Page 76 - Drumul_socialismului_1967_10

Biblioteca 1
I
R e z o n a te
I H u n e d o a ra -O ^ n
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTTÎ-VA t
PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU A DELEGAŢIEI

PARTIDULUI SOCIALIST DIN JAPONIA

Luni dimineaţa, secretarul mai face parte Shîmpei Fuji- şi păcii în Europa şi în lumea
general ,al Comitetului Cen­ maki, secrelar al Biroului pen­ întreagă, precum şl în dezvol­
tral al Partidului Comu­ tru afaceri internaţionale al tarea pe calea democraţiei si
nist Român, ţovarâşul Nicolae P.S.J. progresului social.
Ceau^escu, a primit delegaţia La convoabiri au mai par­ In discuţii s-a exprimat în­
Partidului Socialist din,Japo­ ticipat tovarăşii Ştefan Voitec, grijorarea faţă de pericolul
nia, condusă âe Shichiro Mat- membru a! .Comitetului Exe­ grav pe care îl implică inten­
surrtoto, deputat, membru al cutiv al C.C- al P.C.R,, preşe­ sificarea războiului din Viet­
Comitetului Executiv Central dinte al Marii Adunări Naţio­ nam, subliniindu-se necesita­
al P.S.J. şi şef al Biroului pen­ nale a Repu&blicit Socialiste tea de a depune toate efortu­
România şî Gbizela Vass, rile pentru încetarea imediată
tru afaceri internaţionale al membru al CC al P.C.R. şi necondiţionată a bombardă­
ANUL XIX. NR. 3983 MARŢI 24 OCTOMBRIE 1907 4 PAGINI - 25 BANI acestui partid. Din delegaţie In cadrul întrevederii, care rii R.D. Vietnam, de a respec­
a decurs într-o atmosferă de ta dreptul inalienabil al po­
cordiali tale şi prietenie. au porului vietname:* de a-şi ho­
fost abordate o scrie de pro­ tărî singur soarta.
in
bleme de interes comun,
In cadrul
convorbirilor a
DEZBATEREA DOCUMENTELOR Semicentenarul legătură cu situaţia internaţio­ fost discutată necesitatea con­
nală actuală, mişcarea munci­
tinuării eforturilor pentru de­
torească şi democratică şi le- zarmare nucleară şi s-a evi­
marelui latiile dintre cele două partide denţiat ideea că orice tratat
şî ţări.
(le neproliferare trebuie
să
PLENAREI C.C. AL P.C.R. partide au subliniat importan­ fie eficient şi echitabil, atît
două
celor
Reprezentant ii
pentru ţările nucleare, cît «i
Octombrie ta deosebită pe care o capătă pentru cele nenuclearo, inclu­
în zilele noastre întemeierea
siv în ce priveşte folosirea c-
relaţiilor dintre state pe res­ nergiei atomice :n scopuri paş­
DIN 5-6 OCTOMBRIE 1967 localităţi din regiune au avut independentei şi suveranităţii, facţie evoluţia pozitivă- a re­
nice.
al principiilor
pectul mutual
Zilele acestea, în numeroase
Părţile nu relevat cu satis­
egalităţii în drepturi şi avan­
loc manifestări închinate săr­
bătoririi celei de a 50-a aniver­ tajului reciproc, neamestecu­ laţiilor prieteneşti, de stimă şi
sări a Marii Revoluţii Socialis­ lui în treburile interne. în ve­ respect reciproc dintre P.C.R.
In întreprinderile din regiunea noastră continuă dezba­ conducere şi organizare a ac­ te din Octombrie. Expunerea derea creării unui climat de şi P.S.J., precum şi necesita­
terile documentelor plenarei Comitetului Central al Parti­ tivităţi* economice lărgesc a* „Marea Revoluţie Socialistă pace şi cooperare internaţio­ tea dezvoltării contactelor din­
dului Comunist Român din 5-6 octombrie 1967. Asemenea tribuţiunile şi drepturile în­ din Octombrie — măreţ eve­ nală. tre partidele clasei muncitoare
dezbateri au avut loc la Uzinele mecanice din Cugir. pe şan­ treprinderilor, sporind mobili­ niment in viata lumii", s-a Cu acest prilej s-a eviden­ în interesul unităţii forţelor
tierele Centralei termoelectrice dc la Mintia, la Exploatarea tatea şi operativitatea în lua­ ţiat rolul important pe care-1 socialismului, păcii si progre­
minieră din Deva şi la Fabrica „Sebeşul" din Sebeş. rea deciziilor optime. „Tocmai prezentat la căminul cultural pot juca toate popoarele în li­ sului social. Totodată, ele au
La dezbateri au participat activişti ai comitetelor orăşe­ de aceea — a subliniat dînsul din Sâlişte, raionul Orăştie, iar chidarea surselpr de încor­ apreciat pozitiv dezvoltarea
neşti şi raionale de partid, secretarii comitetelor de partid şi — propun ca in aprecierea ge­ expunerea «Marea Revoluţie dare internaţională, rezolvarea continuă a legăturilor de prie­
U.T.C., secretarii organizaţiilor de bază P.C.R. şi U.T.C., pre­ nerală a activităţii unei uni­ Socialistă din Octombrie o­ actualei crize din Orientul A­ tenie dintre poporul român şi
şedinţii comitetelor de sindicat, conducerile unităţilor res­ tăţi să se aibă in vedere şi glindită în literatura universa­ propiat. asigurarea securităţii cel japonez.
pective, economişti, ingineri, maiştri şi muncitori fruntaşi in modul cum ea îşi realizează o- lă". a fost susţinută Ia Şibot.
producţie. btigaţiite contractuale faţă de La căminele culturale din
Au luat parte, la Cugir tovarăşul loachim Moga, secre­ toţi beneficiarii". Dîlja şi Maleea, la cluburile C O NVO RBIRI OFICIALE
tar a| Comitetului regional Hunedoara al P.C.R., la Sebeş din Petrila. Aninoasa, Lupeni
tovarăşul Răiuţ Sîrbu, membru al biroului Comitetului re­ In dezbaterea organizată de şi Uricani, a fost prezentată
gional Hunedoara al P.C.R., la Mintia tovarăşul Ardeleanu COLECTIVELE CE L'.XECU- expunerea ..Un deceniu de la RO M ÂNO -PAKISTANEZE
Arcadie, membru supleant al biroului Comitetului regional TA CENTRALA TERMO­ lansarea primului om în Cos­
Hunedoara al P.C.R., iar Ia Deva tovarăşul Ştefan Almăşan, ELECTRICA DE LA MINTIA, mos", iar* simpozionul de ia In (lupă-amiaza zilei de luni, trului afacerilor externe, Ale­
şef de secţie Ia Comitetul regional Hunedoara al P.C R. vorbitorii au făcut aprecieri e­ Casa de cultură din Petroşani la Palatul Consiliului de Stat,
logioase la adresa complexu­ a dezbătut tema „Omul în Cos­ xandru Albescu, adjunct al
lui de măsuri preconizate de mos'*. Jurnalul vorbit .Dezvol­ au avut loc convorbiri oficiale ministrului comerţului exteri­
METALURC1ŞTII DE LA muncitor calificat din secţiile plenara C C al P.C R. din 5-G tarea economiei U.R.SS", or­ între preşedintele Consiliului or, Marin Mihai, adjunct al
de Stat al Republicii Socialiste
CELE DOUA UZINE CON­ de serie, unde normele nu au octombrie, referindu-se în spe­ ganizat la Luncoiul de Jos “şi ministrului afacerilor externe,
STRUCTOARE DE MAŞINI o fundamentare ştiinţifică. cial la îmbunătăţirile ce vor fi . Rişculila. programul artistic România, Chivu Stoica, şi pre­ (Continuare în pag. a 4-a)
Isiamice
şedintele Republicii
DIN CUGIR, au primit cu Pe măsura perfecţionării aduse in sectorul de construcţii. , de la Bulzestii de Sus şi seara Pakistan, feldmare.şalul Moha-
deosebit interes importantele continue a formelor de condu­ Ţinînd seama de nivelul ac­ literată cu tema : „Scriitorii mmad Ayub Khan.
documente ale plenarei C C. al cere, planificare şi organizare tual de dezvoltare, spunea to­ lumii despre Octombrie roşu" La convorbiri au participat
P.C.R. din 5-6 octombrie 1967. a economiei — a spus în ou- varăşul loan Sorescu, inginer desfăşurată Ia Dâita, sînt nu­
Cu prilejul dezbaterii ce a a­ vîntul său tovarăşul Traian şef la şantierul Energo-montaj, mai citeva (lin manifestările llie Murgulescu, vicepreşedin­ La plantatul pomilor
vut loc, ei au scos in evidenţă Stanciu, preşedintele comitetu­ mi se pare foarte potrivită for­ de acest fel ce au avut loc în te al Consiliului de Stat, Gri-
avantajele ce decurg din apli­ lui sindicalului, consider că ma de organizare preconizată: raionul Brad. gore Geamănu, secretarul Con­
care^ noilor hotârîri ale parti­ este necesar să fie luate, şi în ministerul economic, centrala Şi în satele din raionul Ha­ siliului de Stat, George Maco-
dului şi au făcut propuneri uzina noastră, asemenea mă­ industrială, întreprinderea. ţeg s-au iniţiat şi înfăptuit Temă în clasă. Dictare... Foto: V. ONOIU
preţioase în. acest sens. suri care să conducă la reali­ Modul în caic sînt stabilite numeroase manifestări. Astfel, vescu, prim-adjunct al minis­ Se acţionează
Exprimîndu-şi satisfacţia in zarea ritmică a sarcinilor de atribuţiile şi răspunderile, po­ la Riu de Mori. Ciula Mică
legătură cu prevederile proiec­ producţie. Socotesc câ în pri­ trivit noii structuri organizato­ şi Pui au fost organizate sim­
tului de Directive cu privire la mul rînd va trebui să fie îm­ rice preconizate, va contribui pozioane şi seri de poezie iar Deschiderea cercu­ încă anemic
perfecţionarea conducerii, pla­ bunătăţit sistemul actual dc a­ la întărirea principiului mun-' Casa de cultură din Haţeg a
nificării şi organizării econo­ provizionare a fiecărui loc de cii şi conducerii colective. For­ găzduit seara literară .Octom­ rilor de specialitate Recoltarea porum­
miei naţionale, inginerul Ni- muncă cu materiale şi S.D.V.- marea centralelor Industriale brie roşu în literatura popoa­ Din cele 360 hectare pre­
colae Mareea, directorul tehnic uri, iar in al doilea rînd să va determina o colaborare mai relor". Duminică, la Liceul „De- văzute a se planta în acest
al U.M. Cugir, a apreciat că fie creat un decalaj corespun­ fructuoasă intre constructori, Expunerile prezentate, orga­ cebaP* din Deva, în pre­ an cu pomi, cooperativele
noua formă de salarizare vine zător între secţiile „calde", ce­ beneficiari şi proiectanţi. Pen­ nizarea serilor literare, con­ zenţa profesorilor de ma­ agricole au rămas restantic-
sâ reglementeze anomaliile e­ le de prelucrare şi comparti­ tru eliminarea unor neajun­ vorbirilor şî simpozioanelor au tematici şi a celor mai buni bului în situaţii re pentru toamnă cu 111
xistente, in sensul că un mun­ mentele de uzinare Şi montaj. suri manifestate pînâ acum, marcat, îmbogăţit şi adîncît elevi din liceele teoretice hectare. Suprafaţa fiind
citor de calificare superioară * fnginerul Gheorghe Prodan, cunoştinţele participanţilor pri­ şi de specialitate de pc ra­ destul dc mică, înfiinţarea
din sculărie, bunăoară., nu va directorul Uzinei „30 Decem­ vitoare ia deosebita însemnă­ za oraşului, a avut loc fes­ noilor livezi se poate reali­
ciştiga mai puţin decîţ ,un brie" arăta câ noile forme de (Continuare In pag. a 3-a) tate si semnificaţiile majore tivitatea de deschidere a za fără prea mari efori uri.
ale Marii . Revoluţii Socialiste cercurilor de matematică. S-a stabilit, dc asemenea,
Iniţiate în vederea pregă­
din Octombrie. tirii elevilor care vor par­ scriptice şi pe teren ca alte 50 hectare să fie
ticipa Ia concursurile pro­ plantate după sistemul live­
Nouă metodă fesionale şî a sprijinirii ac­ Deşi a trecut şi cea de-â e* fapt pentru care re­ zilor intensive.
tivităţii matematice din rta decadă a lunii octombrie, zultatele se află mult sub Ne aflăm in perioada
de reparare şcoli, cercurile deschise du­ recoltarea porumbului în raio­ nivelul posibilităţilor. Au fost cind acţiunea respectivă
minică s-au bucurat de o nul Iha continuă sâ râmînâ zile înlregi din campania de trebuie să se afle in plină
desfăşurare.
Dar. ronţ rar
a cuptoarelor frumoasă prezenţă. mult în urmă. .toamnă cind nimeni de la con­ aşteptărilor, pînâ acum nu
Dacă la Bejan, Brănişca şi siliul agricol nu a trecut prin s-au terminat încă pregăti­
Martin Ohaba lucrarea este terminată, această unitate. rile. Pichetarea terenului,
Bogat sortiment în altele însă, această acţiune Râu este câ nici din partea săparea gropilor, procura­
Un colectiv de specialişti de de abia a început, existând tot­ uniunii raionale cooperatorii rea materialului sădifor se
la Combinatul siderurgic Hu­ de produse odată 'mari diferenţieri între din Hârău nu sînt mai mult află încă in faza dc ..stu­
nedoara. a conceput o metodă situaţiile scriptice aflate la ra­ sprijiniţi. întrebat fiind de a- diu". Deşi condiţiile clima­
nouă de reparare la cald a Ieri, pe poarta între­ ion şi cele reale aflate în . te­ ceastâ stare de lucruri, tova­ tice din arcaslă toamnă au
vetrelor cuptoarelor Martin. prinderii „Vidra" din Orăş- ren. Bunăoară, la cooperativa răşul losif Foro, vicepreşedin­ fost din cele mai favorabi­
In perioada de experimentare, tic au ieşit două autoca­ agricolă din ITărâu la rubrica te la U.R.C.A.P. llia. ne-a le, organele agricole raio­
la oţelăria m\ 2 de la Hune­ mioane cu confecţii din bla­ recoltat porumb era trecut ca spus:
doara, această metodă. caro nă pentru sezonul rece. realizat pînâ in data de 17 oc­ — Nu cunosc situaţia Eu nale şi conducerile coope­
constă in aşternerea unui strat Ele vor apărea in maga­ tombrie a.c. 16 hectare din pla­ răspund numai de Bampolov, rativelor agricole au acţio­
gros de magnezitâ granulată zinele specializate, fiind la nul de 100, pentru ca după trei unde recoltarea porumbului c nat anemic, privind cu su­
pe vatra cuptorului, a avut ca îndemina celor ce îşi com­ zile, in 20 octombrie, sâ fie în­ pe sfîrşitc. Dc la consiliul a­ perficialitate şi lipsă de in­
rezultat, pe ansamblul otelă- pletează garderoba pentru registrată tot aceeaşi cifră.cu gricol raional am aflat apoi teres sarcina înfiinţării noi­
riei, micşorarea duratei repa­ iarnă. toate că în acest interval în u­ că Ia Bampoloc (lin ceie lor livezi de pomi. Altfel
raţiilor la cald a velrclor, cn O altă veste care merită nitatea amintită au lucrat zil­ 100 hectare existente a fost re­ nu se poate explica dc re
432 ore pe an, timp în care s-au a fi cunoscută este aceea nic 50-60 de cooperatori şi s-au coltat porumbul dc pe numai in raionul Haţeg s-au pre­
elaborat în plus 12.500 tone dc că pentru anul I9G8 s-au recoltat circa 10-15 hectare. De 45 ha., pînâ la dala dc 20 oc­ gătit abia 12 hectare teren
otel. Procedeul, caro şi-a do­ pregătit noi sortimente din ce acest lucru ? Fiindcă cei ca­ tombrie. Ne surprinde optica din cele 53 planificate, iar
vedit astfel in practică eficien­ blană: paltonaşc îmblăni­ re răspund de unitate se mul­ tovarăşului vicepi eşedinle. La in Alba abia 4 din 23. Da­
ta, a fost generalizai la .cup­ te din pici seminobilate şi ţumesc să înregistreze de la numai doi paşi de cooperativa că avem în vedere că pe
toarele celor două oţelârii in culori pastel pentru co­ raion anumite date in mod fic­ din Hârău in care se simte a- 47 hectare gropile s<m e-
Martin de la Hunedoara şi o- tiv fără a avea certitudinea lor tit de mult nevoia unui ajutor feetuat din primăvară, re­
ţelâria Combinatului siderur­ pii, câciuliţc pentru copii şi în teren. concret dat la faţa locului, pc iese eă preocuparea pentru
gic Reşiţa. femei, mănuşi, gulere etc. In lişvya unui cadru de spe­ nimeni din conducerea plantatul pomilor esle a-
cialitate la cooperativa din Hâ- U.R.C.A.R Ilia nu-1 preocu­ proapc inexistentă,
râu (ne întrebăm cum de în- pă soarta porumbului de *la I«a cooperativa agricolă
Hârău. De ce? Fiindcă aici a
tr-o,astfel de unitate destul de
AMPRENTA NERITMICITATII mare faţă de altele din raion fost repartizat un cadru de la din Tolcşt» s-au desfundat
abia 4 hectare din cele 20
Vedere din Lupeni. Foto : I. TEREK persistă de aproape un an de consiliul agricol şi nu de la repartizate pentru planta­
U.R.C.A.P. (!). Toiul este privit
zile această anomalie) a
fost
repartizat din partea Consiliu­ îngust ca şi cum cele două or­ ţia intensivă, iar la Ostrov
lui agricol raional pentru cam­ gane ar urmări două interese lucrarea respectivă nici nu
a început Tractorul dc la
Activitatea de producţie
argumentează unanim lipsa e­
a
că
pania de toamnă tovarăşul in­
deosebite. Trebuie arătat
sporite din anul viitor ? Dere­
Hirtia românească unităţilor (industriale trebuie jutor condiţiile specifice de ză- glările de producţie provocate giner Livlu Ardeanu. Cum în­ şi în alte imîlâţi rit­ xeculc dcsfundalul, funcţio­
S.M.T. Alba destinat să c-
fectivelor. sînt chemate in a­
al
să înregistreze în cel de
mul
este lent
recoltărilor
să prezenta dinsului este mete­
de neritmicitatea îndeplinirii
IV-lea trimestru al anului a­ cămînt ş.a.m.d Argumente planului se vor repercuta asu­ oric semnalată în teren, fiind Aşa de exemplu la nează cu mari defecţiuni,
cea creştere continuă care vechi pe care )e-a infirmat fie­ pra activităţii economice a în­ mai mult la consiliu, şi aici Sălciva. Finloag şi Timpuri, rea ti zi nd zilnic mai puţin
să permită trecerea la noile care sfîrşit de lună din acest treprinderilor. asupra pregăti­ şi lipsurile din cîmp nu se cu­ de abia 30 la sută din suprafa­
numai după ora 8. realizările
an. fără sâ mai vorbim de nu­
sarcini sporite ce le revin în
rilor anului 1968.
ţa cultivată cu porumb a fost
la 421 de ani anul viitor. Nu este vorba de mărul mare al absentelor loan S. POP ce trebuie luate . operativ, recoltată. ŞT. CRĂCIUN (Continuare in pag. a 3-a)
De
fel
şi măsurile
ca
nosc. la
inginer
fapt tovarăşii
„vîrfuri" de producţie, ci
de
Bitcan de la I.M. Deva. Cornel
acel nlveJ ce trebuie atins în
1967 care sâ pregătească toate David — inginer principal la
condiţiile rcajizării sarcinilor I.M. Barza, Silvia Oprişa, teh­
Documentele vremii spun câ ceptivi, chcltuindu-şi pricepe­ încă din prima zi a anului. nician in cadrul serviciului
Gheoighe Asachi a labrical rea şt iniţiativa in diversifica­ Pornind de Ia aceste conside­ producţie al I.M. Hunedoara şi
inliia coala de liirlie velină cu rea producţiei şi /mbund/dl/rea rente să vedem cum au luat dispecerul de la C.C.V.J. au IN P A G IN A A II-A S P O R T
marca Moldovei In veleatul calităţii ei. unităţile miniere din regiune lăsat sâ se înţeleagă că se ma­
1841. Istoria hirtiei coboară in­ Citeva lapte, luate din noua startul in trimestrul !V. nifestă deja tendinţa de recu­
să mult in timp. Acum 421 de biografie a fabricii, conturează Analiza cifrelor ce exprimă perare a răminerii în urmă
ani la Braşov existau mori de şi mai pregnant portretul colec­ realizarea planului- de extrac­ pînâ la sfîrşitui lunii. Mai pot © Jiul Petroşani a reuşit un
iunie de la care ne-au rămas tiv al celor care ne o/erd cu ţie pe primele două decade evi­ fi plauzibile „cauzele obiecti­
cele dintit coli cu liligranc. lată generozitate fiecăruia dintre denţiază plusuri în exploatări­ ve" invocate ? (Doar condiţiile
deci că această coală albă, ima­ noi hirtia albă de scris şi tipărit le aparţinind întreprinderii de zâcâmînt nu se schimbă de meci de egalitate la Bucureşti
culată, pe care ne aşiernem ce­ fn nenumărate sorturi şi cali­ miniere Deva şi întreprinderii la o zi la alta). Am cita doar
le mai tainice qinduri şi simţă­ tăţi. In urmă cu numai irei ani. miniere Hunedoara. Celelalte un singur exemplu edificator
minte,'are o virslă destul de marca labricii Pelreşli a dai două mari unităţi miniere. pentru realele cauze care au
tespeclabilă, primul examen cu exigentele C.C.V.J. şi ‘ I.M. Barza au în­ grevat asupra producţiei : in • Rezultate şî clasamente
Prinlre celelalte fabrici de prelenlii ale celui dinţii bene­ cheiat primele 20 de zile cu cele 20 de zile Preparaţia de
lUttie ce au urmat „vestitelor ficiar extern. De atunci, hirtia minusuri faţade planul de ex­ cărbuni Coroieşti a înregistrat am Divizia naţionala D
mori" de odinioară, se află şj din Pelreşli a fost solicitată de tracţie, exploatările din Valea un număr mare de ore staţio­
cea din Pelreşli. Aici, şi-au la­ toi mai mulli beneficiari de Jiului rămînînd restante ru pes­ nare. ceea ce a concurat la râ-
cul ucenicia multe detaşamente peste hotare, Astăzi, hirtia v e­ te 12.000 tone cărbune. mînerea sub plan a LvM. Ani-
de muncitori, Invâfînd neconte­ lină se exportă in II lări ale Aceasta: fiind situaţia reali­ noasa cu peste 4.600 tone căr­ ® Spectatorii din Deva s-au
nit metamorloza lemnului in lumii. zării planului fi/ic la finele bune Exemple de acest fel pot
birlic. La inccput (atestă stam­ Cu flecare nou lol de hirtie a două decade se impune şi o fi citate din fiecare unitate mi­
pele vremii) hirtia se obţinea expediat in Belgia, Blrmania, privire retrospectivă asupra nieră declarat nemulţumiţi
destul de rudimetUat. Starea de Danemarca, iiak. han son modului în care s-au obţinut Evident, apropierea sfârşitu­
improvizaţie şi provizorat a R. F. a Gcimaniei, autorii cim- aceste rezultate. Nota comună lui dc lună va mobiliza condu­
instalaţiilor a continuat pind in pului alb (cum i se mai spune a activităţii de producţie de la cerile lelmice, fiecare colectiv,
anii noştri, cind fabrica a losl hirtiei) nu uită că marca fabri­ începutul lunii esle. din nou. la o muncă susţinută pentru ®ln campionatul regional
supusă unei chirurgii generale cii lor se încarcă dc semnifica­ neritmicitatea îndeplinirii pia­ realizarea sarcinilor de plan.
de întinerire. ţii şi răspunderi noi o dată cu nului. Ce consecinţe a avut a­ $i de ce n-am spune-o, avem nu s-au produs surprize
Hale noi, spaţioase, In care inscripţia „Madc in Romaula", cest fenomen ? La C.C.V.J., de convingerea că la finele lui
lumina zilei pătrunde din bel­ Si din spusele tovarăşului Mi* pildă, în decurs de numai zece octombrie se va raporta înde­
şug adăpostesc maşini modeme hui Toc. Inginerul şei al labri­ zile (10-20 octombrie) minusul plinirea principalilor indica­ • Despre comportarea pugilişti-
de mare produc//v//afe. fn toi cii, calilnicn şi însuşirile supe­ a crescut de la 3.168 de tone la tori. La asemenea concluzie
acest urcuş pe scatto cunoaşterii rioare ale hirtiei produse ta 12.358 de tone. la I.M. Barza duce experienţa acestui an.
şi alumării, oamenii au dobin- PetreşH o lac competitivă pe 13 sectoare n-au reuşit să-şi Dar, tovarăşi din conducerile lor hunedoreni
dit rnfiuni noi, care au lăcut piafa mondială. realizeze sarcinile de extracţie, tehnice (ne referim la toate ni­
din tradiţia fabricii o chestiune La 421 dc ani, hirtia româ­ E.M. Chelar a înregistrat la a- velurile de producţie), se nu­
de mlnd,ie colectivă omnipre­ nească face înconjurul lumii eest indicator 80,4 la sută faţă meşte aceasta exploatare raţio­
zentă. înnoirile petrecute in fa­ liind apreciată şi solicitată de de plan, I.M. Hunedoara nu nală? In asemenea condiţii se • H a n d b a l Sportul cu balonul rotund creează unele faze spectacu­
brică au avut corespondente vi­ tot mai multe \ări. şi-a îndeplinit sarcinile la cal­ va atinge acel nivel de produc­ loase, aşa cum se observă şi în fotografia de faţă.
zibile şi pe planul conştiin- car, dolomită. concentrat feros ţie care să permită trecerea nor­
lei. Oamenii au devenit mal re­ s. truţa şi minereu dc fier marfă. Se mală Ia îndeplinirea sarcinilor
I