Page 74 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3980 3
Pe ecrane
In întîmpinarea semicentenarului \
A g o n ie ş i e x t a z
Narii Revoluţii Socialiste din Octombrie
Adesea. cînd vedem ecrani sâ se delibereze împreună cu este caracterul unui corifeu al
zarea unei lucrări literare, sîn- spectatorul condiţia titanismu- Renaşterii, unui îndrăgostit de
tem tentaţi din prima clipă să lui artistului, cu atît mai mult sculptură constrîns de puterea
SUCCESE IN DEZVOLTAREA gaze naturale, dar va servi de ţei medicale şi măsurilor pro punem Intr-un talger al balan cu cit Ca rol Reed este un spe lumească şi religioasă a unui
asemenea la observaţii privind filactice, mortalitatea generală ţei cartea şi în celălalt filmul, cialist al realizării personali papă sâ-si încerce , valenţele
INDUSTRIEI geniului în lumea ' culorilor.
comportarea diferitelor sorturi a scăzut simţitor. iar apoi să decretăm : cartea tăţilor. Dar tocmai' cînd ma
de oţel la temperaturi foarte este mai bună decît filmul niera regizorală părea că se Nici chiar antitezele trandafi
Uniunea Sovietică, unde in scăzute, în vederea alegerii DESCHIDEREA (sau chiar' invers), pentru că desprinde de clişeele roman-' rii cărora este supus protago
dustria chimică a apărut abia celei mai bune soluţii la con cititorul şi cinefilul din noi ţârilor convenţionale (ne refe nistul nu îl salvează de im
după Marea Revoluţie Socia strucţia conductei de gaze la- s Ap t A m in ii m u z ic ii nu se pot pune din primul mo rim la momentul cînd Michel presia unei personalităţi bine
listă din Octombrie, ocupă in mal-Centru. SOVIETICE ment de acord, iar de aici se angelo se hotărăşte sâ picteze), schiţată in mare, dar realizată
prezent unul din locurile frun iscă subiectivismul părerilor. paleta iniţială revine şi se in detalii nesemnificative.
taşe din lume în ceea ce pri REALIZĂRI IN DOMENIUL In cinstea celei de-a 50-a a Să încercăm, de data aceas menţine pînâ la sfirşit. Spuneam mai sus câ mo
veşte producţia de îngrăşă niversări a Marii Revoluţii ta, să nu apelăm la compara Tensiunea dramatică urma mentul de viaţă ales pentru
minte chimice. Acest sector in OCROTIRII SĂNĂTĂŢII Socialiste din Octombrie, la ţia cu cartea şi sâ privim fil să izvorască din conflictul film este oarecum echivoc.
dustrial produce circa 30 sub Moscova a început Săptâmîna mul în sine. Asta deoarece din > Michelangelo — Iulius al Asta pentru câ din moştenirea
stanţe chimice folosite în agri In cei 50 de ani care au tre muzicii sovietice. Programul a ampla romanţare a vieţii Iui • Ilf-lea, dar ceea ce ar fi. tre culturală a unui artist rămas
cultură, din care o parte im cut de la Marea Revoluţie So cestui important eveniment Michelangelo Buonarroli scri buit sâ dea robusteţe ciocnirii în istorie prin lucrările sale
portantă o constituie îngrâşă- cialistă din Octombrie, în U cultural a fost întocmit în aşa să de Irving Stone, scenaristul dintre aceşti doi băi baţi râ sculpturale se alege momentul
mintele concentrate şi comple niunea Sovietică au fost obţi fel îneît să prezinte nu numai filmului — Philip iDunne — a maşi în istorie, se reduce la o creării grandioasei fresce de
xe. Producţia de îngrăşăminte nute importante realizări in ultimele realizări ale muzicii ales doar un episod oarecum paloare faclă Şi nu pentru că pe tavanul Capelei Sixtine din
chimice in U R S S va spori domeniul ocrotirii sănătăţii. In sovietice, ci şi istoria acesteia. echivoc : momentul pictării cei doi actori — Charlton IIcs- Roma (ce-i drept nu mai puţin
în anii viitori, urmind să a- prezent, în reţeaua instituţiilor0 Programul cuprinde, de ase Capelei Sixtine Şi ar fi ne ton şi Rex Marrison — nu s-ar celebră). Dar pentru a între
jungâ în anul 1970 la 65 rpili- sanitare sovietice lucrează menea, interpretarea în primă drept să comparăm un mo fi ridicat la înălţimea aşteptă gi imaginea artistului filmului
oane tone pe an, de două oi i 577.000 medici. In întreaga ţa audiţie a unor noi opere muzi ment (hntr-o carte cu o super rilor, ci pur şi simplu pentru propriu-zis i se anexează un
mai mult decît în anul 1966. ră au fost construite numeroa cale ale lui Dmitri Şostakovici, producţie. că au avut partituri sărace. documentar, un pregeneric
se spitale, policlinici şi alte Aram Haciaturian şi alţii. Va Dintre toate posibilităţile de Surprinderea individualităţii (mai înţelept ar fi sâ zicem că
instituţii sanitare. fi pe larg prezentata muzica realizare ale fUnuilui( regizo artistului se face prin mijloace documentarului i se anexează
filmul) de
destul de transparente. Omul
Vincenzo Labetla,
A fost terminată construcţia Mijloace importante sînt a compozitorilor din republicile rul Caro! Reed — o persona din el se caracterizează (în despre sculpturile lui Buonar-
litate destul de controversată
celei mai nordice conducte de locate cercetărilor ştiinţifice unionale ale U.R.S S. în breasla sa — a ales-o pe cea film) prin obrăznicia faţă de roti, un documentar excelent
gaze naturale din U.R.S.S., în în domeniul medicinei. Aces Concertele festivalului vor mai facilă şi oarecum cea mai papă, reversul faţă de iubirea lucrat şi comentat. Efectele de
Centrului
- In foto : Maşina electronică de calcul „M-20" a
tre Ust Viliuisk şi lakutsk. tea se desfăşoară în 359 de fi susţinute de cele mai bune hidrometeorologic al U.RSS. Această maşină universală se sigură de succes în faţa „pu unei nobile femei, orgoliu ex lumină şi unghiurile de filma
Lungimea conductei este de instituţii de cercetări ştiinţifi orchestre din Moscova sub foloseşte pentru munca operativă de zî cu zi şi pentru rezol blicului entuziast" ; Romnnţn- cesiv. Or, cunoscmd per re pun pe deplin în valoare
300 km. Traseul ei trece prin ce. Numeroase-lucrări ale unor conducerea dirijorilor Ghen- rea. Avem impresia )a început sonalitatea lui Michelangelo sculpturile, diminuînd parcă
ţinuturile îngheţului veşnic, savanţi şi mecţjci sovietici în nndi Rojdestvenski, Kirill Kon- varea unor probleme ştiinţifice. Ea calculează circa 50 de că roman ţa rea este doar un Buonarroti din istorie (Şi fără diferenţa intre imaginea pe
unde iarna temperatura aeru domeniul profilaxiei canceru tlrasin şi Evgheni Svetlanov. hărţi-prognoze in fiecare z«. pretext, o paralelă dusă la a fi citit romanul lui Stone) pînzâ şi cea reală.
lui coboară pînâ la minus 60 lui, chirurgiei şi alte domenii îşi vor da concursul cunoscuţi Irving Stone. urrViînd ca apoi lesne constatăm că nu acesta T. VASIU
ale medicinii au fost distinse solişti printre care Sviatoslav
de grade. cu premii internaţionale. Richter, Calina Vişnevskaia.
Conducta serveşte la apro Datorită creşterii nivelului David Oistrah, Igor Bezrodnii
vizionarea oraşului Inkutsk cu de trai, îmbunătăţirii asisten şi alţii.
Instalaţie mobilă de
încălzire a blocurilor
In spatele static] C.F.R din Hunedoara. Specialiştii Trustului re SPORT
La „Căprioara14 — gional dc construcţii din
Tg. Mureş au realizat o in
130 modele noi stalaţie mobilă do încălzi
re a blocurilor de locuinţe
Anul acesta, creatorii de aflate in timp dc iarnă in campionat. Am încercat în te, asemenea neprerentâri au tul regional de juniori a avijt
modele de la Fabrica „Că stadiul dc finisaj interior. Fază orăşeneas mai multe rînduri sâ le satis fost multe in actualul cam o desfăşurare necorespunzâ-
prioara11 din Sebeş au asi Aparatul utilizează ca a facem dorinţele. In cursul zi pionat. toâre. Pe‘ bună dreptate îndră
milat 130 modele noi de gent termic apa caldă şi se lei de ieri am mers la Consi Puţină preocupare se mani gostiţii fotbalului se întreabă :
mnrochinârie : poşete, saco poate conecta uşor la insta că la popice liul regional pentru educaţie festă şi pentru conducerea cc fac asociaţiile sportive ?
şe şi genţi de voiaj din laţia dc încălzire a con fizică şi sport cu hotârirca de competentă a meciurilor junio Care esle preocuparea comi
policlorură do vinii într-o strucţiei respective. Utila Pe arena (le popice din Vul n intocm> clasamentele şi a le rilor. Unii arbitri nu se pre siilor raionale de fotbal şi a
gamă largă şi adecvată de jul, care poate fi uşor de can a avut Ioc faza orăşeneas publica. După cum sc obser zintă, iar alţii nu trimit foile vicepreşedinţilor cu probleme
culori. Jumătate din aceste plasat, are şi alte avantaje: că a campionatului' republican vă. nu am reuşit. De ce ? de arbitraj. Cum poţi întocmi tehnice dc la consiliile raio
modele au fost omologate nu necesită muncă supli Se şlie că juniorii au fosl clasamentul cînd nici acum nale şi orăşeneşti ? Toţi aceşti
şi contractate, iar acum se mentară dc zidire a unei individual de popice la care antrenaţi în întreceri organiza factori ca şi alţii, au datoria
produc în seric Celelalte centrale provizorii, fi^rni- nu participat sportivi din Pe te cu un scop bine definit. Ei nu a- sosit fonia de arbitraj de sâ pună urgent In punct cam
la meciul Şu rin nul SAscioi i —
60, rcprczcntînd producţia zează căldură circa trei ore troşani. Lupeni, Pctrila şi Vul constituie pepinicrca Nde noi pionatul juniorilor pentru a
trimestrului II şi HI a a dc la pornire clc. Aplica can. După o luptă interesantă, cadre necesare echipelor dc Textila Sebeş, susţinut în pri deveni într-adevăr o ’ pepinie
s-au calificat pentru faza re
nului viitor, se găsesc pc rea unor asemenea insta gională In senioare BJoc Eli-* seniori. Analizînd însă felul ma etapă ? Şi acesta nu este ră de cadre' talentate, de per
masa Comisiei mixte de o- laţii la un înfrcgvfront de sabeta (Vulcan), f, Pasca (L,li cum sc desfăşoară campiona singurul exemplu. spectivă.
mologarc. lUcru dc iarnă aduce între tul regional dc folbai al junio P?hâ in prezent, eamp|pnn- V. ALUU
La expoziţia de mostre prinderii economii de peste peai), iar la junioare tinerele rilor. ajungi, fără prea multe
din acest an dc la Bucu un milion Ici. l’cntru înce Andrei şi Bă'osu. Dintre ju eforturi, la concluzia că ccl H a n d b a l
reşti, Fabrica „Căprioara" put se construiesc 10 insta niori, o bună comportare au puţin pînâ la ora actuală c o q -..
a prezentâf’ 230 laţii rtfc Mfcsf fie c a r e “vor _av.ut.A_ V qcqş- . ş u T . -Vereş, de. sliluie pentru multe echipe o
la Viscoza Lupeni. La seniori
diferite dc marochinăric şi fi folosite pe şantierele re formalitate. Iii discuţia purta
au obţinut calificarea Cosma
70 de modele destinate ox- giunii. Ştefan şi Balog losif, ambii de tă cu tovarăşul Petru Dăscă Ca mpiosiatul regional
— Să mergem, suratelor, că în apa asta nc murdărim ful- portului. la Minerul Vulcan. liţa, metodist la Consiliul re
e TUDOR IMUCUŢĂ gional. acesta ne spunea :
— Există o slabă preocupare
corespondent pentru juniori. Multe asocia Iu etapa a XVII-a a campionatului regional do handbal
Acţiuni tinereşti In loc da pentru că sînt obligate de re s-au înregistrat următoarele rezultate : Ponorul Vaţa — Uni
ţii prezintă echipe doar aşa
Deva
rea Sebeş Gr-O ; Constructorul Hunedoara — Voinţa
37—20: Metalurgistul Cugir — Utilajul Petroşani 33—13; Să-
gulament.
Diaiog cu cititorii raza oraşului regional Hu zate în timpul amintit, se xcmple. După cum s-a comu nătalco Pîctişa — Victoria Călan 23—14.
Dar sâ venim cu rilcva e-
pc
Numeroşi tineri de
CLASAMENTUL
1.600
înscriu plantarea a
nicat, in campionatul de ju
nedoara, participă în aceste
pomi ornamentali, întreţi
zile — cu entuziasmul ca nerea unor zone şi parcuri clasamente niori participă tineri născuţi 1. Metalurgistul Cugir 17 15 1 1 368 — 181 31
17 11 1 5 249 — 181 23
2. Sănătatea Piclişa
racteristic lor — la acţiu ce totalizează 40.000 mp, începînd cu data de 1 n. Unirea Sebeş 17 11 0 6 296 — 245 22
nile patriotice iniţiale de colectarea a peste 25.000 septembrie 1949 Această 4. Consliuclorul Hunedoara 17 10 0 7 368 — 335 20
Rugămintea ce nc-aţi adre rări, credem că trebuie să ac către organizaţiile U.T C (onc fier vechi şi 75.000 La redacţia ziarului nostru prevedere, nu este însă respec 5. Ponorul Vaţa 17 9 1 7 203 — 210 19
sat-o. tovarăşe Oprea Gheor- ţioneze şi opinia publică. Ei sapă în timpul liber cir borcane. au fost puse în repetate rîn- taţi dc toate asociaţiile spor G. Utilajul Pclruşnni 17 9 0 fi 252 — 238 18
ghe din Zlatna, am adus-o la ca 2.000 gropi pentru plan-- In mod deosebit, la ac duti întrebări în legătură cu tive. In echipe a pai jucători 7. Victoria Călan 17 8 0 9 255 — 238 16
cunoştinţa comandantului ae tarea unor pomi ornamen ţiunile patriotice s-au evi echipele de juniori. In mod care au depăşit vîrsta stabili fi. Voinţa Deva 17 C 0 11 217 — 273 12
roportului din Deva. Chiar în Interesul dumneavoastră, to tali, colectează metale vechi denţiat tinerii din orga deosebit amatorii de fotbal au tă. Pentru a în-fclo vigilenţa 9. Ardeleana Alba tul ia 17 3 0 14 249 — 432 6
ziua respectivă se afla în pro varăşe Petru Slîngu. de a face şi borcane, contribuie la nizaţiile U T C. de Ia com venit cu rugămintea dc a pu arbitrilor, conducătorii unor to Minerul Aninoasa 17 1 I 15 78 — 178 3
bă de luciu un alt candidat cvinoscute întregii regiuni ul înfrumuseţarea localităţilor binatul hunednrean, între blica în coloanele 'ziarului cla echipe, cum sînt Aurul Cer MARIN MARIN
pentru acelaşi post pe care timele noutăţi din Orăstie, il şi locurilor lor de muncă. prinderea dc construcţii si samentele la zi ale juniorilor tei, Minerul Vulcan şi altele, corespondent
l-aţi solicitat şi dumneavoas apreciem şi vă mulţumim pen Dc la începutul anului şi derurgice şi Uzina dc pre Dorinţa lor este pc deptln jus au prezentat cai netele celor
tră. Poate că era maî bine să ■ tru scrisoarea trimisă redac piuă în prezent, tinerii hu- parare Tcliuc. Uin mediul tificată. Alit amatorii cit şi caic aveau drept de joc, inr
nu plecaţi pînâ nu vă asigu ţiei. Ne informaţi că s-a dat nedoreni au efectuat peste rural, merită scoasă în re jucătorii, antrenorii, instruc pe teren au intrat alţii. Alte
raţi post în altă parte. Cum în folosinţă vin complex cu 135.000 orc dc muncă pa lief activitatea tinerilor dc torii sportivi vor să ştie caic formaţii introduc în teren fot
din reţeaua cinematografică mai multe unităţi (le prestări triotică. Printre cclc reali la Hăjdat şi Topliţa. anume echipă a avut cea mai balişti fără drept de joc, pen Pe scurt
aţi plecat din proprie iniţia de servicii pentru populaţie. bună comportare în actualul tru câ nu dispun de tineri la
tivă, nu vă râmîne decît sâ Noua realizare de Interes ob limita vîrstci respective. La Sala Floreasen din Capita Germaniei îl va susţine la >
ijiecifll cu Jiu! Petroşani, e
încercaţi să găsiţi în raion un ştesc cit şi modul /civilizat în chipa dîn Aninonsn n folosit lă găzduieşte mii no scară, cu nctombrie la Bucureşti, fecb
, rare sînt deserviţi clienţii în
post care cere calificare înru 7 asemenea jucători, iar la începere de la ora 19, prima raţia de specialitate vest-gei
complex, dau o notă în plus
dită cvi cea n dumneavoastră. oraşului Oiâşlie la capitolul Carte partida cu Minerul Lupeni. gală a turneului mici naţional mană a alcătuit urmâtoai
formaţia Constructorul Hune
modernizare. doara n folosit â asemenea ju- do box, la care şi-au anunţat formaţie : Eisen. Haass, SchÎT
participarea pugîlişti din Bul
Aşteptăm şi alte noutăţi şi cătnri. Este un fel dc a ne fura garia. Franţa. Ungaria, U R.SS. Irel, Biuehl, Friedel, Wes*
fapte diverse din viaţa oraşvi-' Seligmann, Schmidt. Doe-
Inii-adevăr, asa cum ne lui dv. căciula, deosebit dc dăunător Alături de aceştia vor evolua Dreye. Hoppe. Heupel, Tnd.*
fotbalului
progresul
pentru
itTieţi, tovarăşe Alexandru poştală din regiune. şi fruntaşi ai boxului româ Twelc.
nesc.
După partida de la Buc
•reda, in seara la care vă re- O altă lacună a campiona ★ re.şti, echipa R F. a Germ,
Diii scrisoarea dumneavoas
Vriţi. cofclăria „Cnrpaţi" din tră, tovarăşe Aron I. Pădurea- Destinatar : Sfatul tului regional, care conturbă . MUNCHKN* 19 (Agerpres).-- nlei va întilni !a 22 noieu
Deva era aglomerată. Dar- lip- nu. desprindem faptul că se buna lui desfăşurare, este ne- In vederea meciului cu e- brie, la Draga, reprezentata
Drezcn(arca echipelor la me
„ scaun el or din seara aceea sizaţi unele deficienţe ce se popular al oraşului ciurile programate. Din păca ehipa rtomâniei. pc care se Cehoslovaciei. (Agerpres)
lecţionata de rugbi a R. F. a
i csie urmarea slabei preo- mai manifestă la magazinul Deva.
alimentar „Mcpdi" din Hune
tipâri a conducerii unităţii doara, în privinţa bunei de Vă trimit această carte
speclive. Există chiar şi serviri a cumpărătorilor. Pro poştală ilustrată. Imaginea
cartierul
• nune în plus. Unii consuma- puneţi ca produsele alimenta este luată din scara /.
Gojdu, blocul 8
»cri insă, mai ales tineri, se re (zahărul, orezul, grişul, făi De fapt nu este unica de
trîng în număr mate la cile na), puse în pungi cu cîteva acest gen. In unele oraşe
zile mai înainte de a fi vîn-
masă-două, descompletîn- dute. să mai fie controlate din s-au construit boxe specia
le pentru 'gunoi. Dumnea
-u-le pe celelalte de scaune, cînd în cînd de către gestio voastră nu iniţiali nimic in HDHEDOflRA—DEVA
limp îndelungat. Acest lucru nari. pentru a feri cumpără această direcţie ?
torii de surprize neplăcute.
Pilc vizibil oricînd şi-l puteaţi Pc curînd,
Sperăm că tovarăşii de la ma
desprinde uşor şi dumnea gazinul alimentar amintit vor FOTOREPORTER
voastră. In asemenea împreju lua aminte cele sesizate. A N U N Ţ A
, In conformitate cu prevederile regulamentului pentru utilizarea energici
electrice, aprobat prin H.C.M. 316/1956 şî a normativului C. S.C. A. S. nr. 1-7—62
cbeta pionierilor : „Proxim a 3". Scena jurnalul de seară ; 20.00 Omagiu lui aprobat prin ord. C.S.C.A.S. nr. 502/1962, se aduce la cunoştinţa întreprinderilor,
Pentru _ radiofonic ; ..Taţiina dc sub ulmi" de 21.00 Reflector ; 21.15 Film artistic 31 octombrie 1967 ora 8 dimineaţa va avea loc la sediul întreprinderii regionale
riu jliin ţific o fautaiiic ; 10,15
Teatru
Octnmbiie : „Puterea m uzicii" ;
20.30
instituţiilor, cooperativelor şi electricienilor cu acte de calificare că, în ziua de
pieferal. Muzică populară ;
Interpretul
Engen 0 ‘ N eill ;
Ce mi-e drag *-
Hun in cinter ; 1.8.30 Revista revistelor
de
j!iin (ifje e ; 16 00 .Musică njoara
„Tem po Hi Ruma“ .
HBBdiMnneavoastrâ liber Geneva : 18.25 Cadran cultural Imagi pe nahil dc nnapie Coproducţie fra n de electricitate Hunedoara—Deva, str. Gcorgc Encscu nr. 39 (telefon 30 50,30 51,
Tetre Anrlreescu }i Constantin Birssn ;
30 52), examenul pentru obţinerea autorizaţiei de electrician Instalator.
co.Italiană cu Charles Aznavnur ji Ma-
16,1-5 „Oameni ji locuri evncloil
riltiie M ărişi. Premieră ; 22.55 Telejur-
Dinu
din
L ip a iri", Note de călătorie
înscrierile se fac pină în ziua examenului Inclusiv, prin prezentarea ur
ne* lui nrânru}i ; It) 10 Curs de limna
— diplomă de Inginer sau teKhlcIan electrician;
Spaniola ; IQ 40 Itinerar turistic rornA- mătoarelor acte :
nese ; 20.30 Noapte bună. copii : „ Pu
LO N EA : M aiorul fi rnoarlta („M in e pionieri) ; S.2II Moment poetic ; 8.25 La iul" : 21.30 Railiotnagar.inul ascultătoa — diplomă sau carte de maistru electrician ;
Vineri rul") ; Coplan tjl asuma riscul („7 Noiem microfon, tnclnjia preferata ; 0,23 Sla- relor 22 15 Carnet p lu itir : Aspecte de Vremea — diplomă sau certificatul de absolvire a şcolii profesionale, specialitatea
lul medicului
brie") :
Cura «le slăbire : 10.00
A
io n
A N IN O A 9A :
tîndva ho( ; R A R B A TliN I : Cavalerul Uverturii la opereta „Ţara itirisn lni* dr la Colocviul internaţional „Constantin electrician;
Pardalllan ; ORAŞTIE : Rarraciul Leii ar : 10,IU Curs de limba n o i ; BrAnenji" ; 0.10 Arm onii în miei de — dovadă de vechime în cimpul muncii ca electrician ccl puţin 2 ani (se
(„F lac.lra1') i Frcneli Cantan Pa 11,03 Cronica economică : 12,'1.' „ C io cerc numai celor calificaţi în şcolile profesionale).
20 octombrie «le Stun CUGIR : Im păratuul Cioc bănaş de l.s m iori" — elnleee ji jn tn ri ; nnaple. PENTRU 21 ORE
tria") ;
(emisiune
14.13
Dumbrava ntinunnfn
Cele
(„M unejloreie") ţ
dou.5 .orfeline („1 Noiembrie") ; SEBEŞ t pentru scnlunî din rlaie lc I-IV I ; 1.3,05 Examenul constă din probă scrisă şl o ra lă :
Sfrao« fără nume („Sebeşul") : Canaliile C iir(i rare vâ «jteaptâ : Ion l'iila l — R nlr|in r de jfir i ţî radiojurnale — cunoştinţe de specialitate;
(„P ro c rc s u n : AP O LD U L DE SUS : „P oezii". Ion Pas — „Z ile le vieţii fa 7.00; Q.on ; 11,0 0 ; 13.00 ; 15,00 Vreme Irigurnasă mai ales noaptea, — noţiunile, şl legile fundamentale ale electricităţii;
nnrns
iar ziua renii v» I, mai mult
Nu jîn I demn de tine ; ALDA tU L lA i le*. Horia PJirnjeu — „R eeonitilm Ifi.oo : 20.D0 : 22,00 ; 21.00 ; 2,55 (prn- -V in i «Im sectorul veslic. Temperatura
Cinema E irroctî la mănăstire („23 Augu*!") ţ rea" : 16.311 Cnnrnrs m public : 17.1(1 gramul I). 7.30 ; fi 30 ; 10 00 ; 152 0(1 : aerului staţionară ţ r.iua va li cuprinsa — cal;ulul şi proiectarea instalaţiilor electrice Interioare;
Zodia fecioarei („V icto ria ") ;
In slujba patriei : J7.40 C n n rrrl-^h ici-
TE IU ş :
înainte dc fî*b o i | Reîntoarcerea pe pă Inare (irmzitS tle nperj) ; 18.(0 Ante l l.Ofl ; 17.00 ; 10 00 ; 21.00 ; 23.00 ; 0,55 intre i I si 16 gtarle. iar noaptea între — norm e de tehnica securităţii m u n cii;
unişi ; Z L A T N A : Werb-end la Zuyd- na tineretului : „D repturile celei tle a (programul H) — cunoaşterea materialelor întrebuinţate în Instalaţiile electrice;
coote : G U R ADAR ZA i Printre vu lturi ; 7.a arte" (ratlinanchelă) ; 20,00 Radln 0 )i -t gratie. Dimineaţa, local, hrnm.ă ji
OEV \ ! A -ouic }i ettar (cinemnlogr H AŢEG : Unchiul mtu BRAD î M oibi, ceaţă. — normativul C.S.C.A.S. 1-7-62.
.ui . I’a liia "' ; Ruhli („A rl.V ) | JjlME» M oiM — Alo Japonia I IL IA : Corbii t trarela de scara ; 21.0' Pafiini de m art
«)A : M oarita vine pc ploaie ; H U Ierburi amare. popularitate din operele «eriilnrilor Sc mal pot prezenta la examen, la aceeaşi dată,pentru definitivarea autori-
NEDO ARA : Lacuna tlo ri|c lo r („C nu- noştri : , V. Voicujeccu — „P ovestiri* ; Televiziune oiţîei provizorii, candidaţii care au reuşit la examenul de autorizare sesiunea no
tlru c to 'u l") ( Sncco, nitarlic ! (,,Fla- PENTRU URMĂTOARELE iembrie 1965.
c8|.V‘) : Marele ir ilju n n l („S idcrur- 21,23 M clodii-m agaiin ; 22.43 Moment
iţlatul'D ; TK1.1UC : Ncvcsic periculoa Radio poetic Falnic ji epigrame de M arţial ; Aducem la cunoştinţă pc această cale celor Interesaţi că proiectarea, exe
se : P K TnnŞ A N I : Pcrelele v ru jl- 2,02 M elodiile nopţii. Ifi.OO Stadion Fmisiunt de actualita 2 ZILE
Inarclnr t D urii (..Rcpublir.V) ; El te spurliv.” : ifi.80 Pentcu cnpii A (1 C. cutarea şi repararea Instala ţiilor electrice interioare de către persoane neauto-
Grern : L a d y M«icl»bci din Siberia (,,“ — Dc cc ? )î),ii0 Pcnlru tinerelul jcolar. rizatc constituie contravenţie şi se sancţionează con form legilor în vigoare.
Noiembrie") : LUPEN I : m ifu o ric Isn- rR O C R A M U L I ■ 7.15 Sumarul pre PRO G RAM UL I! : R.45 Din folclorul 'Vreme frumoasa, dar rece, cu tempe
«ajlîtă ; V U LC A N : Ancclirn fi recele ; sei ; a.00 Tot înainte (emisiune pentru muzical al popoarelor ; 0,30 Radiora- Albatros — levistă literară ; 19,30 Tele ratura In uţoarâ cre>tere.