Page 72 - Drumul_socialismului_1967_10

PROLETARI DIN TOATE TARTLF,. UNITl-VA
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general

al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru

al Republicii India, Indira Gandhi

Joi dimineaţa, tovarăşul Au participat, de asemenea. lor socială, clădirea relaţiilor
Nicolae Ceauşescu. secretar ge­ Rajeshwar Dayal. secretar pen­ dintre state pe principiile res­
neral al Comitetului Central al tru probleme externe în Mi­ pectului reciproc, al suverani­
Partidului Comunist Român a nisterul Afacerilor Externe, P. tăţii şi independenţei naţiona­
primit pe primul ministru al N. Haksar. secretar al primu­ le. neamestecului în treburile
Republicii India, Indira Gand­ lui' ministru. Amrik Singli interne, egalităţii în- drepturi
hi, care a făcut o vizită în (ara Mehta. ambasadorul Ipdiej la şi avantajului reciproc.
noastră. Bucureşti, care însoţesc pe In legătură cu situaţia din
La primire au luat parte Ion premierul indian. % Vietnam s-a exprimat îngrijo­
Gheorghe Maurer. preşedinte­ In timpul convorbirii, care rarea faţă de pericolul grav pe
le Consiliului de Miniştri. s-a desfăşurat într-o atmosfe­ care aceasta îi reprezintă pen­
George Maeovescu, prim-ad- ră sinceră, cordială, s-a rele­ tru pacea mondială, pronun-
Junct al ministrului afacerilor vat cu satisfacţie că legăturile ţîndu-se pentru respectarea
externe. Aurel Ardeleanu, am­ dintre cele două ţâri pe plan dreptului, sacru al poporului
ANUL XIX. NR. 3980 VINERI 20 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI basadorul României in India politic, economic, ştiinţific şi vietnamez de a-şi hotărî sin­
cultural se lărgesc continuu în gur soarta.
avantajul ambelor popoare, S-a subliniat, totodată, ro­
subliniindu-se că progresele lul însemnat pe care-1 pot a­
dobîndite de fiecare din cele vea toate popoarele în lichida­
H O T Ă R IR E A Program complex de dezvoltare sporirea schimburilor, pentru rea surselor de încordare şi în
două ţâri creează noi posibili­
şi
tăţi pentru diversificarea
soluţionarea litigiilor interna­
ţionale spre binele păcii şi pro­
econo­
extinderea cooperării
mice dintre România şi India. gresului omenirii.
Primul ministru al Republi­
Au fost abordate, de aseme­ cii India a invitat pe secreta­
nea. probleme ale situaţiei in­
al
Comitetului
rul general
a economiei naţionale ternaţionale. evidenţiindu-se Central al Partidului Comu­
Comitetului Central al Partidului însemnătatea pe care o are nist Român şi pe soţia sa sâ
pentru crearea unui climat de
facă o vizită in India Invita­
pace. înţelegerea şj colabora­ ţia a fost acceptată cu plăce­
rea între toate popoarele lu­ re.
mii, indiferent de orînduirea
Comunist Român, a Consiliului de Miniştri Forme şi metode Inalfă apre- (Agerpres).
. Plecarea
/V
I *
• ■
al Republicii Socialiste România şi a adecvate ciere gindirii primului ministru
de conducere tehnice
Consiliului Central al Uniunii Generale al Republicii India
Pină la 1 iulie a.c. organizarea şi condu­ Complexul de măsuri preconizate în pro­
cerea activităţii de silvicultură, exploata­ iectul de Directive ale C C. al P C.R cu pri­ Joi la amiază a părăsit Bu- basadei Republicii India Ia
a-Sindicatelor cu privire la majorarea era de aşa natură incit sectorul silvic cu vire la perfecţionarea conducerii, planifi­ cureştiul, primul ministru al Bucureşti.
re. transport şi industrializare a lemnului
naţionale,
cării şi organizării economiei
Republicii India, Indira Gand­
Pe aeroport erau arborata
probleme deosebit de importante — gospo­ vin să completeze un gol resimţit deseori hi. care a făcut o vizită ofici­ drapelele de stat ale Republi­
dărirea fondului forestier, cultura şi refa­ şi în acţiunea dc organizare ştiinţifică a ală în ţara noastră în calitate cii Socialiste România şi Re­
cerea pădurilor, paza şi protecţia acestora, producţiei şi a muncii. de o&spetc al preşedintelui publicii India O gardă milita­
duratei concediilor de odihnă punerea în valoare a masei lemnoase şi a socotesc că se vor crea noi posibilităţi de Consiliului de Miniştri al Re­ ră a prezentat onorul.
La condiţiile existente în C.S. Hunedoara
Socialiste
publicii
România.
produselor accesorii, economia vînatului şi
Cei doi şefi de. guverne şi-au
pescuitului în apele de munte ş a. — erau programare şi urmărire a producţiei pe Ion Gheorghe Maurei* luat un călduros rămas bun.
trecute pe un plan secundar Aceasta: din întregul flux tehnologic. Aşa cum sînt Premierul indian a fost în­
cauză că ocoalele silvice erau considerate ' concepute, verigile de organizare a in­ soţit de Rajeshwar Dayal, se­ * (Agerpres).
şi îmbunătăţirea reglementării acestora restiere în subordinea cărora erau. Rezol­ dustriei vor duce la îmbunătăţirea struc­ cretar pentru probleme exter­
un fel de apendice ale întreprinderilor fo­
turii organizatorice a combinatului în sen­
varea problemelor de silvicultură era gre­ sul că va cleşte foarte mult operativitatea ne in Ministerul Afacerilor
Externe, P. N. Haksar. secre­
oaie şi datorită unităţilor intermediare ce în primirea, prelucrarea şi transmiterea tar al primului ministru, Am­
Comitetul Centrai al Parti­ mentare a condiţiilor dc acor­ ţării, hotărirea prevede ridica­ se interpuneau între ocoale şi minister De dispoziţiilor. De altfel întregul sistem in­ rik Singli Mehta. ambasadorul
formaţional tehnico-economic este conce­
dului Comunist Român, Consi­ dare a acestuia. rea duratei' minime a conce­ la 1 iunie. în cadrul ministerului nostru put intr-un chip nou, avîndu-se în vedere Indiei la Bucureşti. S. Ramac-
liul de Miniştri al Republicii Tornind dc la grija perma­ diului dc odihnă pentru toate s-a trecut la o nona formă de organizare aportul maxim al informaţiei la funda­ handran, secretar adjunct în
Socialiste România şi Consi­ nentă a partidului şi statului categoriile de angajaţi de la 12 şi conducere. Sectorul de silvicultură s-a mentarea ştiinţifică a dispoziţiilor Şi deci­ Ministerul Comerţului, J. S
liul Central at Uniunii Gene­ pentru îmbunătăţirea condiţi­ zile lucrătoare, cit este in pre­ despărţit ele sectorul de exploatare, trans­ ziilor luate, lucru deosebit de însemnat da­ Mehta. secretar adjunct in Mi­
prin
a. lemnului
port şi industrializare
rale a Sindicatelor din Româ­ ilor de viaţă şi sănătatea oa­ zent, la 15 zile lucrătoare. înfiinţarea a două direcţii — D.R.S. şi că ne gîndim că în prezent un balast de nisterul Afacerilor Externe, S
nia au adoptat o hotârîre cu menilor muncii, pentru recom­ Durata concediului pentru D R E.T.I.L. prisos încarcă şi complică inutil drumul in­ Bikram Shah, şeful Protocolu­
pensarea eforturilor depuse in fiecare angajat se va stabili, lui Ministerului Afacerilor
privire Ia mărirea duratei mi­ muncă, în activitatea de în­ in raport cu vechimea sa in Noua formă este mai bună decît vechea, formaţiei şi dispoziţiilor. Externe. K. Natwar Singli, di­
nime a concediului anual de făptuire a planurilor de dez­ muncă, intre 15 şi 24 zile lu­ totuşi este încă greoaie, nu a eliminat com­ Evident că promovarea unui sistem mai rector al Secretariatului pri­
odihnă şi o mai bună regle­ voltare economică şi socială a crătoare, după cum urmează : plet paralelismele care au existat înainte suplu şi operativ în conducerea, planifica­ mului ministru, şi alte persoa­
In proiectul de Directive se prevede orga­ rea şi organizarea întreprinderilor, presu­ ne oficiale.
nizarea conducerii activităţii jn industrie pune înlăturarea paralelismelor şi supra­ Primul ministru al Indiei,
pe trei verigi cu atribuţii şi răspunderi bi­ punerile r care din păcate mai există. întă­ Indira Gandhi, a sosit la aero­
ne determinate — centrală industrială, în­ rind astfel spiritul de răspundere al ca­
Vechimea în muncă Durata concediului treprinderea şi ministerul economic. A- drelor tehnico-inginereşti, înlesnind apro­ port însoţit de preşedintele
ceastâ formă de organizare este foaHe bu­ pierea conducerii de producţie, condiţie e- Consitiului de Miniştri. Ion
pină Ia 5 ani 15 zile lucrătoare Gheorghe Maurer.
nă asigură îmbunătăţirea structurii apa­ senţialâ pentru fundamentarea temeinică
ratului de conducere, lărgirea atribuţiilor a soluţiilor de îmbunătăţire a procesului Erau prezenţi Constantin
de Ia 5 — 8 16 . .. unităţilor, asigurarea participării celor mai de producţie şi îndeplinirea ritmică a pla­ Scarlat. ministrul industriei
de la 8 — 11 17 .. .. buni specialişti la dirijarea activităţii eco­ nului la toţi indicatorii, în condiţiile unei chimice, Mihai Suder. minis­
de la 11 — 14 18 „ nomice. . promovează consecvent principiul eficierfţc economice maxune trul ecpnomiei forestiere. Ma­
de la 14.— 17 19 „ . conducerii colective In scopul realizării Desigur câ şi după aplicarea noilor for­ tei Ghigiu. ministrul construc­
de la 17 — 20 21 .. . integrale a tuturor sarcinilor, după părerea me preconizate, va trebui să se manifeste ţiilor pentru industria chimică
peste 20 24 .. . mea. ar fi bine ca actuala Direcţie regiona­ receptivitate Ia lot ce apare noii în ' pro­ şi rafinării. George Macoves-
lă de silvicultură liiinedoara-Deva să func­ gresul mondial, la ultimele descoperiri cu. prim-adjunct al ministru­
ţioneze ca întreprindere silvică şi să fie ştiinţifice şi ori de cîte ori se simte nevoia lui afacerilor externe. Ion Cos-
Pentru tinerii in vîrstă de condiţii vătămătoare sau grele, baza acestei hotăriri urmează grupată în jurul unei centrale industriale. să se promoveze cu curaj cele mai adecva­ ma, preşedintele Comitetului
pină la 18 ani, durata conce­ concediu care se poate majora a fj supus, spre aprobare. Ma­ Funcţionînd ca întreprindere silvică cu te forme de organizare şi conducere a acti­ executiv al Sfatului popular
diului de odihnă urmează a fi pină la 24 zile lucrătoare pen­ rii Adunări Naţionale. gestiune economică proprie, avînd ca sec­ vităţii economice Găsirea celor mai cores­ al oraşului Bucureşti. Ion Dră-
de la 18-24 zile lucrătoare, cri­ tru cei care lucrează în me­ Mărirea duratei concediului toare principale ocoalele silvice şi pepinie­ punzătoare forme de evidenţă şi control, gan, secretar general al Con­
teriul de diferenţiere fiind diu radioactiv. minim şi stabilirea mărimii rele centrale vom putea acţiona mai rapid înlâUirînd imprimatele şi forrmilaristirilc siliului de Miniştri, Aurel Ar­
virsta acestora. Pentru angajaţii care exer­ concediului în raport de anii şi mai eficient în îndeplinirea sarcinilor de de prisos, este o cerinţă a mersului nostru deleanu. ambasadorul Româ­
Potrivit noilor reglementări cită funcţii de conducere se munciţi vor asigura condiţii plan. întreprinderea să fie condusă dc un înainte şi ea trebuie să-şi găsească înţele­ niei în India, reprezentanţi al
cea mai mare parte a salaria­ prevede acordarea unui con­ mai bune pentru odihna sala­ comitet de direcţie, dar majoritatea cadre­ gerea şî locul cuvenit în asamblul proble- conducerii unor ministere şl
ţilor va beneficia dc o mărire cediu suplimentar de 2-5 zile riaţilor. lor care fac parte din acest comitet să lu­ me'or generale ale conducerii, planificării altor instituţii centrale, gene­
a concediului în funcţie de ve­ lucrătoare a cărui durată se Noua reglementare a conce­ creze nemiilorit in producţie şi organizări' economiei naţionale. rali. funcţionari superiori din
chimea in cimpul muncii. Ast­ va diferenţia in raport cu răs­ diilor, devenită posibilă ca Ing. EMIL MAlOnESCU Ing. GHEORGHE GUTA Ministerul Afacerilor Externe,
fel, durata medic a concediu­ punderea, complexitatea şi im­ urmare a realizărilor obţinute directorul Direcţiei regionale de serviciul organizarea producţiei ziarişti români şi străini.
lui anual dc odihnă al anga­ portanţa sarcinilor ce le revin. în economia naţională, a folo­ silvicultură Hunedoara-Deva C.S. Hunedoara Au fost de faţă membrii Am­
jaţilor va creşte de la circa 13 Sumele ce vor fi plătite in sirii mai bune a timpului de
zile la circa 18 zile lucrătoare. plus angajaţilor drept indem­ muncă şi a creşterii producti­
De asemenea, hotărirea pre­ nizaţie de concediu, ca urmare vităţii muncii, reflectă preocu­
parea continuă a partidului şi
vede acordarea unui concediu a majorării acestuia, se ridică guvernului pentru îmbunătă­ CONCURENTA. .
suplimentar de odihnă de 3-12 la nivelul anului 19G8 la circa ţirea necontenită şi ridicarea P la n u l d e in v e s t iţ ii Foto: N. MOLDOVEANU
zile lucrătoare pentru ce» ce 550 milioane Iei. nivelului de viaţă al oamenitor
lucrează în locuri de muncă cu Proiectul de lege întocmit în muncii. CRONICA
nu se reahzeaza cu justificări!
■
w
l i f t
v
■
l i
I
Joi la amiază au părăsit Ca­
pitala, îndreplîndu-se spre
Moscova, academicienii Miron
In anul curent suma totală a Avînd certitudinea câ ni se va coza“ nu au existat deficienţe urmă de un milion de lei. Râu Nicolescu, preşedintele Aca­
investiţiilor alocate fabricii onora suma stabilită pentru a­ interne. Sâ fie chiar aşa ? Ne este că din această experienţă demiei. şi Şerban Ţiţeica, vice­
„Viscoza" din Lupeni este de nul 1967 (circa 5 000.000 lei îndoim ! Fără doar şi poate câ nu s-a învăţat prea mult. Cel preşedinte, care vor participa la
3 825 000 lei, 'din carc 503.000 N.A.) am trecut la pregătiri te­ rezultatele au fost frînate şi puţin aşa dovedesc faptele La sesiunea jubiliară a Adunării
lei pentru construeţii-montaj. meinice — am contractat uti­ de unele cauze obiectSve, dar unele obiective planificate a se generale a Academiei de şli-
Cu această sumă s-a prevăzut laje şi* materiale, am deschis într-o măsură destul de mare termina în anul trecut, şi pre­ inte din U R SS consacralâ
a se executa reutilarea şi în­ front de lucru, ne-am asigurat au fost trenate de deficienţele văzute în planul de investiţii al semicentenarului Marii Revo­
zestrarea întreprinderii cu ma­ cu braţe de muncă. Forul supe” interne care au existat şi mai anului curent, lucrările sînt din luţii Socialiste din Octombrie.
şini moderne, epurarea apelor nou râmase in urmă. La insta­ +
reziduale, instalaţii de ventila­ laţia de paratrăznete, ritmul de Joi Ia amiază a sosit in Ca­
ţie şi climă, instalaţii de para- lucru se desfăşoară anevoios. pitală delegaţia guvernamen­
trâznet ş.a.m d. Centurile de pâmintare şi cele tală a Uniunii Sovietice, con­
Sîntem la finele a trei tri­ dusă de Vladimir Alcxeevicî
mestre. Care este stadiul reali­ de captare sînt montate în pro­ Kirillin, vicepreşedinte al Con­
zării planului anual de inves­ porţie de numai 80 la sulă şi res- siliului de Miniştri al U.R S S.,
tiţii ? care va participa ta deschide­
— La capitolul investiţii rior ne-a alocat însă numai persistâ Principalele lucrări L DEMETER rea expozi|iei comercial-i in­
şchiopătăm — ne-a relatat ingi­ 847.000 lei la total investiţii şi prinse in planul de investiţii dustriale a Uniunii Sovietice.
nerul Irimie Cimpeanu, direc­ nici un leu la construcţii-mon- pentru anul curent — epurarea (Continuare in pag. a 2-a) (Agerpres)
torul întreprinderii. In primele taj Am făcut intervenţiile de apelor reziduale, instalaţia de
nouă luni, din planul anual am rigoare şi. cu multă greutate, ventilaţie şi climă şi instala­
realizat doar 42,1G la sută la ne-a mai suplimentat planul de
ţia de paratrăznete — au figu­
total investiţii şi 68,7 la sută la vreo trei ori La conslrucţ.ii- rat şi în planul pe 1966, cind TELEGRAMA
construcţii-montaj. Să vă ex­ practic au început şi trebuiau
plic de ce. In 1965 am defalcat montaj însă suma destinată ul­
sarcinile aferente actualului terior este mult sub necesar.. sâ se termine, dar au rămas
La C.A.P. Apoldul de Jos culesul viilor se desfăşoară din plin. cincinal pe fiecare an în parte. Scuzele directorului au înce­ restanţe din cauza ritmului în­ Tovarăşului L. I. BREJNEV,
put să curgă în acest mod. E- cetinit de lucru, lipsei unor uti­ Secretar general al Comitetului Central al
ie au fost susţinute şi intărite laje şi materiale cum ar fi a­
parat pentru .controlul şi trata­
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
de inginerul Aure) Savu, şeful rea apelor reziduale, ventilator Tovarăşului N, V. PODGORNII
serviciului investiţii.
Ultimul
jin. ajutor din partea organe­
INSPECTORATELE SANI­ lor sfaturilor populare, de fe­ a încercat sâ ne convingă dc de evacuare a gazelor, conducte, Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem ai U.R.S.S.
chit, oramin
pentru placarea
lul îngust în care privesc unele
faptul că tovarăşii din condu­
bazinelor de la epurarea apelor
Tovarăşului A. N. KOSIGHIN,
unităţi îndeplinirea acestei da­
torii. Iată ce ne-a declarat to­ cerea întreprinderii şi de la şa. La finele anului 19G6 între­ Preşedintele Consiliului dc Miniştri al U.R.S.S.
serviciul investiţii nu sc fac cu
varăşul Voicti Dragan inspec­ nimic vinovaţi pentru situaţia prinderea a înregistrat la pla­ . MOSCOVA
tor cu igiena alimentaţiei :
necorespunzâtoare, că la „Vis-
TARE Şl IGIENA PUBLICĂ de alimentaţie publică sînt ră­ Dragi tovarăşi,
nul de investiţii o râmînere in
Multe din unităţile noastre
mase in urmă sub aspectul i­
Ştirea despre eoborirea lină pc planeta Venns a si a | iei
gienei. al curăţeniei localurilor. De la Universitatea serală automate „Venus-4“ şi înfăptuirea, în acest fel, pentm pri­
Aceasta se datoreşte slabului
Fără îndoială câ inspectora­ Vorbind de aceste direcţii port, depozitare şi desfacere a control din partea responsabi­ ma oară în istoria cosmonauticii, a unei legături interpla­
tele sanitare îşi au rostul lor principale spre care e îndrep­ alimentelor Aprecieri bune se lilor de unităţi, a organelor netare a fost primită cu vie satisfacţie dc poporul român,
bine definit, raţiunea lor de a tată atenţia inspectoratelor sa­ pot face şi la capitolul igienă comerciale, care privesc numai de marxism-leninism Deva ca una din remarcabilele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii so­
fi în viaţa de toate zilele. Nu nitare din regiunea noastră, industriala, prin aceea că s-au într-o singură direcţie şi a­ vietice, ca o nouă şi strălucită victorie in cucerirea spaţiului
vom aborda in mod exhaustiv trebuie să arătăm câ s-au rea­ îmbunătăţit condiţiile la locu­ nume aceea a realizării planu-» In zilele de 23—24 octom­ — LUNI, 23 OCTOMBRIE cosmic.
atribuţiile acestora, ci ne vom lizat unele lucruri bune, demne rile de muncă In mine s-a in­ lui. Igiena, aspectul interior, brie a.c., vor avea loc dez­ J967 In numele Comitetului Central al Partidului Comunist'
referi doar Ja laturile principa­ de remarcat S-au redus bolile trodus perforajul umed. s-au ambianţa din localuri le lasă pe bateri pc marginea docu­ Secţiile economic politică Român, al Consiliului de Stat, a! Consiliului de Miniştri, nl
le. transmisibile ca difte.ria şi po- redus gazele In ceea ce- pri­ planul al doilea sau chiar mai mentelor Plenarei C. C. al anii II şi III; istorie anul întregului popor romăn şi al nostru personal vâ adresăm-
Aşa cum ne spunea medicul liomelita, la ora actuală neîn- veşte igiena şcolară au cunos­ jos. Trebuie dezvoltat, după P.C.n. din 5—f» octombrie I : construcţie de partid a­ calde felicitări pentru această realizare istorică şi urăm sa­
Constantin lonescu, inspector registrîndn-se nici un caz. A­ cut îmbunătăţiri condiţiile de părerea mea. la aceşti oameni a.c. la temele: „Perfecţio­ nul I ; filozofic anul II, ore­ vanţilor. tehnicienilor şi muncitorilor, tuturor celor care au
sanitar de stat regional şef. în ceasta s-a datorat imunizării desfăşurare a procesului de în- simţul gospodăresc. igienic, narea conducerii şi planifi­ le 18—21 in sălile de curs contribuit la înfăptuirea ei, întregului popor sovietic, noi
aria activităţii inspectoratelor în masă a populaţiei Apoi boli vâţâmînt, de petrecere a vacan­ pentru că aici. în unităţi e a cării economiei naţionale'* ale Şcolii „Dr, Petru Groza". victorii în activitatea pentru construirea comunismului,
sanitare stă o gamă întreagă ca tetanosul (în curs de eradi­ ţelor de vară în tabere şi colo­ doua lor casă. Acesta ar fi u- şi „Principiile de bază cu — MARTI. 24 OCTOM­ pentru avîntul ştiinţei şî tehnicii, pentru pacea şi progresul
de probleme ca : igiena localu­ care) şi febr.a tifoidă — care nii. nrt din aspectele îngrijorătoa­ privire la îmbunătăţirea or­ BRIE 1967 omenirii.
rilor publice, igiena comunală, era endenicâ in regiunea noas­ Dacă am spune câ in a­ ganizării administrativ-teri- Secţiile: economic poli­ NICOLAE CEAUŞESCU
igiena apei, purificarea aerului tră. s-au redus foarte mult. Nu ceste instituţii totul merge bi­ re al Igienei alimentaţiei publi­ torialc a României şi siste­ tică anul I ; istorie anul II : Sccrclar general al Corni ierului Central
atmosferic din uzine, purifica­ mai există cazuri de epidemii ne, ca pe roate, am fi nedrepţi. ce Noi efectuăm controale, le matizării localităţilor rura­ construcţie dc partid anii • at Partidului Comunist Român
CHIVU STOICA
rea solului, urmărirea ampla­ hidrice S-au îmbunătăţit apro­ Există şi aici destule lipsuri, II şi III; filozofie anii I şi
samentelor obiectivelor indus­ vizionarea cl apă potabilă a neajunsuri, unele cauzate de GH. JURCA le". Dezbaterile vor avea III, orele 18—21 in sălile de Preşedintele Consiliului de Stat a!
triale şi social-culturaîe, igiena localităţilor Văii Jiului şi a lipsa* de personal.de utilaje, loc pe grupe, după cum ur­ curs ale Şcolii „Dr. Petru Republicii Socialiste România
ION GHEOR ;IIE MAURER
şcolară, Igiena munciî şi altele. Hunedoarei, condiţiile de trans­ materiale şi mai ales de spri­ (Continuare In pag. a 2-a) mează : Groza". Preşedintele Consiliului de Miniştri a)
Republicii Socialiste România