Page 68 - Drumul_socialismului_1967_10

-^ V V T 'T T ra

PROLETARI DTN T 6 a r fc TARILE, UNITT-VA I
Vizita tovarăşului

Nicolae Ceauşescu pe unele

şantiere şi obiective

industriale din regiunea Argeş

SIMBATÂ 21 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3981
In ziua de 20 octombrie, tovarăşul Nicolae iernii la hala monobloc. La uzina de piese auto
Ceauşescu împreună cu tovarăşul Ilie Verdeţ Colibaşi, aflată fn apropiere, oaspeţilor le sînt
a făcut o vizită de lucru In regiunea Argeş. înfăţişate lucrările ce se fac pentru extinderea
întreprinderii: secţia roţi dinţate, cea pen­
La intrarea fn regiune, oaspeţii au fost întîm- tru cutiile de viteză ale autoturismelor şi sec­ Secţia I Teliuc Sosirea în Capitală a
pinaţi de tovarăşii Petre Duminică, prira-
secretar al Comitetului regional de partid, şi ţia segmenţi. La rezultatele bune obţinute de
Constantin Sandu, preşedintele Sfatului muncitorii uzinei fn primele 9 luni ale anului
Ajunşi la Rimnlcu Vtlcea, oaspeţii sînt in­ 105000 tone minereu
popular regional. se adaugă îndeplinirea încă de acum a pla­ preşedintelui Republicii
Primul popas se face In apropierea oraşului nului pe 1967 la lucrările de investiţii.
Găieşti, unde pe şantierul recent deschis stnt
examinate proiectele viitoarei uzine de piese formaţi asupra mersului lucrărilor la viitorul
de schimb şi reparaţii pentru utilaje chimice. combinat chimic de aici, vizitează şantierele islamice Pakistan,
La Fabrica de motoare electrice Pi* uzinei dorosodice, halei de cristalizare a so-
teşti conducătorii de partid şi. de stat, Intim- dei, fabricii de policlorură de vinii şi alte o­ peste plan
pinaţi de Mihai Marinescu, ministrul ^indus­ biective. feldmaresalul Mohammad
triei construcţiilor de maşini, sint informaţi A fost vizitată zona industrială Găvana din
asupra mersuiui construcţiei şi perspectivelor Piteşti, unde se construiesc mai multe între­ Pe inginerul Ovi- ca Babiniuc, Culcea
dezvoltării întreprinderii. Se vizitează fabrica prinderi producătoare de bunuri de consum : diu Popa, şeful Ex­ şi Ciontu, să nu-şi
de micromotoare, construită intr-un termen o fabrică de articole tehnice din cauciuc, fa­ ploatării miniere Te­ realizeze planul, că fiyub Khan
scurt, precum şi şantierul viitoarei uzine de brica de stofe „Argeşana", o fabrică de încăl­ liuc îl ştiam un om excavatoriştii Dun-
motoare In carcase de aluminiu. Pentru co­ ţăminte, precum şi una de bere, una de piine calm, cumpătat la gaci şî Birgău sau
lectivul acestei tinere unităţi a industriei şi centre pentru depozitarea vinului. Era de .vorbă, gala să asculte forezorii Nâdăşan, Saf- La invitaţia preşedintelui Consi­ colonel Ion Ioniţă, Gheorghe Cioară,
noastre constructoare de maşini, vineri a fost faţă ministrul industriei construcţiilor. Du­ liului de Stat al Republicii Socialiste Bujor Almâşan, Adrian Dimitriu, E­
o zi de sărbătoare: in această zi a fost inau­ mitru Mosora. Apreciind buna comasare a oricind, pe oricine şi ta sau Bănuţ sţau cu România, Chivd Stoica, vineri după- mil Drâgânescu, Ion Baicu, Ion Ma­
gurată producţia uzinei. In timpul vizitei, întreprinderilor din această zonă, tovarăşul sâ-i întindă o mînâ mîinile încrucişate şi amiază a sosit la Bucureşti într-o vi­ rinescu, miniştri, George Macoves-
maistrul Ion Lazăr a înmînat conducătorilor Nicolae Ceauşescu relevă, totodată posibilită­ de ajutor. Mă uitam se uită la maşinile zită oficială leldmareşalui Moham­ cu, prim-adjunct al ministrului afa­
de partid şi de stat primele micromotoare ie­ ţile existente pentru a se scurta termenele de la el şi nu-1 recunoş­ care nu merg. Aşa mad Ayub h-fran, preşedintele Re­ cerilor externe, Mihai Magheru, am­
şite de pe banda de montaj. încă fn acest an, construire şi de dare în funcţiune a acestora. team. Voi bea nervos, ceva nu e plauzibil publicii Islamice Pakistan. basadorul României în Pakistan, con­
fabrica va trebui să producă circa 20.000 mi- La Piteşti a fost vizitat şantierul de con­ apăsat. Tare aş fi pentru că celtj peste împreună cu Excelenţa Sa pre­ ducători ai unor instituţii centrale,
cromotoare. strucţii de locuinţe din partea de nord a ora­ .vrut sâ-l văd la celâ- 84.000 de lone de mi­ şedintele Pakistanului, au sosit generali şi ofiţeri superiori, funcţio­
In continuare, conducătorii de partid şi de şului. unde se vor clădi peste 1.820 aparta­ Salt capăt al firului nereu date peste plan doamna Miangul Aurang/.eb, fiica nari superiori din Ministerul Aface­
stat vizitează şantierul marelui combinat pe­ mente. precum şi noul cartier din sud. In pe ingineiul Gâvă- în ' nouă luni n-au preşedintelui, Syed Sharifuddin Pir- rilor Externe, ziarişti români şl co­
trochimic piteştcan, unde sînt întâmpinaţi de partea de vest a oraşului a fost examinat lo­ nescu de la secţia 1. ieşit singure din zada. ministrul afacerilor externe al respondenţi ai presei străine.
Constantin Scarlat, ministrul industriei chimi­ cul unde se va amenaja un microraion cu cir­ „....Ce să-mi explici ? carieră. Maşinile au Pakistanului, cu soţia, Jamsheed K. Au fost prezenţi şefi de misiuni di­
ce, şi Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor ca 2.300 apartamente. Reprezentanţii organe­ Ştiu că aţi puşcat su- fost preluate din A Marker, ambasadorul Pakistanu­ plomatice acreditaţi la Bucureşti şi
pentru industria chimică şi rafinării. In faţa lor locale de partid şi de stat au înfăţişat pro­ pragabantele, că a* mers, iar minerii lui în Republica Socialistă România, membrii ambasadei Pakistanului în
iectele de amplasare a viitoarelor cvartale de veţi basculante şi că le-au asigurat în per­ România.
machetei viitorului combinat. în cursul vizitei prinţul Miangul Aurang/.eb. deputat
locuinţe proprietate personală şi de stat ce se Sa ora 13 şi 40 de mi­ manenţă minereu. în Adunarea Naţională. S. Fida Has- Pe aeroportul Bâneasa, pavoazat
pe şantier, se discută despre mersul construc­ vor construi în Piteşti. Tovarăşul Nicolae nute aveţi doar 700 Dacă cobori în ca­ san, secrelarul principal al preşe­ cu drapelele «le stat ale României şi
ţiilor şi montajului, se fac recomandări pentru Ceauşescu a atras atenţia asupra necesităţii de tone de minereu. rieră te convingi încă dintelui. cu soţia, Altaf Gauhar, se­ Pakistanului, se aflau numeroşi oa­
buna desfăşurare a lucrărilor. Se vizitează a­ de a se asigura o densitate mai mare a supra­ Acum uzina merge, de la prima vedere cretarul Ministerului Informaţiilor şi meni ai muncii din Capitală, veniţi
feţelor construite în cartiere, de a se ampla­ primeşte şi noi...“. că lucrurile stau aşa. Radiodifuziunii, şi alte persoane ofi­ să satule pe înaltul oaspete pakista­
poi şantierul viitoarei rafinării moderne din sa in mod raţional blocurile mari şi zonele Autobasculanta stă nez.
apropierea Piteştiului, care va prelucra onual pentru construcţii de locuinţe proprietate per­ Ascultă un timp, re- la încărcare cel mult ciale. In timp ce comandantul gărzii mi­
La coborîrea din avion preşedinte­
ţinîndu-şi vorbele, a­
Circa 3 milioane tone ţiţei. sonală, in scopul dezvoltării armonioase a ora­ poi după ce spuse un un minut şi jumăta­ le Pakistanului a fost salutat cu cor­ litare de onoare prezintă raportul, în
Următorul obiectiv al vizitei este şantierul şului, potrivit normelor de sistematizare. Tot­ „Bine, vom vedea", te — două, iar ex- dialitate de preşedintele Consiliului văzduh evoluează o formaţie de a­
odată, au fost examinate variantele de siste­ vioane cu reacţie care au escortat
uzinei de autoturisme Piteşti. Aici, construc­ puse receptorul în cavatorislul parcă se de Stat al Republicii Socialiste
matizare a centrului oraşului, făcindu-se su­ furcă joacă cu cupa de 3 România, Chivu Stoica, cu soţia, şi avionul* prezidenţial.
torii raportează conducătorilor de partid şi de gestii pentru adoptarea celei mai raţionale — De fapt, sînt bă­ tone. E aici în carie­ de preşedintele Consiliului de Mi­ Se intonează imnurile de stat ale
stat că au depăşit graficele de execuţie. înde­ solufii ieţi buni — simţi el ră o atmosferă de lu­ niştri, Ion Gheorghe Maurer. celor două ţări. In semn de salut au
plinind încă din această lună planul anual la Pretutindeni, constructorii de pe şantiere, nevoia să se justifice. cru care-ţi, râmîne Erau de faţă llie Murgulescu. vice­ fost trase 21 salve de tun.
muncitorii şi tehnicienii întreprinderilor, ce­ preşedinte al Consiliului de Stat, cu Preşedintele Pakistanului şi pre­
construcţii-montaj. Acum ei lucrează ^tens Catargele oţelăriei Hunedoa­ Azi însă au rămas mult timp întipărită
tăţenii localităţilor vizitate au făcut o caldă rei. soţia, Gpigore Geamânu, secretarul şedintele Consiliului de Stat al
pentru pregătirea frontului de lucru în timpul primire conducătorilor de partid şi de stat. Foto: V. ONOIU „descoperiţi" şi pînă în memorie. Vezi par­ Consiliului de Stat. Anton Breiten- României trec în revistă garda de
la ora aceasta au res­
că mai multe maşini
tanţă faţă de graficul decît oameni, aflate hofer, Ion Cosma, Ludovic Takacs, onoare. înaltului oaspete îi sînt pre­
orar. Au promis că într-un imens caru­ general de armată Iacob Teelu. mem­ zentate persoanele oficiale române
la sfirşitul schimbu­ sel. După cîteva ore bri ai Consiliului de Stat, general- aflate pe aeroport şî membrii corpu­
lui diplomatic.
Pionierii au oferit oaspeţilor bu­
La odihnă în VOTAREA CONTRIBUŢIEI lui II vor recupera petrecute în carieră chete de flori. Cei prezenţi pe aero­
nu-ţi mai pui între­
restanţa. Eu îi cred.
fost
După-ainiază
execu­
barea cum au
masivă.
Capitalei, aflaţi fie traseu, au făcut
staţiunea cetăţenilor, cu- sprijinul sta­ tă puşcare minereu extrase numai în s O p tr u iş 3 port, precum şl numeroşi locuitori ai
Vor avea
prima jumătate a lu­
feldmarcşalului Mohammad
Ayub
14
tului, au fost electrificate
nii octombrie
peste
Geoagiu-Băi VOLUNTARE sate, urmînd ca pînâ la sfir- klestul... are 20.700 de tone de mi­ Khan şi celorlalţi oaspeţi pakistane/.i
Se vedea că
o călduroasă primire.
şitul anului lumina electrică
nereu peste plan. Ai
să pătrundă în alte 28. pentru oamenii din senzaţia că te-a pă­ ★
An de an oraşele şl satele turale, 48 poduri şi podeţe, Realizări frumoase au fost carieră păreri deja truns ceva din acel In după-amiaza zilei de vineri,
regiunii noastre şi-au îmbu­ 14 drumuri,în lungime de 21. obţinute şi la întreţinerea driir, formale, cr ista lisate. ritm în care se mun­ In fo rm a ţii! preşedintele Pakistanului, Mohani-
Băile Geoagiu au pri­ nătăţit patrimoniul cu noi o- km, trotuare pe o suprafaţă de murilor şi podurilor, în con­ *E!e nu $-SU "Tîascut ceşte şi simţi chema­ “macl Ayub Khan. a făcut, o vizită
mit o nouă scrie de oa­ biectlve industriale şi social- 38.200 m.p. şi altele. De ase­ struirea de trotuare, mai ales nici într-o zi, nici în- rea de a împărtăşi şi protocolară preşedintelui Consiliului
culturale, care ridică aspectul menea, s-au efectuat 89 de Iii- în localităliţe Spini,^Sîntarţ- ir-o sâptămînă şi nici reportaje, de Stat. Chivu Stoica. A avut loc o
meni ai muncii, veniţi arhitectonic al acestora, asigu- drei. Geoagiu. Geîmar. Şibot. intr-o lună Ci ■ în altora sentimenteJe convorbire cordială, la care au luat
din toate colţurile ţării nnd creşterea permanentă a Gîrbova. A’poldul de Sus, Ba­ timp. Dacă se supă­ de respect faţă de a­ pute persoane oficiale române şi
pentru tratament şi o­ nivelului de viaţă şi cultural ţi* şi altele. rase pe eî o făcuse ceşti oameni care, li­ note pakistaneze.
al oamenilor muncii. pentru că în accep­ teralmente «m ută (Agerpres).
dihnă. Cei veniţi aicî se Pentru înflorirea Sînt în regiune numeroase munţii din .loc".
In realizarea unor lucrări de exemple de cetăţeni care au ţiunea şefului exploa­
bucură de o cazare co­
interes obştesc cu caracter lo­ dovedit multă abnegaţie şi de­ tării nu intra ideea T. NICOARA (Alte relatări in pagina a 4-a)
respunzătoare, o hrană cal — şcoli, cămine culturale, localităţilor rurale votament în efectuarea lucră­
bogată în vitamine şi electrificare, întreţinerea dru­ rilor do interes general, Ce­
murilor şi podurilor etc. — un
variată ca meniuri, de tăţenii din satul Sibişel, raio­
însemnat rol îl are contribu­ nul Orăştie. de exemplu, au
un tratament curativ ţia cetăţenilor în bani şi mun­ crârj de reparaţii la diferite reuşit să termine căminul cul­
special aplicat în anu­ că. obiective. Locuitorii din satele tural din localitate într-un m m Dl AVANSARE -
Aurel Vlaicu, Sibişel, Turdaş,
mite boli reumatismale. însufleţiţi de dorinţa de a-şi timp record — 6 luni. De ase­
Pentru sezonul rece s-au vedea localităţile în care tră­ Şard şi’ alte localităţi se pot menea. cetăţenii din satul
iesc cît mai frumoase, cetăţe­ mîndri că prin eforturile lor
asigurat condiţii de ca­ nii regiunii noastre au dat în au construit sau amenajat în SABIN BOTIC1U
zare şi tratament unui folosinţă, prin contribuţie vo­ satele lor cămine culturale, a vicepreşedinte a) Comitetului IACT0R PRIMORDIAL Al
număr de 211 persoane. luntară bănească, în primele executiv al Sfaluluj popular
nouă luni ale.acestuj an. 270 căror înfăţişare a dat un regional Dr. ing.
de lucrări de interes general : aspect nou satelor lor.
CREŞTERII PRODUCTI­
20 săli de clasă, 13 cămine cul­ Din fondurile băneşti- ale (Continuare in pag, a 3-a)
PETRU ROMAN, re, a îmbunătăţirii organizării
VITĂŢII MINTII muncii, a folosirii mai com­
muncă,
plete a timpului de
numeroase brigăzi de mineri
au obţinut rezultaţe aprecia­
director generai Exploatările miniere din ba­ care impun alegeiea unor mo- exemplu, brigada lui Farkaş
bile. In abataje cameră, spre
zinul carbonifer Valea Jiului fodc de exploatare adecvate, loan de la E.M. Lonea a avan­
au obţinut în primele nouă ce limitează posibilităţile de sat în luna septembrie 207 m,
luni ale anului, unele, rezulta­ mecanizare. Este insă o reali­ cea condusă de Şerbu Gheor­
te bune în realizarea sarcini­ tate, asupra căreia trebuie să ghe de la E.M. Uricani 173 m,
al C. C. V. J.: lor de plan. în cieştereâ pro­ reflectăm, faptul că 94 la sută iar Barlha Francisc, de la E.M.
din abatajele exploatărilor mi­
ductivităţii muncii şi reduce­
rea cheltuielilor de producţie. niere produc sun 200 tone pe Petrila, împreună cu minerii
din brigada sa au realizat 150
In trimestrul III s-a produs, zi. iar 63 Ia sulă sub 100 tone m. Viteza medie de înaintare
în comparaţie cu aceeaşi pe­ pe zi. Această dispersare, în pe combinat în abataje came­
rioadă a anului trecut, o pro­ numeroase abataje cu produc­ ră a atins. în luna septembrie
ducţie brută mai mare cu 1.800 ţie redusă, creează dificultăţi a c. 88 m, cu 14 la sulă mai
tone pe zi, redueîndu-se con­ deosebi le prin complexitatea mult decît prevederile de plan.
sumul de muncă cu 88 posturi şi lungimea mare a reţelei de
pe 1000 tone cărbune extras lucrări miniere subterane, prin Şi în abatajele cu front lung
numai pe seama creşterii pro­ deservirea dificilă şi costisi­ s-au obţinut unele re­
La ferma din Miercu­ ductivităţii muncii. toare a abatajelor, posibilităţi zultate peste sarcinile stabili­
rea. aparţinătoare I.A.S. Dacă analizăm însă rezulta­ limitate de mecanizare, orga­ te. Brigăzile conduse de Pe­
A polci se execută ara­ a celor din cea de a doua tele activităţii noastre prin nizare a muncii ţi de supra­ tre Constantin şi Ghioancâ
turi pe terenul eliberai AUTIST AMATOR categorie. prisma sarcinilor trasate de veghere în abataje. . Sabin realizează la E.M. Lu-
peni în abataje lungi de 120 m,
de culturi tîrzii. Meca­ Exemple sînt nenumărate, cel de al IX-Iea Congres al Dacă analizăm însă produc­
nizatorii Roth Gheor­ Ie vedem la tot pasul în faţa partidului privind necesita­ ţia zilnică la abatajele came­ avansări de 35—36 m pe lună.
ghe, Dumitru Cimpeanu, noastră, le întilnim la for­ tea îmbunătăţirii calitative a ră. unde condiţiile geologice La acelaşi nivel a> vitezei de
Gheorghe Ghibolaru şi maţiile caselor de cultură, activităţii întreprinderilor, a şi miniere nu mai sînt atit de înaintare se ridică şi brigada
Mai Martin trasează co­ AMATORISM? la formaţiile sindicale, ale creşterii eficienţei economice, variate, unde forma şi dimen­ lui Blaga Mihai.
ordonatele viitoarei re­ căminelor culturale, le întîl*- ajungem la concluzia că în ex­ siunile abatajului, dotarea şi ^ Viteza medie de înaintare
colte pe una din tarla­ nim in chipurile zugrăvite ploatările noastre miniere sc locul de muncă sînt puţin di­ in abatajele cu front lung rea­
lele fermei. pe sticlă, în încrustârile de pot aduce îmbunătăţiri sim­ ferite. constatăm variaţii mari. lizată pînâ în prezent nu este
De obicei, atunci cînd se cării de amatori. Dacă se va fini pe artiştii amatori să se pe stîlpli porţilor) în cusă­ ţitoare. Creşterea eficienţei e­ fn luna august. 72 la sută din insă la nivelul posibilităţilor
vorbeşte despre mişcarea ar­ reuşi sau nu, îsi vor putea menţină cit mai aproape de turile de pe portul popular, conomice a activităţii exploa­ totalul abatajelor cameră au existente. S-a realizat în me­
tistică de amatori, se opi­
Urme ale unei nează mai mult pentru cifre spune cuvîntul.şi alţi tova­ adevăr. în cîntecul şi poezia popu­ tărilor. folosirea cît mai pro­ realizat sub 100 tone pe zi. die pe bazin o înaintare luna­
lară. De cele mai multe ori
răşi cu preocupări
ră de 26.6 m în abatajele fron­
pentru
ductivă a forţei de muncă ne­
iar 28 la sută chiar sub 50 tone
Desigur nu sc poate vorbi
şi fapte : avem atîtea forma­ mişcarea artistică a amato­ despre o artă profesionistă nu trebuie nici căutate, ci cesită o concentrare a pro­ pe zi. tale orizontale din strate
aşezări dacice ţii care numără atîţia mem­ rilor. şi o artă amatoare, deşi nu doar ne cer să fim atenţi, să ducţiei, o folosire cît mai com­ groase, de 20 m în abataje
bri, cu aceste formaţii am In Dicţionarul limbii ro­ de mult (şi se mai obişnuieş­ nu trecem peste ele. să le pletă şi cît mai intensivă a ca­ Elementul rel mai dina­ frontale din stratele subţiri şi
Cercetările prin săpături ar­ dat atîtea spectacole la care mâne moderne, noţiunea de te şi astăzi), au existat pu­ strivim cu nepăsare sau, şi pacităţilor. mic care reflectă nive­ 22 m în abataje în trepte răs­
heologice, efectuate de colecti­ au asistat mai mulţi sau mai artist este explicată ca fiind: atunci este grav, să le igno­ La exploatările miniere, ve­ lul mecanizării lucrări­ turnate. Dacă analizăm cum
vul Muzeului regional din puţini spectatori. Apoi, în blicaţii, au existat oameni răm pentru că n» se pare că riga principală în capacitatea lor, modul de organiza­ au variat aceste viteze în ul­
Deva, au dus Ia descoperirea funcţie de acest număr, mai care şi-au pus semnătura pe ne putem dispensa de ele ca de producţie o constituie aba­ re a producţiei, alegerea
o sumedenie de
scrieri la
unor noi şi importante măr­ mare sau mai mic de spec­ nivel foarte scăzut, etiche- de ceva care ne încurcă. De­ tajul. De modul în care se judicioasă a metodei de timii zece ani, constatăm râ
turii ale trecutului acestor tatori, se apreciază calitatea sigur, ne gîndim la artă în munceşte aici depinde activi­ exploatare este viteza s-a obţinut o creştere de 45
locuri. Pe platoul superior al spectacolului — munca artiş­ Disocieri tînd aceste nonvalori cu ti­ accepţiunea proprie a noţiu­ tatea întregii exploatări. Con­ de avansare. la sută în abatajele cameră şi
dealului Piatra Coziei, situat tilor. Mai există şi concursu­ tlul d e .. pentru amatori. Fap­ nii. căci. privită dintr-un centrarea producţiei, cerinţă Pentru industria extractivă de 35 la sută în abatajele fron­
între comunele Cozia şi He- rile cu caracter local sau re­ tul a fost analizat la timpul unghi mai larg, aria este sau principală în îmbunătăţirea tale din stratc groase. La ce­
repeia, au fost scc-ase la ivea­ publican. car^-şi propun să său de către revistele de spe­ calitativă a activităţii exploa­ este caracteristică mobilitatea lelalte genuri de abataje, vite­
cialitate. Dar dacă nu se poa­
lă vestigii arheologice datîud descopere şi să aprecieze nu­ „Persoană de'talent care lu­ te vorbi despre două arte, trebuie să existe în tot ceea tărilor miniere, poate fi rea­ permanentă a locurilor de za medie de înaintare nu a în­
ce iese din mintea şi inima
din epoca dacică, din cursul mărul şi valoarea talentelor. crează în mod creator în­ omului. lizată numai prin intensifica­ producţie. De viteza cu care registrat creşteri. Dacă ţinem
perioadei de înflorire a statu­ tr-un domeniu a) artei", iar din punctul nostru de vede­ rea exploatării stratelor de avansează abatajele depinde
lui liber dac (secolele 1 î.e.n Personal mi se pare că a- noţiunea de artă ca : „Formă re cu siguranţă se poale Am lucrat cu multe forma­ cărbune, prin creşterea simţi­ în directă măsură producţia seama de faptul ci unele bri­
şi I e.n.). oeastâ apreciere este oare­ a conştiinţei sociale care o­ vorbi despre două categorii ţii artistice, atît de la aşeză- găzi realizează în prezent x-
prea
face
distinse de artişti — profe­
cum contabilă,
Vestigiile atestă o aşezare glindeşte realitatea în ima­ mintele culturale cît şi ale toare a încărcării abatajelor. / realizată. Viteza de avansare vansări de peste 30 m în aba­
cu un bogat inventar în obiec­ m^lt apel la cifre şi uită că gini artistice, totalitatea ope­ sionişti şi amatori — pe care sindicatelor, şi de cele mai Se poate argumenta, pe bu­ realizată este un indicator ca­ tajele cu front lung, rezultă ră
în dosul fiecărei cifre se află
te : vase de uz comun. lucra­ relor care apariin acestei for­ de cele mai multe ori nu-i nă dreptate, că la aprecierea litativ care exprimă nivelul
te cu mîna din pastă de lut, un om cu gîndurile şi dorin­ me a conştiinţei sociale". deosebeşte decit meşteşugul NICOLAE GASTONE producţiei zilnice obţinute din activităţii tehnice şi organiza­ majoritatea abatajelor nu rea­
şi vase lucrate cu roata ola­ ţele lui de a da totul pentru Ne-am oprit puţin asupra a­ cîştigat de primii în cursul metodist la Casa raională lizează nici avansarea de un
rului. Şirul pieselor din lut pasiunea sa — arta. Rîndu- cestor explicaţii, foarte au­ anilor de şcoală sau canti­ de cultură Orăştie abataj trebuie să se ţină sea­ torice pe exploatare. Ca urma­ metru pe zi. Or, este ştiut că
ars. aflate etici, se încheie cu rile de faţă vor să pătrundă torizate pentru ca în conti­ mă de condiţiile geologice şi re a îmbunătăţirii simţitoare de foarte mulţi ani practica
lustruitoare pentru vase şi în universul specific al miş­ nuare încercarea de a-i de­ tatea de experienţă scenică (Continuare tn pag. a 2-a) miniere foarte variate din ba­ a dotării minelor <*u utilaje şi
greutăţi pentru războiul de ţe­ zinul Valea Jiului, condiţii material modem de susţine­ (Continuare în pag. a 2-a)
sut
i