Page 73 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3^80

Mihail Sebastian — de la a Cu mari sacrficil a realizat al insurecţiei naţionale de la rit-o în teatru, de care s-a a­ l-a impus in conştiinţa publi­
cărui naştere se împlinesc în un nou pas înainte: comple­ 23 August, dar n-a ajuns să se propiat, la început în calitate cului, este un permanent mo­
luna aceasta GO de ani — face tarea studiilor la Paris. In ca­ bucure din plin de roadele E- de cronicar dramatic, încă de del de teatru al „meditaţiei, 0 nouă
parte dintre scriitorii a căror pitala Franţei însă situaţia sa liberârii căci în mai 1945 — prin 1934 . Intr-o perioadă în poeziei şl gindiru". Problema­
operă râLmîne permanent în ac­ materială nu mai era precară, cînd încă nu împlinise 38 de care anumite grupări literare tica acestei opere se înscrie
tualitate. Este poate exemplul ci de-a dreptul dramatică: „De ani — un stupid accident de negau importanţa textului dra­ in aria a ceea ce am convenit
tipic al intelectualului cinst't la 1 noiembrie pînă la 15 de­ automobil a pus capăt acestei matic, văzînd viitorul teatru­ să numim „eternul uman". A- fabrică
din perioada interbelică, re­ cembrie — îi s'.ria el priete­ existente zbuciumate. lui în revoluţionarei scenei, cesba este şi secretul perma­
fractar oricăror soluţii de com­ nului Camil Baltazar — nu am Opera oglindeşte în* acest luminii, decorului, Mihail Se­ nentei actualităţi şi al succe­
promis sau concesu dubioase, avut bani. Dar de loc î Ve- caz pe deplin destinul omu­ bastian pornea de la tradiţiile sului constant de care se bu­
al intelectualului al cărui des­ zi-rnă în Parisul ăsta mare, lui, frămîntările şi năzuinţele valoroase ale dramaturgiei cla­ cură piesele lui Sebastian pe
tin l-a preocupat atît de acut unde nu cunosc pe nimeni, sale. Proza —• sub semnul că­ sice, militînd pentru un tea­ toate scenele lumii, din Ame­ de prefa­
pe Cami! Petrescu. Intre cei umbtind zi cu zi să-mi caut reia s-n desfăşurat prima eta­ tru de idei. în care cuvîntul rica de Sud pînă în Extremul
doi scriitori a şi existat, de cinci franci de masă. Zile în­ pă a evoluţiei sale literare hotârîtor îl are textul: „E oare Orient.
altfel, o luminoasă prietenie, tregi. una după alta, le-am pe­ („Fragmente dintr-un carnet nevoie să spun — scria el — „In fiecare dintre noi e un
bazată pe sinceră şl reciprocă trecut aşa, mincind un colţ de găsii*’, „Femei", „De două mii că noi nu acceptăm stupida visător ascuns" scria criticul
stimă, pr!etenie care nu poa­ piine sau nemineînd de loc, de ani", „Oraşul cu salcimi", teamă a oamenilor de teatru Ion Negoitescu Intr-adevăr, în bricate
te fi decît plină de semnifi­ aminînd plata chiriei/ tapînd „Cum am devenit huligan", dc ceea ce ei numesc batjoco­ toate piesele lui Sebastian, ci­
caţii dacă avem în vedere con­ titorul sau spectatorul recu­
textul ci istoric şi social, noaşte cu o secretă înfiorare
Mihail Sebastian s-a năs­ visătorul care-şi duce existen­ din beton
cut în 1907 Ia Brăila, unde a ţa Intenta în intîmi-tatea euhii
urmat şi liceul Evenimentul său In năzuinţa eroilor de a
cel mai însemnat, poate hotă- rupe firele care îi leagă de
rîtor, al adolescentei sale a banalitatea une* existenţe co­
fost fuga clandestină la Bu­ MIHAIL SEBASTIAN tidiene împotmolite in rutină Printr-o neaşteptată coin­
cureşti pentru a asista la re­ şi obtuzitate, în aspiraţia lor cidenţă. la Cristur, în ime­
prezentaţiile teatrale ale ce­ spre puritate şi perfecţiune, diata apropiere a întreprin­
lebrei trupe franceze Georges în rezistenţa pe care o opun derii de materiale de con­
şi Ludmila Pitoeff. Revenit a- în faţa parvenitismului agresiv strucţii, s-a declanşat aproa­
casâ a trăit cu nostalgia Capi­ şi semidoot, publicul lui Se­ pe spontan o dublă campa­
talei — a căre: viată, bineîn­ bastian îşi va recunoaşte în­ nie de toamnă. Una, a harni­
ţeles. n-o putuse nici măcar camarazi, aşlcptind o scăpare „Accidentul”) reprezintă nu ritor „literatură" ? E oare ne­ totdeauna cu emoţie proprii şi cilor cooperatori, iar a doua.
intui in profunzime în cursul venită din cer, scriind scrisori numai rodul unor experienţe voie să spun că prejudecata tamice aspiraţii. Dacă la toa­ de primă actualitate, a con­
scurtei sale escapade. Sufocat la care nu primeam niciodată directe de viaţă, ci şi reflexul dialogului „nervos" (făcut adi­ te acestea adăugăm un per­ structorilor. Bineînţeles că
de monotonia, de obtuzitatea răspuns..." artistic al unei perioade de fe­ că exclusiv din replici scurte manent suflu liric care aureo­ mijloacele şi sensurile aces­
şi de lipsa de orizont a orăşe­ brile şi uneori tragice căutări, şi din „poante") e una din cele lează această operă, ironia u­ tei munci diferă radical. La­
Dar perioada cea mai întu­
lului provincial, pe vremea a­ necată n vieţii şale a urmat cind scriitorul, fală in faţă cu mai barbare prostii care dom­ şor melancolică, stilul intim, mele buldozerelor şi muşcă­
ceea „un loc unde nu se in- neşte între specialiştii teatru­ plin de căldură, obţinem ima­ turile lacome ale excavatoa­
lîmpta nimic", a reuşit în cele abio la eîtiva ani după întoar­ problemele grave ale vieţii, e­ lui ? E, în sfirşit, nevoie să ginea completă a secretului relor afinează pămîntul rim-
din urmă să-şi realizeze visul cerea în tară, in timpul răz­ ra cuprins de elanuri confo- succesului pe care nu încetea­ piei, pregătind, cu o for­
şi să sc înscrie la Facultatea boiului, cînd legile rasiale fas­ sive sau se zbătej ca într-un spun că gîndire.i, poezia, me­ ză să-l aibă acest scriitor. Nu ţă de anticipaţie, o vii­
de drept din Bucureşti. Pentru ciste i-au interzis să publice labirint în căutarea unei ie­ ditaţia* nu formează — aşa este un succes zgomotos, co­ toare recoltă destinata
a se putea întreţine la studii ş: să părăsească -Bucurcştiul,- şiri Sînt opere deficitare în cum cred aceiaşi „specialişti" mercial, ci un succes care se tinerei Şi puternicei noastre
obligîndu-l la o viaţă terori­
însă a fost nevoit să îndepli­ zată de un foarte concret sen­ ccen ce priveşte forţa desfăşu­ — un simplu lest nefericit al realizează în intimitatea fiecă­ Industrii ; materiale prefa­
nească în acelaşi timp mă­ timent al nesiguranţei. rării epice sau echilibrul şi ri­ teatrului şi că, dimpotrivă, tea­ ruia, dintre cititori sau spec­ bricate din beton pentru şan­
runte şi efemere funcţii ga­ gurozitatea compoziţională, dar trul nu va putea fi salvat ca tatori, datorită faptului că Mi­ tierele din perimetrul regiu­
zetăreşti. Era momentul în ca­ Sub pseudonimul Victor care vor impresiona întotdea­ artă dccît tot prin poezie şi hail Sebastian a avut ceva de nii sau al tării. Deocamdată
re Capitala îşi dezvăluia şi Mincu a avut ioc, in martie una prin sinceritatea medita­ gîndire ?" In concepţia scriito­ spus iar menajul său este va­ lucrările sînt la început.
cealaltă fată, necunoscută pînă 1944, premiera piesei sale ţiei, prin adevărul frazei şi rului, acestea n-au constituit labil oricînd şi accesibil tu­ Constructorii şantierului 503
atunci tinărului visător şi en­ „Steaua fără nume". A fost căldura stilului iar. uneor', nişte simple aserţiuni teoreti­ turor Aceasta îi conferă dra­ Hunedoara al Trustului nr. 5
tuziast. Lipsurile materiale de­ poate, datorită condiţiilor vi­ cum e cazul romanului „Acci­ ce. gostea şi preţuirea cititorilor Braşov fac pregătiri, „învaţă"
venite permanente ale existen­ trege în care s-a desfăşurat, dentul", prin fineţea şi pro­ întreaga sa operă dramatică în conştiinţa cărora va râmîne proiectele, după cum se ex­
tei sale, culisele literare şi po­ cel mai mare şi mai tonic suc­ funzimea analizei psihologice. („Jocul de-a vacanţa", „Steaua întotdeauna un scriitor viu şi prima unul dintre in^nei i.
bătaie,
stabilesc planuri de
liticianismul burghez îl deza- ces din cariera sa. Peste cîte- Adevărata vocaţie însă Mi­ fără nume", „Ultima oră", apropiat. care vor trasa in cele din ur­
măgeso şi-d dezgustă. va luni a fost martor entuziast hail Sebastian şi-a descope­ „Insula") care l-a consacrat şi RADU CIOBANU mă jaloanele materiale ale
noului edificiu industrial In
focul acestui iureş pregătitor,
am purtat o succintă discu­
PLANUL DE Bucurie legitimă ţie cu tovarăşul inginer Tra-
ian Merceag, şeful şantieru­
lui.
Cerinţă mai veche a lo­ curse de-a lungul traseu­ — Vă rugăm să prezentaţi
INVESTIŢII NU cuitorilor brădeni, introdu­ lui care cuprinde principa­ cartea de vizită a obiectivu­
cerea transportului în co­
lui pe care l-aţi început...
lele artere ale oraşului. Cir-
mun în oraş a fost primită culind din 20 ia 20 de mi­ — Pupă cum s-a mai a­
nute, autobuzele, aparţi- nunţat în presă, construim o
cu deosebită bucurie şi sa­
nînd I.G.O. Brad, satisfac
SE REALIZEAZĂ tisfacţie. Trei autobuze noi nevoile cetăţenilor. Ducuria E.M. TEL1UC. — Sectorul I. Verificarea forezei cere fabrică de prefabricate din
beton care are două secţii :
şi elegante fac în prezent brădenilor e legitimă. mult curaj şi Indemînare. Foto i V. ONOIU de tuburi de presiune „Pre-
mo“ şi de elemente prefabri­
CU JUSTIFICĂRI! In alimentaţia animalelor, dovleci, borhoturi etc la care Furajele pregătite astfel dau Pentru a evita intoxicaţiile cate industriale. Prima sec­
anuală
ţie are o capacitate
alături de plantele cultivate se mai poate adăuga şi lacto- rezultate foarte bune în spe­ se va ţine seami ca la calcu­ de 11.000 m.c. tuburi ce vor
servi executării reţelelor ur­
în mod special pentru produ­ bactenn (o doză de 50 ml la cial în alimentaţia animalelor larea raţiei să nu se adminis­
(Urmare din pag. 1) treze mai mult de 0,3—0,4 g bane dc alimentare cu apă
cerea de furaje, se folosesc şi 5 t siloz) pentru îmbunătăţi­ puse la îngrăşat. Cu unele pre­ şi irigaţiilor în agricultură,
o seamă de produse secunda­ rea fermentaţiei. cauţii se pot folosi şi în hra­ uree pentru 1 kg greutate vie iar a doua va produce anual
re cum sînt cocenii de po- Insdozarea cocen'lor se fa­ na vacilor. Procedeul creşte .corporală, ceea ce înseamnă că 77.000 m.c. fîşii cu goluri
pectiv 40 la sută. Pînă la 1 oc­ ruritf), a căror proporţie ajun­ ce după tehnica cunoscută, în în interes şi pentru faptul că pentru o bovină dc 200 kg se
tombrie, la acest obiectiv im­ ge la 30-35 la sută din raţia spaţii închise, îngropate, sau perm'te folosirea în furajare pot administra 60-80 g urce pentru planşee de rezistenţă,
portant pentru siguranţa func­ zilnică. la suprafaţa solului, avîndu-se a ciocălăilor de porumb, care zilnic. Obişmiirea animalelor stilpi electrici şi grinzi.
ţionării maşinilor şi agregate­ Dar, cocenii de porumb ne­ grijă la mărunţirea, presarea, înainte nu aveau altă destina­ trebuie să se facă treptat, în- Spre a sugera dimensiuni­
lor pe timpul descărcărilor e­ tocaţi, administraţi in hrană, ţie decît arderea în foc cepînd cu a opla-zecea parte le noului obiectiv am să uzez
lectrice, s-au executat lucrări sînt consumaţi de animale în umplerea şi acoperirea silozu­ Metoda constă în tocarea din doza de uree şî timp de de unele cifre pe care Ie am
de construcţii-montaj în valoa­ rilor. cocenilor, ciocălăilor şi chiar 8-10 zile să crească treptat pî- la indemînă : va trebui să e-
re de numai 44 000 lei, fată de proporţie de numai 40-50 la Dacă se ajunge la situaţia a paielor şi tratarea lor cu so­ nâ la doza întreagă La co­ fectuâm 80 000 m.c. de tera-
130 000 lei cît trebuia. La insta­ sută, în timp cc prin diferite că producţia depăşeşte posibi- operativa agricolă din Geoa- samente, să turnăm 30000
laţia de ventilaţie şi climă s-a_ giu această obişnuire o ani­ m c. betoane monolite, să
întirziat montarea lirelor, ■ a malelor s-a făcut în timp de montăm 1.400 mc. elemente
ventilelor de reglare a apei su­ 13 zile, incepînd cu 13 g şi prefabricate şi 250 tone^Pff^
praîncălzite şi tranşarea la co­ pînă la 104 g în ziua a 13-a, strucţii metalice.
lectorul de apă caldă. De reţi­ cît s-a calculat ureea în raţia — Din memoriul general
nut este Şi faptul că ventilatorul Intrat de curînd in folosinţă în laboratorul central al C S. Cantitatea de 40.000 tone unui animal Pentru perioada al lucrării se desprind o sea­
de aspiraţie, montat nu dc mult Hunedoara, fotometrul cu flacără, minuit cu dexteritate şi de acomodare este bine să se mă întreagă de caracteristici
în hala secţiei filatură, funcţio­ pricepere de inginera ehinmstă Lia Muneanu, determină cu întocmească un grafic cu can­ privind nivelul lehnic al noii
nează defectuos şi că pînă a­ mare precizie conţinutul de sodiu şi potasiu din cărămizile tităţile mărite de Ia o zi la unităţi. Am dori citeva amă­
cum nu a fost pusă la punct refractare. v alta, iar în cazul cînd se în­ nunte...
tehnologia de preparare şi do­ IN FOTOGRAFIE : aspect obişnuit in timpul lucrului. coceni este egală cu 9.200.000 trerupe chiar şi o zi adminis­ — Procesul tehnologic de­
zare a laptelui de var pentru trarea ureeî, reîntroducerea se curge în mod automat. Un
neutralizarea apei reziduale, Fofo : I. TEREK face tot în mod progresiv singur om va comanda func­
iar o bună parte din utilajele Dacă apor semne, de intoxi­ ţionarea celor două staţii de
cu care a fost înzestrată fabri­ caţie, care poate surveni din preparare . a betoanelor.
ca sînt încă nemontate. cauza neamestecului in bune Transportul agregatelor se
va face prin intermediu)
n-
Situaţia necorespunzâtoare a U.N. Să nu le lăsăm pe cîm p! condiţiuni a furajelor sau neo­ nor benzj transportoare sub­
realizării planului de investiţii bişnuiţi treptate a animale­ terane şi aeriene dc la depo­
este şi o urmare a slabbi preo­ Instalaţii noi de foraj lor, se vor folosi ca antidot 4-6 zitul central ce va avea o ca­
cupări pentru concentrarea for­ litri lapte acru, zer acru ori pacitate anuală de 100.000
ţei de muncă la lucrările prin­ otet de masă diluat în pro­ m.c. agregate minerale Ci­
cipale, neasigurnrea loturilor metode de preparare pot fi litâţile de însilozare ale uni­ luţie de melasă şl uree. Pen­ porţie de 1 :3 (la un 1 oţet mentul folosit în timpul fa­
cu materialele necesare, neur- In zonele petrolifere Tîr- m foraţi pe an şi o reducere folosiţi integral. Sporirea va­ tăţii, atunci se ver depozita în tru prepararea soluţiei se pro­ de 9° se adaugă 3 1 a.pâ) din bricaţiei va fi depozitat în
mărirea îndeaproape a realiză­ govişte, Moreni. Cîinpina. simţitoare a preţului dc cost lorii lor nutritive, are o deo­ şire, urmînd ca în cursul ier­ cedează astfel : intr-un butoi care se voi da pe gură 1-3 li­ silozuri cu descărcare pneu­
rilor, şi acordarea unei slabe Berea, Boldeşti şi Răicoi a La forajul strtictural şi de sebită importanţă pentru co­ nii să fie pregătiţi şi admi­ de tablă sau lemn se pun 100 tri la taurine sau 0,2—0,3 1 la matică. iar transportul lui sc
asistenţe tehnice. Aceste defici­ inccput montajul unor noi explorare, de pildă, întregul operativele agricole din regiu­ nistraţi în hrană. ■ 1 apă, 10 kg uree şi 90 kg me­ ovine în funcţie de gravitatea va face tot după acest sis­
enţe sînt mai vechi, cunoscute instalaţii de foraj, îndeosebi metraj sc realizează acum cu nea noastră; ştiind că majo­ lasă dizolvindu-se intii ureea intoxicaţiei. tem cu ajutorul unor insta­
de conducerea întreprinderii .şt pentru forajul de mare adin- instalaţii şi agregate moder­ Însilozarea este procedeul Folosirea acestei metode în lata foarte moderne. Balas­
de serviciul investiţii. Este greu cime. Modernizarea acestui ne fabricate in ţară, iar la ritatea sînt deficitare in asi­ accesibil tuturor cooperative- şi apoi melasa. Pentru 100 kg cooperativele agricole din Pri- tul necesar va fi transportat
de înţeles de ce nu se iau mă­ sector al industriei petroliere forajul dc exploatare procen­ gurarea unităţilor nutritive" şi ‘ lor agricole de producţie şi nu coceni uscaţi şi focali se iau caz, Orâşbe, Turdaş, Vinerea, din noua carieră, complet
suri pentru eliminarea lor. va permite obţinerea — nu­ tul acestora se ridică la 95 în prerteinâ digestibilâ neces'tă instalaţii deosebite din soluţia de m j; sus 20-30» Geoagiu, Bobilna ş.a. a dat re­ mecanizată, aflată in curs dc
Se aşteaptă probabil ca lucră­ mai In regiunea Ploieşti — la sută. In această perioadă, cînd re­ Cu toate acestea în perioada kg (apă -f- uree-----f- melasă) zultate foarte bune. real'zin- construire la Sâuleşti
rile să fie prinse şi in planul coltarea porumbului pentru de stabulaţie 1966-1967 au care se diluează cu 10-20 1 apă du-se un spor de 30-35 la su­ După cum se poate vedea
de investiţii pentru anul 1968. a unui spor dc peste 10000 ( (Agerpres) boabe şi a cocenilor se des­ fost multe cooperat:ve. în ma­ şi se stropesc coceni5 sau cio- din aceste date, destul dc
făşoară din plin, este necesar joritatea lor cu rezultate sla­ câlăii amesteeîndu-se bine. tă mai mare în creşterea în
să se ia măsuri corespunzătoa­ be în sectorul zootehnic, care In lipsă de melasă se poate greutate a animalelor, faţă de sumare, de altfel, noua fabri­
re pentnf prepararea şi con­ nu au aplicat această metodă, face totuşi administrarea u- ingrăşarea clasică. In luna că care va intra in exploa­
servarea cocenilor de porumb. multumindu-se să administre­ reei. mărind cantitatea de u- septembrie a.c., C.A.P. Pricaz tare parţial la sfîrşitul anu­
Una din cele mai bune me­ ze cocenii de porumb şi pa­ ruialâ de porumb din raţie. a .realizat la bovinele îngră­ lui 1968 şi total la 30 iunie
tode de preparare a cocenilor iele în starea lor naturală fără Pregătirea hranei se face în şate cu adaos de uree un spor 1969, va produce la un nivel
este însilozarea lor imediat nici o prelucrare. jcamerele de furajare unde se de 880-900 g pe cap de ani­ tehnic foarte ridicat.
după recoltarea ştiuleţilor. In înainte de administi area co­ umecteazâ cu soluţie cantita­ mal pe zi. A. OAKGA
această fază. gradul de umi­ cenilor în hrana an'malelor, ei tea de coceni necesară ziln»c Avînd în vedere posibilită­
ditate a cocenilor variază în­ pot fi amestecaţi cu uruieli sau animalelor, dîndu-se cea mai ţile de valorificare superioară
tre 25-45 la sută, după cum cu rădâcinoase şi bostânoase mare atenţie amestecării cît a cocenilor de porumb în hra­
tulpinele sînt niai uscate sau tocate mărunt Folosind aceas­ mai bine, pînă la absorbţia na animalelor, este de aşteptat
mai verzi. Pentru ridicarea u- tă metodă, cooperatorii din O- soluţiei în nutreţ. ra un’tăţile să acorde toată a­
miditâţii la optimul necesar, râştie au obţinut anul trecut Amestecul de furaje în care tenţia recoltării la timp şi fără
adică la 65-70 la sută, coce­ rezultate bune la producţia de s-au adăugat şi concentratele, plerder» a tuturor cantităţilor
nii se stropesc cu saramură, lapte, silozul puţind f> substi­ de preferinţă uruialâ de po­ Un simplu calcul dovedeşte că
socotindu-se 5-7 !cg sare şi cca tuit integral din ra(ia anima­ rumb, se lasă la dospit pînă la producţia de numai 40.000
200-400 I apă la o tonă cocenc lelor Cocenii pregătiţi după în ziua urmâtoore cînd se dau tone de coceni, care se pot ob­
Ridicarea gradului de umi­ metodele de mol sus se pot animalelor. Din observaţiile ţine în regiunea noastră, se
ditate a cocenilor se mai poa­ folosi cu succes atît în alimen­ făcute in mai multe coopera­ vor realiza 9.200.000 unităţi nu­
te face şi prin stropire cu a­ taţia bovinelor cît şi a ovine­ tive, rezultă că posibilitatea de tritive, ceea ce este echiva­
pă melasată, folosind 10-20 kg lor intoxicare se reduce pînă la lent cu 62.000 M lapte.
melasă dizolvată în 200 1 pen­ O metodă mai bună, intro­ dispariţie cînd furajele se ad­
dusă în practica unităţilor din Ing. N1COLAE SIMŢEA
tru fiecare tonă dc nutret us­ regiune în ultimii doi ani, este ministrează a doua zi, faţă de Jng. NICOLAE ALEMAN
cat sau prin amestecare cu tratarea cocenilor de porumb administrarea lor în ziua pre­ cercetători la Staţiunea
nutreţuri suculente ca: sfeclă, cu soluţie de melasă şi uree. parării. experimentală Geoagiu

inspectoratele s a n i­ tovidanjoare pentru transpor­
tul vidanjului. La toate acestea
s-ar mai putea adăuga
lipsa
coşurilor de gunoi pe străzile
mai periferice Apoi pe unde
te duci vezi coji de seminţe.
tare Şl IGIENA PUBLICĂ ambulanţi de seminţe iar Di­
Noi îi amendăm pe vinzătorii
recţia comercială regională le
dă autorizaţii In acest fel nu
se poate face mare lucru pen­
(Urinare din pag. 1) un singur exemplu în această este, am putea spune, bine re­ tru întreţinerea unei bune cu­
direcţie. La cantina Uzinei chi- zolvată S-ar mai putea face în răţenii a oraşului.
atragem atenţia, ii amendăm, mieo-metalurgiee din Zlatna această direcţie unele lucruri Sintem întru totul de acord
clar uneori degeaba. Dezintere­ s-au înregistrat peste 40 de ca­ in privinţa deduri/ării apei. cu cele spuse dc tovai^âşiil Sep­
sul şi indolenţa îşi spun cuvîn- zuri de toxiinfecţie alimentară Dar pe lingă acestea există în­ timm Rusii şi ţinem să atragem
tu 1 din cauza faptului că prăjitu­ că multe de rezolvat. In primul atenţia pe această cale sfaturi­
Aş vrea apoi să mă refer şi rile servite au fost infectate cu rind aş cita pe cea a rampei de lor populare raionale şi orăşe­
la o altă problemă care nu ştiu microbi. Ce se intîmplase ? In gunoi clin oraşul Deva Peste neşti, secţiei de gospodărire a
de ce li se pare unora atît de laboratorul de prăjituri, unul tot unde te duci găseşti gră­ Sfatului popular regional,
grea Persoanele care servesc, din cofetari a lucrat avînd o tă­ mezi de gunoaie. Nu există un I.G.O., Direcţiei comerciale re­
iau în acelaşi timp şi bani de ietura infectată la mînă. Ase­ control sistematic clin partea gionale şi celorlalte instituţii
la clienţi, astfel banul devine menea cazuri s-au mai înregis­ I.G.O. şi a sfatului popular o­ că sînt datoare şi obligate să
un mijloc de transmitere a bo­ trat şi )a Alba lulia. răşenesc, fiecare duce gunoiul sprijine inspectoratele sanitare
lilor. Cred că în aceste unităţi Problemele de igienă comu­ unde î) taie capul. Nu ştiu de
unii ospătari — poate cu rindul nală. gospodări) e şi salubrizare ce se tergiversează construcţia în activitatea lor dc întronare
— ar trebui să se ocupe nu­ ocupă un loc important în ac­ staţiei de epurare a apei uzate a unei igiene publice corespun­
mai cu încasarea panilor Legal tivitatea inspectoratelor sani­ din oraşul Deva I.G.O. nu are zătoare în toate aspectele ei. Pe panoul evidenţiaţilor în
lot de igiena din alimentaţia tare. Iată ce ne-a spus tovară­ dotarea corespunzătoare cu E necesară o conlucrare mai întrecerea socialistă de la
publică se cuvine a remarca şi şul Septimm Rusii, inspector mijloace pentru evacuarea rit­ directă, o colaborare mai strîn- TRIL. Orăşlie. figurează şi
De curind, la E.M. Lonea s-a terminat şi pus în funcţiune un. nou şi spaţios com­ faptul că unii lucrători nu a- şef, sşcţia igienă comunală : mică a reziduurilor şi a gunoa­ să între aceşti factori. Numai tîmplarul Gheorghe Stredi.
plex administrativ, dotat cu mobilier modern In fojo : Vedere parţială o noului com­ cortlă toată atenţia ţinutei ves­ — Problema principală care ielor. Mereu vin să ne ceată astfel vom avea strada, cartie­ înalta preţuire i-a adus-o stră­
plex administrativ şj a modernului turn de extracţie cu scliip. timentare, curăţeniei, igie­ ne-a preocupat a fost purifi­ nouă ajutorul. Nu există o ca­ rul, oraşul bine gospodărite, dania pentru a executa numai
Foto: N MOLDOVEANU nei corporale Aş vrea să dau carea apei, care la ora actuală nalizare pe întregul oraş, au- proaspete şi curate lucrări de bună calitate.