Page 78 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3983 i 3

orologiu PREMIERELE SĂPTÂMINII PENTRU TIMPUL

cu ajutorul acestui OUMNEAVOASTRĂ
Atenţiune, ora exactă! lltatea secundelor. Existenta „Cine a vrut s-o LIBER
rea/iz/ndu-se şi reproductibi-
acestui aparat a determinat un
grup de astronomi de la la­
boratorul naţional de frecven­
tă şl timp din S-U.A. sâ se o­ Mar)i
prească aici, acum citeva zi­ ucidă pe Jessie"
„ ...Liniştea obişnuita a secto­ radio, începe însă ceva mal faptul, bunăoară, că in luna le. pentru a efectua unele ob­
rului orar cl Observatorului înainte, în sala „meridiane" a matlie Pămlniul se Invlrteşle servaţii astronomice cu carac­ Regizorul Vaclav Vorlipek, 24 octombrie
astronomic din Bucureşti al Observatorului astronomic bu- mai încet decît în luna noiem­ ter International. Cu ajutorul autor al realizărilor i „Intîlnl-
Academiei este întreruptă cureştean. Pe baza cercetări- brie, şi evident că atunci ste­ aşa-numilul „Ffying cloch'* re la ora 8", „Mariarf şi alte
pentru citeva minute de sem­ Jor efectuate cu lunetele asu­ lele prezintă . mici fnllrzieri, — ceasul zburător sau atomic, producţii ale studiourilor ce­
nale intermitente, urmate de pra boitei cereşti, specialiştii care dăunează stabilirii cu cum I se mai spune — el au hoslovace, a încercat ca noul Spectacole
iluminaţii Irapezoidale — de înregistrează mersul stelelor precizie a orei exacte. Or, electuat cercetări comparative său film : «Cine a vrut s-o uci­
un verde intens — ce apar pe spre meridian şi Imprimă mo­ după cum se ştie, determina­ fn vederea ridicării pe plan dă pe Jessie", sâ fie conceput
ecranul instalaţiilor. O mică mentul trecerii lor pe o ban­ rea acesteia fiind absolut ne­ mondial a preciziei determină­ într-un mod original, în ge­ DEVA : „OpinU publici*', picai <e
. .
-
* de f e Teatrul de
pauză şi semnalele se repetă. dă, unde sini marcate secun­ cesară în numeroase domenii rilor orare. Pacilitînd studie­ nul unui foileton de aventuri. Aurel Baranga, prctcatatl de
stat ..Valea Jiului** Pctro^auS.
In felul acesta, astronomii ro­ dele orologiilor cu cuarl. Pe de activitate — fizica atomică, rea mal amănunţită a vitezei Subiectul se desfăşoară în ju­ GEOACIU BAI i „Telcreviita Deva",
mâni discută de mai multe urmă, prin compararea date­ prospecţiunile geologice, lu­ de propagare a undelor elec­ rul unei familii — soţ-soţie. spectacol moticol-eoregrafie. Predaţi
tromagnetice, ca şi a influen­
ori pe zI cu colegii lor din lor obţinute şl efectuarea de crările de geodezie şi altele Primul, un profesor universi­ Teatral de «lat de cilradl Deva.
SIMERIA : „Şcoala iepuraşilor", pie­
Londra, Moscova, Neuchatel, calcule amănunţite, se obţine — la Observatorul astronomic tei solare asupra diferitelor tar, stăpînit de dorinţa de a l i pentru copii, prezentată dc Teatrul
Paris, Praga. pentru a recep­ acea oră exactă, după care ne al Academiei a /ost montat fenomene fizice de pe Pă- inventa o maşină cu o forţă de păpu|i Alba lulia.
ţiona semnatele orare emise potrivim cu folii ceasurile. Dar de curînd un aparat de mare mtnt, rezultatele obţinute pre­ fizică extraordinară, care sâ
de marile observatoare astro­ pentru că mişcarea de rota­ valoare în cercetările care supun că de acum Înainte în- sprijine direct acţiunile oame­
nomice ale lumii. Aceasfd o- ţie a Pămlntuluf prezintă u- necesită o înaltă exactitate în tîrzierlle stelelor nu vor mal nilor, soţia, tot om de ştiinţă, Cinema
pcrafie determinantă In preci­ neorl fluctuaţii, stelele nu determinările orare: orologiul dăuna cu nlmic^„orel exacte'1. în căutarea unei soluţii pentru
a .corecta" visele oamenilor.
DEVA : Cine a vrut i-o acidă pe Jessie
zia anunţului „Atenţiune, ora slnt întotdeauna punctuale la cu etaloane de frecventă şl întreaga realizare este un (ciocroatogralul „Patria**) i Furtuna »o-
exactă I", pe care II emit fnfllnlrile cu ...astronomii. timp. Precizia sa este de ordi­ ADINA PRISTAVU produs al vervel şl fanteziei cepe („Arta") ; SIMERIA t Nu atol
frecvent posturile noastre de Pentru noi a devenit cunoscut nul mtliardtmilor de secundă, redactor Ia Agerpres Secvenţă din filmul „Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie*'. regizorului Vorlicek, cu epi­ copaci pe stradă ţ Ierburi amare t HU­
NEDOARA i
Nu aînt demn de
fina
soade de o constantă prospeţi­
Hiperboloidul iogi*
me. Efectele comice sînt sati­ („CoBitrifttorul'*) ; („Flacăra**) ; Sărmanii
Aerului Garin
CHELAR i
flăcăi
(„Slderargistul") ;
rizate pînâ la monstruos, iar Cei 7 din Teba ; TELIUC i Dc la 7 la
confruntarea dintre cele clouă 12 | PETROŞANI : Si-mi face|i una ca
grupuri opuse, ce se desprind aita („Republica*') ; Marele reitaurant
Juaoa
pregnant de-a lungul întregii („7 Noiembrie**) ; LUPENI t Siberia |
Gallo i Lady Macbbet din
PE U R M E L E pelicule, generează atitudini Noaptea Iguanei („Minerul**) ; BARBA.
VULCAN i Printre vulturi : LONEA •
care, în multe cazuri, au va­
loare de simbol.
TENI : Maiorul «i moartea | ORAŞTIEi
Lumină după jaluzele („Flacăra**) i Zo­
„începe furtuna" darmul din aaint Tropez („7 Noiem­
dia fecioarei („Patria*1) ; CUGIR i Jan­
UNEI SESIZĂRI brie") ; Dragoitea învinge („Srbetul*1) |
DE
Robii („Progrczul") ; APOLDUL
O trimitere la perioada tul­
JULIA I Falitaff („23 Auguat") t Omul
bure în care Vietnamul de Sud SUS : Împăratul Cioc de Slun ; ALBA
ieşit de sub tutela colonialis­ fără pa$aport („Victoria") i TEIUŞ i
Jandarmul ia New York („Victoria") i
Totul pornise de la o scri­ inexactă. La telefon, dirigin­ mului francez, începînd să fie ZLATNA i Acei oameni minonafi îo
soare trimisă la redacţie de ta poştei ne-a spus : doar 9 transformat într-o bază mili­ maţioile lor zbuiltoare ; GURABAR-
către unul din locuitorii sa­ televizoare şi 10 aparate de tară americană, o incursiune în ZA i Omul care l-a ueia pe Liberty
Valaoce j HAŢEG i Succes, Cbarlie I t
tului Beldiu, comuna Teiuş, radio, există în satul Beldiu. îndelungatul război dus de BRAD : Oglinda cu două fe(o ; ILIA i
în care autorul îşi exprima - Cum insă am văzut că pri­ poporul vietnamez împotriva Compartimentul ucigaşilor.
regretul faţă de lipsa de acti­ ma informaţie ce ne-a dat-o colonialiştilor — iată tema ce
vitate culturală din satul tovarăşul preşedinte a fost stă la baza filmului .Începe Radio
său. Semnatarul scrisorii ne inexactă, ne-am propus sâ furtuna", producţie a studiou­
sesiza că televizorul de la că­ verificăm spusele corespon­ rilor din Hanoi.
minul cultural a fost luat şi dentului şi ale preşedintelui. Episoade emoţionante, con­ PR O G R AM U L I : 7,15 Sumarul pre­
dus la Şcoala generală din Pornind pe uliţa salului struite pe fapte autentice, dez­ sei ; 8.(IU Tot înainte (emisiune pentru
pionieri) ; 4.20 Moment poetic ; 8,25 La
Teiuş, iar cel de-al doilea te­ Beldiu am întrebat unde lo­ văluie caractere a căror fru­ inicroton. melodia preferată ; 0,25 Sta­
levizor al comunei este insta­ cuieşte cetăţeanul X, care museţe capătă însuşiri noi pe tul medicului : Regimul de vîa|ă al t i ­
nerei mame după ieşirea oii»
spital :
lat în sala de şedinţe a sfa­ semna scrisoarea. Dar, cum fundalul sumbru al atrocităţi­ 9.55 R adio-P rictiindel ; 10,10 Curs de
tului popular comunal. Dar acesta nu semnase cu nume­ Scenă din filmul vietnamez „începe furtuna*'. lor războiului. limba engleză (re lu a re); 11,03 Cronica
cîţi telespectatori şi cine poa­ le adevărat (pentru ce motiv economică ; 12.15 l'e iţcn elc cluburilor;
te viziona programul la tele­ abia apoi am aflat), nu l-am 14,00 Muzică uşoară dc Ion Vasiteseu ;
1-1,15 T ot înainte (edî|ie pentru pionie­
vizorul instalat în sala de putpt găsi. Am întilnit însă rii din clasele a III-a j» a IV -a) ; 15,05
şedinţe a sfatului ? E limpe­ pe învăţătorul pensionar A­ Meridiane. Săplămîna culturală pe glob.
de că puţini. drian Raţiu, cărturar stimat NOUTĂŢI IN Triccntenar Jonatliau S w ifi ; 17.10 Jn-
îir-te mărgărite (emisiune pentru copii):
Cum aparatul fusese pri­ al satului. Legat cu mii de ..O judecată înţeleaptă*, basm popular;
mit ca premiu în întrecerea 18.05 Tribuna radio. Cu privire la cla ­
,,patriotică pentru înfrumu­ La plantatul EDITURA TEHNICĂ sificarea ştiinţelor sociale ; 18,20 Zece
minute cu Sacha D u lc i ; 18.30
Oda
seţarea comunelor şi satelor”, lim b ii roTţiăue ; 20.00 Radiogazcla de
normal ar fi fost si se bucu­ seară ; 21.05 Fonoteca de aur ; 21,25
re de el cît mai mulţi locui­ 3 ti lemnari pomilor M elodii-m agatln ; 22.(5 Moment pocliv.
de
D in culegerile de poezie populara
tori şi deci şi cei din satul Piwowarski E., Fonte de înal­ sele care au loo în ele, întîl- M ihai Em itictru ; 2,02 M elodiile ooplii
Beldiu, ei fiind realizatorii tă calitate (traducere din I. nile la elaborarea fontelor. PR O G R AM U L II : 9.30 Ochiul ma­
direcţi ai înfrumuseţării uli­ germană). Este una din puţi­ Boncuţ E., Grigorovici D., gic (emisiune de »liin(ă ei tehnică pen­
ragiotonic ;
tru şcolari) * Lsfcm noral
ţelor. fire de satul patal unde 45 (Urmare din pag. 1) nele lucrări complete existen­ 11ie D., Cartea normatorului 10,30 Antologie de (literatură universa­
Pornind pe urmele” sesiză­ xle anj a muncit ca învăţător, de 30 la sută din norma te în lume privind fontele de din construcţii-moniaj. In lu­ lă : D in povestirile scriitoru lui a ig e n ii.
nian llernardo Kordon ; 11,15 Vnrbe*»e
rii, la Sfatul popular al co­ el ne-a vorbit cu tristeţe des-1 stabilită. Pc dc altă parte, turnătorie, acesta fiind şi mo­ crare se tratează problemele Moscova ; 13,30 S ilinţă, tehnici, fante­
zie ; 15,20 întrebări pe portativ • 16.00
pre slaba activitate culturală. nici mobilizarea forţelor tivul pentru cai* cartea a fost legate de normarea operativă
munei Teiuş tovarăşul pre­ tradusă şi în limbile engleză, Muzică ujonră de Notu Demetriad :
Nu el scrisese sesizarea, ne-a proprii ale cooperativelor şi de activitatea normatorului 16.2(1 ,.U»> eîntec f< o floare* — em i­
şedinte loan Trifu, ne-a mărturisit, dar era de păre­ la săpatul gropijor nu dă franceză, rusă, cehă etc. de pe şantierele de construc- siune de falelor ; 16,30 Actualitatea
spus : re că : nimănui bătaie dc cap. Se analizează: St met ura fon­ ţii-montaj. Se expun, pe larg, m uzicală; 17,10 Suită din baletul „ P r i­
coliciul* de Zeno Vancea ; 19,10 Curs
— Am luat televizorul din — A fost bun televizorul Un slab interes există şi telor, influenţa alierii cu di­ cunoştinţele, atribuţiile şi sar­ dc limba francezi ; 19,(5 Orizont >fi-
în cămin pentru toţi locuito­ ferite elemente asupra struc­ cinile normatorului. rolul sâu in tific ; 20,30 Noapte bună, copii :
Beldiu că nu mai mergea ni­ faţă dc procurarea mate­ „D in isprăvile Iţii N astratin Hogea* :
rii satului. rialului sădilor. După de­ turii. caraeterisliciior mecani­ în organizarea raţională a lo­
meni să vadă’ programele, Adoptasem această părere. punerea comenzilor, nif s-a ce, fizice şi chimice, precum cului de muncă. 2I.U5 l'r.o n e n tr înregistrate din reci­
talul dc lieduri susţinui de tenorul Ion
doar sînt peste 20 de televi­ Şi deşi învăţătorul a vorbit mai mişcat nici un deget şi asupra proprietăţilor de Dc asemenea, sînt tratate l'iso ; 21,30 Anlcna tinerelului (relua­
re) ; 22.30 Concert cu p rile ju l Z ile i N a­
Clipe zoare în sat. cu caldă apreciere despre pentru ra dc la pepiniere turnare: Mecanismul grafiti- aspectele legale oe organiza­ ţiu n ilo r Unite. Transm isiuni din Buda­
munca didactică a dăscăliţei
Informaţia s-a dovedit a fi cei 175.000 pomi repartizaţi zârfi fontei; Influenţa gazelor rea raţională a muncii, con­ pesta. Geneva $i New York ; 0.30 Fru­
din sat, noi am înţeles ceea asupra caracteristicilor meca­ tribuţia celorlalţi factori teh­ moase m elodii In noapte.
Buletine de ţt ir i ţi radiojurnale
ce din solidaritate profesio­ să fie aduşi in unităţi şi nici care conduc, coordonează 7.00; 9.00; ll.no ; 13,00 j 15.00:
nală el nu a spus. Anume că plantaţi. Nici pină acum nu nice ale pieselor; Proprietăţile şi organizează procesele de J6.00 ; 18,00 : 20,00 : 22,no : 24.00 ;
munca culturală în comună este acoperit in întregime fontelor cenuşii, ale fontelor producţie de pe şantierele de 2.55 (programul I) : 7.30 : 8.30 ; 10,00 ;
nu va mal îi cum a fost cu prin repartiţii necesarul Ia dure şi semidure, ale fontelor construcţiî-montaj. 12,00; 14,00; 17,00; )9.00 ; 21.00;
modificate ele; Tehnologiile
mulţi ani în urmă, pînâ ce la specia prun, situaţie ce s-a de obţinere a tuturor fontelor Lucrarea cuprinde exempli­ 0,55 (programul If)
constatat şi în primăvară,
Dezbaterea documentelor şcoală nu va lucra un cadru dar din care nu s-au tras de turnătorie (cenuşii, malea­ ficări şi aplicaţii practice ale Televiziune
didactic care sâ fie legat şi
problemelor tratate şi consi­
modificate);
Influenţa
învăţămintele cuvenite.
bile,
ziua şi serile de viata spiri­
tuală a locuitorilor comunei. După modul cum s-au tratamentelor termice asupra deraţii asupra influenţei pe
desfăşurat pină acum lu­
In vreme ce discutam în crările nercsarc în vederea structurii. In lucrare/sînt pre­ care o are activitatea norma­ sabilitate ; 18.30 Pentru copii ..P rovizii*
13,00 In direct... In iţiativă ;i respon­
torului în organizarea proce­
casa învăţătorului, afară in
p ie tre i G.C. al P.C.R. stradă, o motocicletă n dat plantării pomilor, sc des­ zentate agregatele şi proce­ selor de producţie. — povestire dc Mireca bintim bfeam i :
18.50 Film ul „Purcelu jnF stafidă* ■ 19.00
dacă
prinde concluzia că
tircoale maşinii cu care veni­
sem. Călătorul 4 purtat de suprafaţa destinată noilor Clubul tinereţii ; 19,30 Telejurnalul fle
seară ; 20.00 Film serial :
Aventurile
motocicletă era* preşedintele livezi este mică, oVganclo lu i Tarean ; 20.26 Turneul m elodiilor ;
sfaluluPpopular care întreba agricole şi consiliile dc 21.00 Omagiu lui Octombrie. Tinereţea
din 5-6 octombrie 1967 la cooi>erativâ pe cine căutam conducere ale (\A.P. lasă Telejurnalul de noapte.
lui Lcnin. Film documentar ; 31,80 Is­
toria teatrului 'omâncie. Dramele isto­
pe plan secundar îndeplini­
in sat. Voia sâ afle numele
rice ale luî O im itrie Bolintineanu ; 23.00
corespondentului. De ce ? E
In această direcţie.
lesne de închipuit. Practica rea sarcinilor ce Ic revin
e insă inadmisibilă. Există condiţii depline ca Vremea
(Urmare din pog 1) mei, fapt ce influenţa negativ ducţiei, sâ reducă cheltuielile Ne-am grâbit spre sediul prin organizarea judicioasă
producţia In proiect se preve­ generale de producţie şi pre­ sfatului pentru a discuta cu a muncii încă de pc acum
de organizarea activităţii din ţul de cost pe unitatea dc pro­ tovarăşul Trifu. cele înlîm- să sc pregătească şi o parte PENTRU 24 ORE
propun să sc găsească posibi­ industrie pe trei verigi — cen­ dus, sâ ridice necontenit nive­ plale. Nu l-am găsit însă. Pu­
Vremea va f» frumnasâ tu cerul mai
litatea ca factorii antrenaţi in trala industriaLă, întreprinde­ lul calitativ al produselor, ast­ blicăm această însemnare din terenul ce se va plan­ mult senin noaptea (i dimineaţa si
proiectarea unui obiectiv de rea şi ministerul economic. A­ fel ineît întreaga producţie pentru ca fapta-i sâ se cu­ ta in primăvara viitoare. puţin noma după-amiaza. Vînt moderat
anvergură să stea în teren un cest sistem de organizare va marfă sâ fie numai de calita­ noască şi sâ fie de învăţătu­ In accast scop este de aş­ din snd-vest si vest. Temperatura sta­
termen mai îndelungat (5-G înlătura verigile intermediare tea întii. Acest lucru este posi­ ră tuturor acelora care în­ teptat ca organele agricole ţionară : 2iua va fi niprinsă intre 20
si 25 grade, iar inoptca între — I (i
luni), să-I cunoască bine sub şi va apropia conducerea de bil — spunea şeful serviciului cearcă sâ împiedice opinia să întreprindă acţiuni mai plus 5 grade.
toate aspectele şi abia apoi să activitatea de bază a între­ organizarea şi normarea mun­ eficiente, să fie mobilizate
sc treacă la elaborarea proiec­ prinderii. Consider că in noul cii. Petru Bogdan — prin co­ publică pentru a-şi spune cu- toate forţele ta realizarea PENTRU URMĂTOARELE
tului. Pentru a sc evita uncie sistem de organizare, mina . rectarea sistemului actual de vîntul. sarcinilor stabilite in vede­
anomalii de ordin economie şi noastră işi va mări considera­ norme. La ora actuală, in pon­ rea extinderii plantaţiilor 2 ZILE
tehnic, propun ca şantierele să bil eficienţa economică. * derea ciştigului muncitorilor AN KT A ALMAŞAN-RADU pomicole. Vremea se va menţine călduroasa ziua
ia cunoştinţă de documentaţi­ salariul de bază ocupă doar fi cerul va prezenta o înnourare mai
ile întocmite înainte <lc nomi­ Mai mulţi vorbitori au făcut 75 la sută, restul provenind accentuată la s flrjitu l intervalului.
nalizarea lucrărilor în plan. propuneri care sâ ducă la a­ din depăşirea normelor (12 la
Se vor evita astfel pierderi în­ plicarea în bune condiţiunj a sută), din premii (10 la sută)
semnate. lucrările vor fi eva­ sistemului de cointeresare ma­ şi pe alte căi (3 la sută) O îm­
luate corect, nu vor mai exista terială. Inginerul loan Ştiopu, bunătăţire a normelor in ra­
greşeli, ceea ce va contribui de pildă, a arătat necesitatea port cu noile condiţii create /V
nemijlocit la creşterea ritmu­ stabilirii criteriilor dc premie­ (introducerea unor maşini cu
lui de lucru pe şantier. re şi Ia nivelele de subunităţi". randament sporit, ridicarea ca­ întreprinderea
— Aş propune — spunea to­ Chiar dacă ne-am depăşit toţi lificării oamenilor etc). şi ex­ M.P.—D.G.D.
varăşul Nicotac Martac, ingi­ indicatorii — a spus el — din tinderea muncii în acord la Baza de desfacere a produselor
ner şef adjunct la şantierul )•> cauză că E M. Zlatna care, ca muncitorii de bază pină la 100 raională de industrie de petrol
nergoconsirueţia, să sc găseas­ .şi noi, este o subunitate in ca­ la sută, au devenit factori de
că şi să se aplice anumite for- ' drul întreprinderii miniere De­ primă necesitate in îmbunătă­
me de cointeresare a muncito­ va, a rămas restantâ la sorti­ ţirea activităţii economice a locală Sebeş TIMIŞOARA
mente, noi nu am beneficiat
rilor îit acţiunile dc recupera­ întreprinderii noastre. str. Ceahlău nr. 2/a A V I Z
re a materialelor o dată folo­ de prime". Mai mulţi participanţi la
site. Actualmente normele e- — Propun să se facă o sta­ dezbateri, printre care Con­ str. Dorobanţi nr. 4, telefon nr. 1-80-16
xistenle nu stimulează această bilire concretă şi diferenţiată stantin Dumitrescu, şeful ser­ serviciul tehnic
iniţiativă a muncitorilor, nu-i a atrîbuţiunilor şi salariilor viciului producţie, Elena Stan, execută tot felul de reparaţii auto, cu sau fără mate*
cointeresează de loc în privin­ maiştrilor şi tehnicienilor, de­ planificatoare, maistrul loan rialul clientului, la orice tip de autoturism, autocamion,
ţa recuperării şi economisirii oarece în prezent, în unităţile Şara, au arătat că in ultima autodube etc.
de materiale. miniere aceste două categorii, vreme s-a îngreunat mult sis­
Participanţii la dezbaterea care din punct de vedere al temul de planificare deoarece Plata se face prin virament sau în numerar.
ce a avut loc la EXPLOATA­ pregătirii profesionale diferă, forul tutelar ‘intervine^ prea I M P O R T A N T
REA MINIERA DEVA s-au o­ se confundă. — spunea mais­
prit îndeosebi asupra măsuri­ trul Petru Petrean. des în schimbarea planurilor
lor ee vizează perfecţionarea Participanţii la adunarea ce trimestriale şl chiar a celor lu­
planificării şi conducerii eco­ a avut loc la FABRICA ,,SE­ nare. Restructurările de ultim
nomiei. BEŞUL** DIN SEBEŞ, au moment influenţează negativ In atenţia consumatorilor
• — Modul actual de organiza­ subliniat că noul sistem
re şi conducere a creat in uni­ de conducere şi planifi­ activitatea fabricilor care pre­ Ministerul Petrolului, Direcţia Generala de desfacere, anunţa tinerea exame­
tăţile miniere paralelisme Şi care a economiei oferă colecti­ iau râmînerile în urmă ale al­ nelor pentru instalatori autorizaţi in gaze lichefiate „Aragaz", în perioada 13 şi
multe verigj intermediare, ca­ vului de aici posibilitatea sâ tora din cadrul aceleiaşi direc­ de energie electrica
re au îngreunat relaţiile din­ ţii generale 14 noiembrie 1967.
tre exploatări, legătura din­ sporească simţitor nivelul pro­
tre acestea şi minister — spu­
nea ing. Vasile Cîrpan. ingine­ Adunările de dezbatere a documentelor plenarei C. C. Pentru buna desfăşurare a încasărilor de cu*
rul şef al exploatării. Pentru reni electric şi pentru deservirea în bune condiţluni Examenele se vor ţine in Bucureşti, str. GI. Bu«
rezolvarea anumitor probleme al P.C.R. din 5—G octombrie a.e., au evidenţiat aprobarea dişteanu, nr. II bis.
de producţie sectoarele trebu­ unanimă dc care sc bucură măsurile luate dc către condu­ a abonaţilor, SECŢIA REŢELE DEVA anunţă:
iau sâ ceară adeziunea condu­
cerii exploatării, apoi condu­ cerea partidului, pentru continua înflorire a patriei socia­ încasările se fac la ghişeul SECŢIEI DE RE­ Informaţii suplimentare se pot obţine la Baza de
cerii întreprinderii miniere ŢELE DEVA, din str. GEORGE ENESCU, nr. 39, zilnic
Deva. une» direcţii generale liste. Participanţii la adunări şi-au exprimat hotărirca dc a desfacere produse petroliere Timişoara, str. Ceahlău,
din minister şi pe urmă mi­ munci cu şi mai mult avînt pentru obţinerea de noi suc­ între orele 7—10, iar luni, miercuri şi vineri şi după-
nisterului Această filieră lun­ nr 2/a, telefon nr. 1-80-16, serviciul tehnic.
#
gă înlîrzia rezolvarea proble­ cese in înfăptuirea politicii partidului. amiaza între orele 17—19.