampRIţi, a- vîrâ în sufletul cuiva — Pre­ cactus! — Actuala Academie de
întreprinderea. Tovarăşul — In regiunea noastră se singur in Deva. Asta ar fi vunculî noştri, ad R mănos numele unei cîntăreţe care
Cornea va puica bea must proaspăt culmea ! In orice caz, cu ră- transvecti sumuş" („Cu ajutorul ştiinţe economice — A'fost; ...sau Rebo criptografic
Iată-mă-s şi la tovarăşul şi in primele zile ale lunii min pe recepţie. maşinii unchiului nostru Pam- coincide cu titlul unei opere este o perioadă de timp ; 6)
Ştefan Cornea, şeful serviciu­ noiembrie — Capăt de preş ; 5) început Substanţă care nu are nimic Onomastică (6—6—2—2—C—6).
lui comercial al Trustului dc Ei, asta le-a pus capac la W. V N. phile, am ajuns în ţara roma­ de ipocrizie! — E cu nasul comun cu tupeul, dar are pro­
alimentaţie publică Deva. toate! Furios pe mine (dar penlru conformitate nilor"), adăugind : „Ex Gallia /pe sus, deşţ a călcat în spini
Bun băiat / Şi calm. Şi do­ mai ales pe alţii), m-am suit venimus quae patria nostra prietatea de a tăbăci pieile —
cumentat. Cu tot felul de intr-o minirachetă primită AUREL DAVID est* („Venim din Franţa, care (fem.); 6) E nostim numai la Numeral, feminin, singular ;
început t — Ridicat în grad ; 7) întocmai, ideiţlio şi la fel
sau avansat la salar ; 7) Acuşi! — Cuvint cu care se atrage
— Unde el —' Un fel de gu­ atenţia cuiva că ne adresăm
riţă ; 8) Marieta alintată — lui (fam.) — (n tăcere!; 8)
1 Turn fără cap ! ; 9) Zău că Peste as I — E chiar dracul
„ zău aşa I — Somnifer natu­ gol — Talent ; ori se dă Ia GAVR1L ARDELEAN
Yulca n.
ral — Hibiseus esculentus : nuntă sau cu alte ocazii ; 9) v
10) Carene — Este în primă­
Sfîr.şilul începutului ; ori pri­
vară şi se poate face şi cu mesc ceva — Barieră netermi­
tractorul ? — Tn cavalcadă I nată ! ; 10) Stricată, alterată — Dezlegările jocurilor publicate
— început de itinerar!; 11)
Cînd sînt doua, e bîplan —
Sare masa, dar nu atunci cînd fn vîrful antenei ! ; 11) Sim­ în ziarul nosfru nr. 3976
e joc popular sau cînd este ţul frumosului şi al bunului
garnisită cu o blană de lemn
gust — Poate să fie de aur : E toamnă iar., (orizontal): tori 9) IU - ire - fs li))
— Săteni ; 12) Triat ; 13) Ră- şi poate să stea îi, mănuşe ; Ciîngip-i _ T
ţoi pe „Transilvania”. 12) A da sarcini sau indicaţii 1) Pastrama — Must; 2) A- Criptogramă - Profesie (7>:
coperitâ - Car: 3) Sac - Pâ-
inlr-o acţiune — Aniipal din Inginer. Criptograme (5, 2, 9,
VERTICAL : 1) Binevoitoa­ mînt — Ra 4) Aromată — 2, 2, 6): leacul dc acumu­
. fnmîlin cabalinelor.
re,’ cordială — Transatlanticul ABC. 5) Rit - Rută — Plat lare dc la Cinci': Co.pcrţa ţi-
Icrură (C,‘J;r>17,D) : Mihoil Sado-
lui Noe ; 2) Uniunea raională LIVIU COVACI 6) (car — Rea — To V) Stati­
veanu :
A sunat ora mesei. Foto : N. MOLDOVEANU a cooperativelor agricole de Deva că — Spor 8). Aromă -- Ama­ ..Baltagul". ..Hanul Anculei" -•