Page 69 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3981
S-T

DEZBATERI FRUCTUOASE

QleUuiţte

iN ADUNĂRILE GENERALE Un ceas loveşte timpul, ascuns in întuneric, 1
din depărtări ce încă nu pot a le pătrunde,
Mă cheamă, oare, toamna din juru-mi s-o desferec,
ori raza care, poaie-i pierdută-n intuneric ?
Dacă tematica adunărilor nele dezbateri po tema com­ minării lucrărilor exterioare
generale ale organizaţiilor de portării în familie şi societate. şi a instalaţiilor de încălzire Sînt obosit dc gînduri, de inimă, de vreri ;
bază, este bine aleasă, iar ma­ In iunie, cînd la ordinea de zi interioară la toate blocurile în doresc tăcerea casei, în linişte să dorm.
terialele prezentate sînt scur­ a fost înscrisă această proble­ construcţie, astfel îneît iarna
te, concrete şi pe înţelesul mă, comuniştii au criticat cu să se poată lucra nestingherit ...Dar ceasul bate, bate — un clopot viu, enorm,
membrilor de partid, este şi tărie pe Vodiceanu Aurel, la terminarea apartamentelor. purtînd tot vîntu-n unda-1, cu pasul uniform.
noimaI ca numeroşi comunişti Flonta Petru şi alţii, care au In ce priveşte amenajarea căi­
să participe la dezbateri, adu- săvîrşit abateri de la conduita lor de acces din şantier pen­ ...Mă cheamă, oare. umbra uilată-n timp, in ploi,
cîndu-şi contribuţia la clarifi­ în societate şi fomilie Ei au tru a nu deveni impractica­ ori şoapta de sub frunză, ce tese frunze noi ?
carea problemei, la îmbunătă­ propus ca membrii biroului bile şi a îngreuna operaţiile de t
ţirea stării de fapt prezentate. organizaţiei de bază să vizite­ aprovizionare a locurilor de . AL. SEVASTIANOS VLAHOS
De pildă, la buna desfăşura­ ze şi pe alţi constructori aca­ muncă, comunistul Coroianu
re a adunărilor generale ale să. S-au găsit astfel, cazuri Simion a propus să se renun­
organizaţiei de bază de la şan­ cum a fost cel al unui tovarăş ţe la vechiul sistem de „pro­
tierul IV construcţii al I.C.S. cu doi copii, gata să-şi aban­ vizorat" şi să se treacă la exe­
Hunedoara, comuniştii contri­ doneze familia, pe motive ne­ cutarea acestora pe drumul
buie prin dezbateri vii, al căror întemeiate. Acum, lucrurile care va râmine definitiv. Un ''P e r d e le .
rezultat se face tot mai sim­ s-au îndreptat, cei amintiţi re- deosebit accent s-a pus pe ur­
ţit in viaţa şi munca construc­ vizuindu-şi atitudinile şi du- gentarea lucrărilor la „roşu"
torilor. Cîleva exemple relie­ a blocurilor „B-5", „D-3",
fează acest lucru. In septem­ ..F-2“ şi „C-4G", astfel’ că la I Perdele.
brie. biroul organizaţiei de ianuarie 19G8 să fie cel puţin Flutură în adierea zefirului, perdelele.
bază a constatat râmînerea în 200 de apartamente în care Uşoare, vaporoase, se zbat
urmă a unor lucrări faţă de să se poată lucra din plin. S-a cu aripi de fluture,
grafic. Din dezbaterile ce au Viaţa de partid vorbit şi despre dotarea mun­ lovind geamurile lacome,
avut loc în adunarea generală, citorilor cu echipament căl­ care sorb acrul.
a reieşit că sînt întîrziate lu­ duros şi chiar atunci, pe loc. Sau,
crările la viitoarea cantină a i s-a trasat sarcină comunistu­ leneşe şi mol,
combinatului, cu x 2.000 locuri, lui Raliu Dumitru, gospodarul tremură voluptos în răcoarea
la sala de maşini a laminoru­ şantierului, să se ocupe de a­ mătâsurilor grele.
lui bluming de I 300 mm şi al­ ceasta.
tele. Comuniştii Popa Alexan­ cînd o viaţă demnă in socie­ Ţînînd seama de aportul co­ Sau,
tate cit şi în familie.
dru — mozaicar. Pop Simion, muniştilor, planul de măsuri rigide şi demne,
zidar, Suciu Gheorghe, dulgher Probleme deosebite se ivesc al adunării, cuprinde sarcini zimbesc abia schiţat
şi alţii, au arătat necesitatea pentru constructori în aee^lâ concrete, cu răspunderi nomi­ cu dinţii florilor lor dc macrame.
completării Ioturilor amintite perioadă, cind bate la uşă ano nale, începînd de la ing. Da-
cu noi brigăzi, cu muncitori timpul friguros. Comuniştii de îămuş Teodor, şeful şantieru­ Dar
experimentaţi şi harnici, cit şi la şantierul IV au găsit potri­ lui şi continuind cu toţi facto­ în spatele lor,
cea a unei mai bune aprovi­ vit ca în adunarea din 16 oc­ rii răspunzători. Se prevede Infruntînd cu bărbăţie adîncurile, minerii din brigada lui Enache Cliiriţâ, din sec­ a perdelelor care filtrează cerul, i
zionări a locurilor de muncă tombrie. să discute tocmai torul III al E.M. Petrila, opun rezistenţei adîncurilor priceperea şi experienţa lor In felul pulsează iubirile,
cu deferite materiale Luîn- despre acestea Tovarăşul Albu ca membrii biroului să pre­ acesta, ei au extras peste prevederile planului anual mai mult de 1.G50 tone cărbune. tainele,
du-se în considerare propune­ loan, inginer şef pe şantier zinte în fiecare şedinţă rapoar­ In fotografie, un ultim „retuş" înainte de intrarea în schimb. fericirile.
şi membru a) biroului organi­ te asupra desfăşurării lucră­
rile făcute — ce au fost prinse rilor pregătitoare pentru' iar­ Foto : I. TEREK SILVIA FAUR
de altfel in planul de măsuri zaţiei de bază, i-a informat că nă, iar în luna decembrie, a­
adoptat de adunare — la can­ au început pregătirile în ve­ dunările grupelor de. partid să
tină s-au trimis chiar a doua derea bunei desfăşurări a lu­ analizeze pe Iotur i eum-s-a în­
zi, 3 brigăzi între care cele crărilor şi pe timpul iernii, că făptuit planul de măsuri sta­ Complexul Pe şantierul de la Porţile de Fier
ale comuniştilor Fazecaş Iosif documentaţia necesară, în va­ bilit.
şi Iepure Roman, Iar la noul tos re de 230 000 lei a fost în­ Sîntem convinşi că şi de de la Palota JHaeitiă
tocmită şi aprobată iar unele
bluming, brigada mozaicaru­ reparaţii la cazanele pentru De pe şantierul construcţiilor viitoarelor căi de circulaţie
lui Pâsârelu Constantin, mem­ data aceasta, comuniştii şan­ La noul Complex porcin de din zona Porţilor de Pier s-au primit noi veşti despre succese­
bru de partid, două brigăzi de apă caldă, cît şi protejările tierului IV al I.CSH , vor fi la Palota. regiunea Crişana, le înregistrate In scurtarea termenului de dare în folosinţă
dulgheri şl 3 sudori. gropilor de var s-au şi termi­ în fruntea luptei pentru în­ s-a obţinui prima „recoltă*' Lumini cădelniţau firave-n ape
deplinirea obiectivelor dezbă­ de... purcei. a căij feroviare şi drumului naţional. Zilele acestea a fost ter­
Deşi de atunci n-a trecut nat Pe marginea raportului tute şi propuse de ei. cu simţ Pînă la finele acestui an, minat viaductul „Halda Virciorova". Construcţia a fost gata Peste comori rămase în neştire,
decît ceva mal mult de o lună, prezentat au luat cuvintul 9 de răspundere, că voi mobi­ aici se vor obţine peste 8.000 cu două luni şi jumătate mai devreme. La tunelul din ace­ Asfinţitul îşi suna neînduplecat sfîrşitul,
Un ceas îşi petrecea bătaia-n poi subţire.
^odul dezbaterilor principiale tovarăşi, între care Zdrenghea liza in primul lind prin exem-, de purcei. Primii porci graşi eaşi zonă s-au turnat bolţile dc beton într-un timp mai scurt
cu 40 de zile dccît era prevăzut. La Bahna, viaductul întins pe
şi hotârîte din adunarea gene­ Silvestru, Coroianu Simion, piui lor personal, pe toţi cei­ voi fi livraţi începînd cu luna 240 mMa înălţimea de 20 m — ccl mai lung de pc calea noas­ Lunecam pe ţărm. obosiţi, printre alge.
martie a anului viitor. Din a­
rală. s-a făcut simţit. Ambele Gherman Vasile, Poenaru Ale­ lalţi constructori. Astfel vor tră ferată — au fost montate grinzile metalice, creindu-se Eu ţineam slrîns în palme o scoică.
dovedi încă o dată eficacita­ nul 19G9, la încheierea lucră­ Tu un pumn de nisip.
lucrări sînt in prezent uşor xandru şi alţii. Ei- au relevat rilor de construcţie, de la condiţii pentru aşezarea liniei. Totodată, pe traseul căii fe­
tea unor dezbateri temeinice Dar nimeni n-a aflai — poate luna ivitâ-ncet
avansate faţă de prevederile necesitatea urgentării punerii în adunările generale. Complexul Palota vor ieşi a­ rate a fost încheiată plantarea pilonilor la toate cele 19 via­ printre catarge —
graficului. în funcţiune a noii staţii — nual peste 100.000 porci graşi, ducte, iar la aproape trei sferturi dintre acestea au fost mon­ Că-n scara aceea se petrecuse schimbarea noastră
cîntărind fiecare cel puţin L20 tate şi grinzile ce vor susţine linia. La drumul naţional, pilo­
Rodnice s-au dovediţ şl u- moderne — de mortar, a ter­ E nt'RGHlAN kilograme. . Ia chip.
nii au fost plantaţi la 32 din cele 35 viaducte, lucrările res­
NICOLAE DRAGAN
pective aflîndu-se cu circa 90 de zile în avans.
(Urmare din iţag 1) majoritatea exploatărilor au din Valea Jiului a scos în e­ cu 5 tone de metal mai pu­
admis plasarea incompletă a videnţă necesitatea ca orga­ ţin. pe lîngă alte avantaje im­ creatoare, spiritul de dâruî-
din bazin a demonstrat că se abatajelor. Aşa s-a ajuns Ia si­ nizarea activităţii brigăzilor portante De aceea, ne propu­ re în activităţile zilnice, dra­
poale realiza un cîmp de un tuaţia în care. deşi normele să nu fie lăsată numai pe sea­ nem ca . în cursul anului 19G8 gostea pentru frumos sînt
metru pe zi chiar în condiţiile de producţie în abataje se de­ ma acestora. Pentru fiecare să terminăm în linii generale criteriile cu care se măsoa­
susţinerii abatajelor cu armă­ păşesc în medie cu 19 la sulă, abataj trebuie întocmit un acţiunea de generalizare a uti­ ră valoarea personalităţii u­
turi de lemn şi cu o dotare planul.de producţie pe exploa­ program de luciu cu sarcini lizării elementelor de susţine­ mane. Artiştii amatori şi-au
mult mai redusă Concluzia tări se realizează cu multă concrete pe schimburi în care re moderne în abatajele cu creat un binemeritat presti­
este evidentă. greutate: O cerinţă imediată să se stabilească dotarea tehni­ front lung. (Urmare din pag. 1) făcută în salturi, se ia în ajute procesul de producţie' giu în complexul fenomene­
In abatajele din Valea pentru creşterea vitezelor de că. numărul de muncitori, mo­ In minele noastre este ge­ considerare doar atunci cînd cu adevărat, îl vor încurca. lor artistice de la noi, lucru
Jiului, cu actuala dota­ avansare a abatajelor este pla­ dul de organiz.are a lucrului, ne­ neralizată tăierea prin puşca- multe ori* artistul amator — este cerută de organele ce se Aceasta se numeşte falsul a­ pentru care au cucerit apre­
re tehnică se poate rea­ sarea completă a fiecărui loc cesităţile de deservire a aba­ re in abataje. Se impune însă care nu este altul decît mun­ preocupă de această muncă matorism. un fel de slujire cierile publicului, dragostea
liza o viteză de înain­ de muncă. tajului, iar pe dc altă parte, ca în abatajele cu front lung citorul, ţăranul cooperator, — „Trebuie să avem şi noi falsă a artei. colegilor de muncă, creditul
tare moi mare şi, deci, Activitatea normală de pro­ sarcina concretă privind avan­ să trecem la studierea şi apli­ inginerul sau tehnicianul, o formaţie artistică, s-a pri­ O altă epuză care creează nostru chiar. Acest credit tre­
o producţie pe abataj ducţie, realizarea ritmică a sarea zilnică şi producţia rea­ carea unui larg program de profesorul sau învăţătorul pe mit sarcină şi gata" ! amatorismul este lipsa de buie îndreptăţit ori de cîte
mai ridicată. sarcinilor se pot asigura lizată Acest program alcătuit introducere a tăieri» mecani­ care-l cunoaştem avînd preo­ Ialâ-nc pe toţi alergînd să disoernâmînt, de îndrumare ori vor urca pe scenă şi vor
zate cu combine moderne. Me­ cupări legale dc locul de pro­ găsim „talente*, care se re­ competentă. în asemenea simţi freamătul unei săli
canizarea tăierii poate asigu­ ducţie — primeşte, pentru ta­ crutează după principiul „la condiţii, talente autentice, care-i va primi cu căldură.
ra un nou salt in creşterea lentul cu care se dedică ce­ munca asta sînt buni cei'ti­ oameni binevoitori se pierd Artist amator nu este o
producţiei pe abataj, a viteze­ lei de a doua pasiuni, apre­ neri", sau „vrei nu vrei, tre­ într-o serie de căutări ste­ profesiune, nu csle un meş­
lor de avansare şi a produc­ cieri lăudabile, o vorbă de buie acum şi vom mai ve­ rile. care nu îe sînt proprii teşug, este dragoste, pasiune
încurajare, chemarea
spre
Viteza de avansare tivităţii muncii, desdiizînd ca­ perseverenţă din partea în­ sînt sau nu sînt talentaţi, u­ şi apoi îşi caută alte preocu­ iar dragoslea şi pasiunea sînt
dea". Se găsesc cîtiva care
lea spre trecerea la fluxul con­
răsplătite atunci cînd simţi
pări, pe care le simt mai ale
neori şi lipsiţi de bunăvoin­
tregului colectiv. $i ce mul­
tinuu de producţie în locul
lucrului ciclic discontinuu. ţumit se simte Este mica ţă (şi e păcat), iar rezultatul lor, le înţeleg mai bine. Iată că ceea ce iubeşti ţi se dă­
cum condiţiile diferite
ruieşte, îţi este din ce în ce
în
lui recompensă — aceşti oameni, pe lingă
Anul 19G0 pune în faţa mi­ faptul că nu sînt amatori de care se dezvoltă fenomenul, mai apropiat, atunci cînd
nerilor din Valea Jiului sar­ Există o expresie deja u­ artă, cu atît mai puţin îi vom creează efecte diferite şi-a dezvăluit U.ale tainele.
cini sporile Producţia de căr­ zuală : formaţia noastră, ar­ Grija pentru om este o ca­ Dar tainele nu sc dezvăluie
lalâ dc ce consider necesar numai prin brigăzi omogene. de conducerea tehnică a sec­ buni pe bazin va trebui să a- tiştii noştri, înţelegîndu-se putea numi artişti Arta lor racteristică de bază a socie­ singure şi toate deodată, ci
să ne îndreptăm atenţia spre Sînt numeroase cazurile cînd torului cu consultarea maiş­ jungâ la 7.100.000 tone, mai prin aceasta că oamenii a­ nu va atrage pe nimeni şi tăţii noastre socialiste, în pe rînd, cu multă, multă
atingerea acestui obiectiv, să muncitorii din abataje lipsesc trilor şi a conducerii brigăzji, mult cu 700 000 dc lone decît ceştia sînt preţuiţi attt prin rezultatul va fi că,~în Ioc să care aptitudinile, puterea muncă.
analizăm temeinic cauzele ca­ de ia lucru, justificat sau ne­ trebuie să cuprindă sarcini prevede planul pe anul în hărnicia şi priceperea ară­
re frîneazâ realizarea unor vi­ justificat Aceasta duce fie la atît pentru brigăzile din aba­ curs. Sporul zilnic — 2.300 to­ tate Ia locul de muncă, dar (
teze de înaintare mai mari şi descompletarea brigăzii, fie la taj, cît şi cele ce revin secto­ ne— este mai mare decît pro­ în acelaşi timp şi pentru fap­
să luăm măsuri pentru elimi­ completarea ei cu muncitori rului privind dotarea şi deser­ ducţia ce se obţine în prezent tul că şi-au răpit aproape
narea lor. noi, fapt ce are efect negativ virea acestora. Urmărirea rea­ Ia Uricani Parte din acest zilnic din timpul liber pen­
Măsuri posibile de luat pen­ pentru activitatea de produc­ lizării zilnice a progranfului spor se va realiza pe seama tru o pasiune menită să
tru sporirea vitezelor de nvan- ţie Este necesar ca la toate stabilit. îmbunătăţirea luţ pe creşterii capacităţii de produc­ creeze clipe de destindere
sa’re a abatajelor sînt nume­ exploatările să sc urmărească măsura cîştigării experienţei, ţie a noilor mine Dîl.ja şi Pa- tovarăşilor pe qarc cu cîteva
roase. Creşterea continuă a de către şefi de brigadă, maiş­ este o condiţie importantă pen­ roseni. Principala cale de în­ ore înainte i-au părăsit în
productivităţii muncii impune trii şi conducerile sectoarelor tru îmbunătăţirea calitativă a deplinire a prevederilor de pragul uzinei, al şcolii, al bi­
realizarea unei producţii ma­ ca in brigăzile din abataj să activităţii şi realizarea ritmi­ plan va fi însă creşterea pro­ roului sau cu care au petre­
jorate cu acelaşi efectiv de fie aleşi acei muncitori care că a sarcinilor de producţie ductivităţii muncii In acest cut o zi de muncă sub arşiţa
muncitori. îndeplinirea şi de­ au o prezenţă bună la lucru In abatajele cu front lung, scop sc vor pune în funcţiune soarelui. S-au despărţit pen­
păşirea sarcinilor privind creş­ şi care asigură desfăşurarea viteza de avansare este influ­ abataje de mare productivita­ tru ca unul să intre in sală
terea productivităţii muncii normală a activităţii. enţată direct de dolarea cu e­ te dotate cu combine, în aba­ ca spectator, iar celălalt ca
poate fi realizată în condiţiile Acţiunea de îmbunătăţire a lemente, de susţinere modernă tajele cu front lung sporul de artist amator.
cînd nu se foloseşte personal organizării producţiei şi a şi de mecanizare a operaţiu­ producţie urmînd să se rea­ Se mai aud insă glasuri
peste plan. In aceste condiţii, muncii la exploatările miniere nilor de extracţie. Intr-un aba­ lizeze pe seama creşterii vite­ care distonează, aşa cum dis­
taj cu lungime dc 100 m, la o zei de avansare De aceea, a- tonează vocile false dintr-un
avansare de un metru pe zi. tentin cadrelor tehnice şi ingi­ mare cor, şl care pretind nici
se răpesc şi se montează cca. nereşti va trebui să fie îndrep­ mai mult nici mai puţin că
100 stîlpi de susţinere. Tipul tată în mod deosebit spre gă­ activitatea artiştilor amatori
vechi de stîlp cu fricţiune, fo­ sirea şi aplicarea acelor mă­ ar fi o frînă în activitatea
losit încă în minele din Va­ suri — tehnice şi organizato­ profesională, ar încurca une­
lea Jiului, este mai greu cu rice — care să asigure o vite­ le bune iniţiative pe târîm
cca 50 kg decît stîlpul modern ză de avansare cît mai ridica­ profesional. Susţinătorii aces­
hidraulic. Aceasta înseamnă tă în abataje, acesta fiind tor afirmaţii (uneori şefi de
că prin introducerea elemen­ elementul dinamic primordial instituţii) se cramponează de Depozitul de produse finite de la Combinatul de industrializare a cărnii Haţeg. Zil­
telor de susţinere modernă, al creşterii productivităţii această prejudecată, iar acti­ nic din acest depozit se livrează spre magazinele de desfacere din 'toată regiunea, intre
muncitorii manipulează zilnic muncii. vitatea cultural-nrtisticâ este I 5—6 tone de mezeluri. - Foto: N. MOLDOVEANU
Ne-am obişnuit cu marile te pe stâlpiI din sat. Schim­
binefaceri ale electricităţii şi barea mai operativă a becu­
ne pare firească existenţa lor SCURTCIRCUITE PE TRASEU rilor, montarea unor contoa­
pînă în cele mai îndepărtate re care să marcheze consu­
sate şi cătune. Cită dezamă­ mul energiei pentru ilumina­
gire însă, cîţi nervi, cînd 6e tul public, ar duce şi la evi­
întîmplă un scurtcircuit, ca­ tarea unor astfel de anoma­
re te lipseşte Je posibilitatea care trece peste Rîul Mare mîna organelor competente, centrul de reţele Haţeg al deranjamentelor. De altfel, lii.
vizionării unui film sau a şi are o lungă deschidere înlăturîndu-se desele deran-, I.R.EH sînt reclamate 8-10 această „operativitate" a e- Toate acestea însă nu se
programului televiziunii, le fără sprijin. Deranjamentele jamente electrice. întreruperi de curent. Cum lectrieienilor de intervenţie fac singure. Remedierea de­
iasă în intuneric, fără să pe linia amintită pot fi în­ Supraîncărcarea reţelei prin răspunde centrul solicitări­ din Haţeg, ei o justifică ast­ fecţiunilor tehnice care duc
poţi întreprinde nim ic! în­ lăturate dacă l.R E H. va tre­ folosirea abuzivă şi iraţiona­ lor ? Tovarăşul Ştefonl Cor­ fel : „Aşteptăm să se adune la scurtcircuitări, evitarea
ţelegem deci şi ne apar jus­ ce la executarea postului de lă a curentului electric, a mai multe deranjamente pe în viitor a nemulţumirilor în
tificate numeroasele scrisori transformare din satul Vad, dus de asemenea la scurtcir­ nel, şeful centrului de reţe­ aceeaşi rulă. pentru a face furnizarea energiei şi plata
primite de la corespondenţi aşa cum de altfel s-a stabi­ cuitări. Cazuri s-au semna­ le, ne-a relatat că : „In ge­ o singură deplasare de re­ ei cit şi a altora pe deplin
şi cititori, prin care reclamă lit. lat la Pui, Rîu Alb, Bretea neral, orice defecţiune e ri- mediere a lor"... Dar astfel justificate, trebuie să stea
diferite deranjamente elec­ Numeroase au fost deran­ de serviri nu pot mulţumi mai mult în atenţia tovară­
trice pe reţea. cetăţenii din raion. Dacă ar şilor de Io întreprinderea re­
jamentele şi în satele Baru
Ancheta recent organizată Mare, Valea Lupului, Uric şi maţ exista- două subcentre — gională de electricitate. Ar
pe această temă în raionul Sînpetru Tovarăşul Severin A n c h e t ă bunăoară la Pui şî Cîrneşti fi de dorjt ca ei să nu se
Haţeg a reliefat că cele mal Guga, instructor al sfatului — reparaţiile ar decurge mai mulţumească c j unele pro­
multe „surprize" în furnitzj- popular raional, ne-a infor­ rapbd. misiuni făcute cetăţenilor, ci
rea curentului electric unor mat că o bună parte dintre Destul de multe nemulţu­ să se deplaseze pe reţea, să
localităţi, sînt de ordin teh­ ele au fost provocate de ce­ Română şi în alte localităţi, dicată în maximum 48 de miri sînt reclamate — după studieze realitatea de pe te­
nic. In satele Silvaşul Inferior tăţeni neautorizaţi, care au unde, în diferite gospodării ore". cum ne informează tovară­ ren şi să stabilească care sînt
şi S'lvaşul Superior, de pil­ executat fără avizul orga­ individuale s-au pus de că­ Lucrurile nu stau însă toc­ şul Leontin Draia, preşedin­ cele mai optime şi economi­
dă,' numeroasele deranjamen­ nelor în drept legături elec­ tre locuitori siguranţe supra­ mai aşa. Iată şi up exemplu tele comitetului executiv al coase măsuri, să lupte ru
te se datorează reţelei elec­ trice sau au umblat la cuti­ dimensionate, care au provo­ edificator: deşi din Piclişn, sfatului popular raional — toată fermitatea pentru apli­
trice vechi şi — aşa cum spu­ ile de joasă tensiune, for- cat arderea celor aeriene. Zeioani, Baru Mare şi Pâu- şi privitor 1q iluminatul stră­ carea lor, în scopul rezolvă­
nea tovarăşul Emil Biriş, şe­ ţind lacătele şi sehimbînd si­ Pentru remedierea scurtcir­ cine.şti s-a reclamat în 2 oc­ zilor, pe care în general nu rii neregulilor ce mai per­
ful lotului II — S.C.M Ha­ guranţele. Acolo unde locui­ cuitului, s-a întrerupt curen­ tombrie lipsa curentului pe ard decît o parte din becuri. sistă în furnizarea energiei
ţeg al I.R.EH., necesită re­ torii au dat dovadă de vi­ tul în toată localitatea res­ reţea, nici pînă in 5 octom­ către beneficiar».
paraţii, gilentă, ca de pildă în satul pectivă. brie tovarăşii de Ia secţia re- La Ocolişul Mare, de exem­
Dese intervenţii se solici­ Plopi, astfel de elemente au Deficienţe asemănătoare 'ţele Haţeg nu au întreprins plu, nu ard în prezent decît Anchetă consemnată ie
Vedere «de la Uzina chlmico-metalurgicâ din Zlatna. tă şi la reţeaua Nâlaţi-Vad, fost descoperite şi date pe mai sînt, astfel că zilnic, ia nimic în scopul remedierii G din cele 30 becuri instala­ n EUGEN