Page 8 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 8

H unrcioara-D evn   \


                                                                                                                                                                  PROLETARI  DIN  TOATE        UNIŢI-?* *
           Cabinetele  tehnice -




           izvoare  nevalori­




          ficate  de  idei


                  Deunăzi  stînd  de  vorbă  cu  un  inovator  Consacrat  îmi
                 spunea  că  ideile  valoroase  se  nasc  numai  atunci  cînd  te
                 dedici  cu  toată  fiinţa  muncii  pe  care  o  practici.  Trebuie  să
                 iscodeşti  continuu,  să  cauţi  necontenit  noul  şi  sâ-1  pui  în
                 slujba  progresului.  In  această  grea,  dar  frumoasă  misiune,     f  m  tt (MITULUI REGIONAL HUNEDOARA U. P.Ci 9 AL SflTUUI POHUB HEEIOHM.
                 satisfacţiile  vor  fi,  neîndoielnic,  cea  mai  mare  răsplată.
                  Mergînd  pe  firul  acestui  raţionament,  am  întreprins  o
                 anchetă  la  mai  multe  cabinete  tehnice  din  regiune  cu  sco­
                 pul  de-a  cunoaşte  cum  este  stimulat  efortul  de*gîndire
                 creatoare  al  oamenilor  şi  care  sînt  posibilităţile  lor  de  a­  ANUL  XIX.  NR.  3966                      MIERCURI  4  OCTOMBRIE  1967                        4  PAGINI  —  25  BANI
                 firmare.

                Fond  documentar  neexplorat

                  Interesîndu-ne  de  zestrea  tehnică  şi  fondul  documentar                                                                                                                La  Ploieşti,  cel  mai  tînăr
                 al cabinetelor am  constatat că  aici  se  găsesc  de  regulă  ulti­
                 mele  noutăţi  din  ţară  şi  străinătate.  La  CS.  Hunedoara                                                                                      In  curînd
                 biblioteca  tehnică  dispune  de  17.465  volume  şi  primeşte
                 lunar  peste  207  publicaţii  periodice  de  specialitate  ce  apar                                                                                                            institut  de  învăţămînt
                 în  ţară  şi  străinătate.  Numărul  mare  de  exemplare  din  re­                                                                                 publicaţia:
                 vistele  Metalurgia,  Industria  metalurgică,  Noutăţi  în  side­
                rurgie  etc.  permite  distribuirea  lor  gratuită  bibliotecilor
                afiliate  din  secţii.                                                                                                                                                                 superior  din  tară
                  Tot  atît  de  avută  este  şi  biblioteca  tehnică  a  I.C.S.  Hu­                                                                              „SARGETIA“
                nedoara. Aici revin circa trei volume la un salariat. Adăugind
                la  acest  fond  documentar  şi  cele  121  publicaţii  periodice,                                                                                                             La  Ploicşti#şi-a  deschis  marţi   nal  Ploieşti  al  P.C.R.,   repre­
                în  peste 800  de  exemplare,  avem  imaginea  completă  a  ceea                                                                                                              porţile cel  mâi  tînăr  institut dc   zentanţi  ai  unor  insituţii  cen­
                ce  se  numeşte  in  mod  obişnuit  baza  informării  şi  docu­                                                                                                              învăţămînt superior din  ţară  —   trale  şi  centre  de  invâtâmînt
                 mentării  tehnice.  In  plus,  ambele  cabinete  editează  lunar                                                                                   In  curînd,  cilitorii  din   Institutul  de  petrol.  Important   superior,  ai  organelor   locale
                buletinul  de  informare  tehnico-economică.  ce  cuprinde  toa­                                                                                 regiunea  noastră  vor  putea   centru  al  industriei  noastre  pe­  de  partid  şi  de  stat,  precum  şi
                te  noutăţile  intrate  în  bibliotecă.  La  fel  de  bine  sînt  do­                                                                            să-şi  procure   din  librării   troliere,  Ploicstiul  devine  ast­  ai  întreprinderilor   petroliere
                tate  şi  cabinetele  tehnice  de  la  Fabrica  chimică  din  Orăş-                                                                              „SARGETIA4,  volumul  IV,    fel  şi  centru  de  învăţămînt  su­  din  legiune.
                tie,  întreprinderea  materiale  de  construcţii  Bîrcea  şi  Fa­                                                                                 publicaţie  a  Muzeului  re­  perior,  al  ÎG-Iea  din  ţară  ■   In  încheierea  festivităţii,  in­
                brica  de  produse  refractare  Baru  Mare,  pe  care  le-am  vi­                                                                                gional  (lin  Deva.  Ini|iat  a­  in  anul  universitar  1967-1960,   tr-o  atmosferă  de  puternic  en­
                zitat.                                                                                                                                            cum  30  de  ani  de  dr.  do­  Institutul  de  petrol  din   Plo­  tuziasm.  a  fost  trimisă  o  tele­
                  Sînt  vizibile  deci  eforturile  băneşti  pe  care  statul  le  face                                                                          cent  Octavian  Floca,  „Sar-   ieşti  va  funcţiona  cu  o  faculta­  gramă  către  Comitetul  Central
                pc  linia  reîmprospătării  şi  perfecţionării  permanente a  flu­                                                                               getia"  a  devenit  un  perio­  te  de  maşini  şi  utilaj  petrolier   al  Partidului  Comunist  Român,
                xului   informaţional   şi  fondului   documentar   tehnic.                                                                                       dic  de  prestigiu,  valorifi-   In  anii  următori  Institutul  se   tovarăşului  Nicolac  Ceauşeseu,
                Se  pine  însă  în  mod  firesc  întrebarea :  In  ce  măsură  este                                                                              cînd  rezultatele  cercetători­  va  dezvolta,   creîndu-sc   noi   în  care  cadrele  didactice  şi  stu­
                valorificat  acest  preţio>  tezaur ?  Răspunsul,  oricum  s-ar                                                                                  lor  ştiin(ifici  lociaiî.   facultăţi.  De  asemenea,  urmea­  denţii  îşi  exprimă  profunda lor
                formula,  nu  poate  fi  decît  negativ.                                                                                                           Actualul  volum,  prefaţat   ză  să  se  construiască  un  local   recunoştinţă   pentru   crearea
                  Volume  editate  şi  traduse  cu  mari  sacrificii,  zac  nefoile-                                                                             de  acad.  Constantin  Daico-   nou,  special  pentru  acest  insti­  Institutului  de  Petro!  din  Plo­
                tate  în  rafturile  bibliotecilor  Or.  în  condiţiile  cînd  noută­                                                                            viciu,  cuprinde  numeroase   tut,- precum  şi  noi  laboratoare,   ieşti,  şi  se  angajează  să  mun­
                ţile  tehnice  se  succed  cu  atîta  repeziciune,  literatura  de                                                                               articole  de  arheologie,  isto­  cămine  şi  cantine  studenţeşti  '   cească  neobosit  pentru  ca  în
                specialitate  se  perimează  destul  de  repede  dacă  nu  e  stu­                                                                                rie,  folclor,  etnografie,  so­  ■  La: festivitatea  de  deschidere   acest  important  centru  al  in­
                diată  şi  valorificată  la  timp.  Ne  întemeiem  afirmaţia  pe                                                                                 ciologie  etc.  semnale  dc  N.'   a  Institutului  de  petrol  au  luat   dustriei  petroliere  să  se  pregă­
                faptul  că  din  totalul  salariaţilor  existenţi  la  C.S.  Hune­                                                                               Vlassa,  M.  Rusu,  OcL  Flo­  parte  tovarăşii   acad.  Ştefan   tească  specialişti   de  valoare,
                doara  numai  al  15-lea  om  este  cititor  al  bibliotecii  tehnice.   DUPĂ  9  LUNI  OE  ACTIVITATE                                            ca,  Traian  Bălan,  M.  Va­  Bălan,  ministrul  învâţămîntu-   care  să-şi  aducă   contribuţia
                Comparaţia  făcută  devine  mai  concludentă   dacă  ţinem                                                                                        lea,  L.  Mârghitan,   Radu   ,  lui,  ing  Alexandru  Boabă,  mi­  lor  la  desâvîrşirea  operei   de
                seama  că  numai  32 la sută  din  numărul  total  al  tehnicieni­                                                                               Vulpe,  I.  I.  Russu,  Gh.  An-   nistrul  petrolului,  Ion  Teorea-   construire  a  socialismului   în
                lor  şi  inginerilor  au  fişe  de  cititori.  Mulţi  dintre  cei  care                                                                           ghel,  B.  Bassa.  II.  Schil-   nu,  şef  de  secţie  la  C.C.   al   patria  noastră
                nu  trec  cu  anii  pe  la  cabinetul  tehnic  pretind  că  îşi  satis­  Jurnal de  întrecere                                                     ling,  C..  Enea,  Gh.  I  loni-   P.C.U,  Dumitru  Balalia,  prim-
                fac  nevoia  de  informare  şi  documentare  pe  cont  propriu                                                                                   ţă.  I.  Frâţilă,  C.  Clemente,   secretar  al  Comitetului  regio­       (Agerpres)
                Fără  a  minimaliza  rolul  bibliotecilor  personale  nu  putem                                                                                   V.  Butură  şi  Nicolac  Du­
                fi  de  părere că ele pot substitui  volum  nosul  material  orga­                                                     U.  M.  Cugir :  aspect  de.   năre. .
                nizat  pus  gratuit  la  îndemina  oricui  de  cabinetele  tehnice  Sfirşitul  celui  de  al  treilea   seevenl;â  o  largă   acţiune  de          Volumul  se  remarcă  prin   Institutele  de  învăţămînt  superior  anunţă:
                  Puţin  mai  favorabilă  ni  s-a  părut  situaţia,  din   acest   trimestru  al  anului  a  consem­  valorificare  a  rezervelor  inter­  la  montarea  frezelor  universa­  ţinuta  riguros  ştiinţifică  a
                punct  de  vedere,  la  I.C.S.  Hunedoara  şi  F.C.  Orăştie.  fără   nat  în  cartea  de  onoare  a  în­  ne.  Principalul  accent  a  fost   le  K.U1.                           CETĂŢENII  care  doresc  să  închirieze  spaţii  loca­
                a  putea  afirma  însă  că  banii  cheltuiţi  cu  procurarea  ma­  trecerii  socialiste   importante   pus  pe  folosirea  integrală  a ca­       materialelor   publicate  şi
                terialului  documentar  se  justifică.  O  cultură  tehnică  so­  depăşiri  de  plan  Desprindem   pacităţilor  de  producţie.  In  fe­          calitatea  deosebită  a  grafi­  tive  pentru  cazarea  studenţilor  sînt  invitaţi  să  depună
                lidă  nu  se  poate  dobîndi  pe  apucate.  Ea  cere  muncă,  stu­  din  buchetul  realizărilor  citc-   lul  acesta  s-a  as;gurat  o  creş­  Foto :  V.  ONOIU  cii  şi  tiparului.  ofertele  lor  la  unu!  din  rectoratele  institutelor  de  in-
                diu  intens,  sacrificii.  Nu  avem  )a   îndemină  o   statistică,   va  secvenţe.  tere  continuă  a  indicilor  de  u­                                                      văţămint  superior  din  localitate.
                dar în  mod  cert  sînt  puţini  ingineri  şi  tehnicieni  în  a  căror             tilizare  şi  a  timpului  efectiv de
                pregătire  profesională  să  nu  existe  suficiente  lacune.  Se                    lucru.
                pare  că  acost  anonimat  este  întreţinut  intr-un  fel  şi  de   Uzina             Ca  urmare,  planul  valoric  la
                propaganda  tehnică.  Cu  forme  plato,  stereotipe  şi  şabloa­                    producţia  globală  a  fost  înde­
                ne  nu  se  poato  ieşi  din  această  inerţie.  La  acest  capitol
                conducerile  cabinetelor  tehnice  vizate  au  rămas  de  mult  „Victoria**         plinit  în  proporţie de  104  la  su­
                corieente.                                                                          tă.  Graficul  întrecerii  consem­       In  pragul  examenului final
                                                                                                    nează  următoarele  cantităţi  de
                                                                      Călan                         produse  date  peste  plan  :  5.866
             Climatul  inospitalier  al  iniţiativei
                                                                                                    tone  semicocs  şi  cocs  brichete.
          I     a  cărţii  tehnice  şi  eficienţa  practică  a  inovaţiilor.  Aceste  giştii  din  Câlan  nu-şi  dezmint   5 210  tone  fontă  La  turnătoria   formaţiile  noastre  artistice,  ce­  ce  cu  tradiţie,  care  nu  o  dată   Cooperativei  «Jiul"  din  Petro­  multă  apreciere  din  partea  pu­
                                                                        Nici  de  data  aceasta  siderur-
                                                                                                    nr.  1  s-au  turnat  in  plus  dife­
                  Există  o  netăgăduită  legătură  între  gradul  de  folosire
                                                                                                                                    Peste  o  lună,  o  parte  dintre
                                                                                                    rite  piese  a  căror  greutate  to­
                                                                                                                                                                                              şani,  ale  căminelor
                                                                      renumele  de  care  se  bucură.
                                                                                                                                                                                                                 culturale
                                                                                                                                                                                                                            blicului.  Amintim  aici  doar  ci-
                                                                                                                                                                au  făcut  ‘dovada  unei
                                                                                                                                                                                      bune
                                                                      Aşa  cum.  de  altfel,  le  stă  bine
                                                                                                                                  le  mai  bine  pregătite,  se  vor
                                                                                                    Este  important  de  semnalat  că
                                                                                                                                                                                                                            rul  de  cameră  al  sindicatului
                                                                      deţinătorilor   drapelului   de   tală este  mai  mare  de  500  tone.   afla  la Timişoara,  unde, în  faţa   comportări  în  cadrul  diferite­  din  Pcţelca,  Romos,  Şibot.  Vi­  teva  dintre  aceste  formaţii  :  co­
                                                                                                                                                                lor  confruntări  pe  plan  regio­
                                                                                                                                                                                              nerea  ele
                                        Anchetă  realizată  de        întreprindere  fruntaşă  pe  ra­  depăşirea  de  plan  cu  123  tone   ur\ui  juriu  competent  şi  exi­  nal  sau  republican.  Sînt  bine  In  actualul  concurs  au  fost  sanitar  din  Brad.  orchestra  de
                            (Continuare  in  pag.  a  2-a)            mură,  ei  au  desfăşurat  cu  con-  la  radiatoare,  128  tone   piese                                                                               cameră  a .Casei  de  cultură  a
                                             SEBAST1AN  TKUŢA
                                                                                                    mecanice, 107 tone maselote  are   gent, “îşF  vor  dovedi“ capacita-
                                                                                                    asigurată  6  desfacere  Imediată.   tea  şi  măiestria  lor  artistică.                                                sindicatelor  din  Petroşani,  for­
                                                                                                    Exprimat şi  mai  laconic,  succe­  Aici  se  va  desfăşura,  pentru                                                    maţia  de  estradă   a  Clubului
                                                                                                                                  unele  din  regiuni,  finala  celui
                                                                                                    sul  cocsarilor,  furnaliştilor  şi
          Rasa  de  oi  furcană — un  important                                                     tn  faptul  că  planul  a  fost  de­  de  al  VUI-lea  concurs  al  artiş­  Al  Vlll-lea  concurs                       sindicatelor  din  Deva  etc.
                                                                                                    turnătorilor  din  Câlan  se  verte
                                                                                                                                                                                                                              Acum,  în  preajma  celei  mai
                                                                                                                                  tilor  amatori.
                                                                                                    păşit  ta  toate  sortimentele.  Ce  formaţii  vor  avea  cinstea                                                       exigente  confruntări,   marea
                                                                                                                                  să  reprezinte  arta  hunedorea-
          rezervor  biologic                                                                        I. M.  Deva                   se  pregătesc  ele  pentru  aceas­  al  artiştilor  amatori                                             I.  ciobota
                                                                                                                                  nâ  in  întrecerea  finală  şi  cum
                                                                                                                                  tă  întrecere 7
                                                                                                                                    In  urma  fazei  regionale  au                                                            (Continuare  In  pag.  a  2-a)
            Creşterea   oilor,  ca  ramură-   ocupe  primul  Ioc  pe  ţară  în  ce   ne,  iar  cele  cu  lină  grosieră   Colectivele  exploatărilor  mi­
          importantă  a  zootehniei  din   priveşte  proporţia  de  oi  ţurca­  (ţurcane)  în  zona  premontană   niere  de  la  I.  M.  Deva  au  ra­  fost  selecţionate  pentru  finală
          regiunea  noastră,  a  dobindit  o   ne  albe.              şi  montană                   portat  că  bilanţul   primelor  9   aproape  30  de  colective  artisti­  cunoscute  publicului  formaţi­  promovate  pe  o  scară  mai  lar­
          dezvoltare  ascendentă  în  ulti­  La  începutul  anului  1967  e­  Studiul  făcut  la  Staţiunea   luni  le-a  adus  noi  succese.  In   ce —  formaţii  de cor şi  de  dan­  ile  corale  din  Orăştie,  Dobra,   gă  noi  genuri  artistice :   for­
          mii  ani  atît  în  ceea  ce  priveşte   fectivul oilor cu lină grosieră re­  experimentală  Geoâgiu  pe  tur­  răstimpul  celor  trei  trimestre   suri,  orchestre,  tarafuri  şi  fan­  Hunedoara,  tarafurile  din  Lo-   maţii  corale  de  voci  egale  de
          sporirea  numerică  a  efective­  prezenta aproximativ  77  la sută   me  de  oi  aparţinind  raselor  cu   planul  de  minereu  complex  şi   fare,  brigăzi  artistice  de  agita­  nea  şi  Vaţa,  echipele  de  fluie­  femei,  coruri  de  cameră,   or­  CONFLICTELE
          lor, cît şi  sub  raportul  îmbună­  din  numărul  total  al  ovinelor   lină  fină  şi  semifină  a  stabilit   cuprifer  extras  a  fost  depăşit   ţie.  grupuri  vocale  etc  —  şi  un   raşi  din  $ugag,  fanfarele  din   chestre  simfonice şi  de  cameră,
          tăţirii  structurii  de  rasă  a  a­  existente  in  regiune.  Conform   ca  aria  de  creştere  a  acestor   cu  8  la  sută  şi  respectiv  1  la   număr  însemnat  de  solişti  vo­  Petri la;  Apold,  Sebeş,  formaţi­
          cestora.                      actualului  proiect  de  raionare   rase  de  oi  să  nu  fie   extinsă   sută.           cali  şi  instrumentişti.  Intre  a­  ile  de  dansuri  ale  Combinatu­  formaţii  de  estradă  etc.,  ale că­
           Procesul  de  transformare  a   a  raselor,  dirijarea  creşterii  o­  mai  sus  de  zona  stejarului  şi   Acordînd  atenţie  organizării   cestea  se  găsesc  echipe  artisti­  lui  siderurgic  din  Hunedoara,  ror spectacole  s-au  bucurat  de  RASIALE
          rasei  ţurcane  în  direcţia  obţi­  vinelor  in  regiunea  Hunedoara   fagului,  adică  la  o  altitudine   mai  bune  a  muncii  in  sectoa­
          nerii  unor  produşi  cu  lină  fină   trebuie  să  se  facă  ţinînd  sea­  maximă  de  700-900  m.  rele  de  pregătire  ale  produc­
          şi  semifinâ  în  regiunea  Hune­  ma  de  zonele  naturale  şi   de   Extinderea  creşterii  oilor  cu   ţiei.  minerii  de  la  E.  M.  CerteJ-
          doara  a  avut  un  caracter  limi­  particularităţile  biologice,  ale   lînâ  fină  şi  semifinâ  peste  a-   Săeârimb  şi-au  creat  front  de
          tat,  aceasta  din  cauza  condiţi­  fiecărei  rase  şi  anume  :  rasele   ceastâ  limită  a  dus  la  obţine­  lucru  permanent,  In  felul  a­                                                                   DIN  ANGLIA
          ilor  specifice  de  relief,  ceea  ce   cu  lîna  fină  şi  semifină  vor  fi   rea  unor  rezultate  cu  totul  ne-   cesta  ei  au  reuşit  să  depăşeas­
          a  făcut  ca  regiunea  noastră  să  crescute  în  zona  de  şes  şi  coli-  satisfâcâtoare  într-o  serie   de   că  planul  la  minereu  brut  ex­
                                                                     cooperative  agricole  de   pro­  tras  şi  prelucrat  cu  3  la  sută.
                                                                                                                                                                                                                               „In  Anglia  se  ascute  con­
                                                                     ducţie  cum  sînt  cele  din  Săs-                                                                                                                      flictul  rasial",  scrie   ziarul
          L a   ordinea  zilei                                       ciori,  Boşorod.  Ţebea,  Vaţa.   Fabrica                                                                                                               hamburghez  . Die  Weltu%  In­
                                                                     Sibişel,  Mărtineşti  etc.
                                                                       Din  cauza  regimului  de  pre­                                                                                                                       tr-o  amplă   corespondenţă
                                                                      cipitaţii  ridicat,  a  desimii  linii-   „Sebeşul*4                                                                                                   din  Londra  pe  marginea  unei
                                                                                                                                                                                                                             anchete  a  „ Institutului  bri­
          Urgentarea însămîn-                                        şi  a  cantităţii  dc  usuc  bogat  în                                                                                                                  tanic  pentru  planificarea  po­
                                                                      lină.  cojocul  acestor  oi  râmîne
                                                                                                                                                                                                                             litică  şi  economică",  ale  că­
                                                                     in  permanenţă  umed,  lîna  se
                                                                      alterează  şi  animalele  contrac­  Sebeş                                                                                                              rei  constatări  au  fost   date
                                                                                                                                                                                                                             publicităţii  recent.  Din  an-
          (ărilor  de  toamnă                                        tează  frecvent afecţiuni  pulmo­  De  la  Sebeş,  ni  se  comunică
                                                                      nare  iar  în  ultimă  instanţă  to­
                                                                      tul  se  soldează  cu  sacrificarea
                                                                      acestora,  cazuri  destul  de  frec­  că  textilistele  fabricii   «Sebe­
                                                                                                    şul"  au  răspuns  prin  fapte  so­
           Timpul   prielnic  care   s-a   şî  cartofi  se  desfăşoară  destul   vente  în  unităţile  amintite  licitărilor  făcute  de  comerţ.
          menţinut  pînă  acum  a  permis   de  anevoios  De  asemenea,  din   Plecînd  de  la  aceste  conside­  îmbunătăţind  calitatea  revi­
          ca  insămînţarea  cerealelor  pâ-   cauză  că  unităţile  cooperatiste   rente,  va  trebui  ca în  zonele  de-   ziilor  şi  reparaţiilor  s-au  redus
          loase  de  toamnă  să  se  desfă­  nu  asigură  la  timp  sămînţa  in   munte  ale  regiunii,  unde  creş­  la  minimum  opririle  accidenta­
          şoare  într-un  ritm  susţinut.  In   cîmp,  iar  uneori  din  comodi­  terea  altor,  rase  de  oi  nu  se   le  pe  întregul  flux  de  fabrica-  •
          cooperativele  agricole  şi  raioa­  tatea  mecanizatorilor,  lucrul  la   pretează,  să  se  treacă  la  creş­  ţie   Valorificarea  acestei  im­
          nele  unde  s-a  urmărit  îndea­  semănat  începe  tirziu  şi  se  ter­  terea  intensivă a rasei  ţurcane.   portante  rezen/e,  împreună  cu                                                                   J  cheta  întreprinsă  rezultă  că
          proape  folosirea  cu  randament   mină  devreme.  Existenţa  unei   Fiind  o rasă  rustică şi cu  ma-  alte  măsuri  tehnico-organizato-                                                                           îngrădirile  rasiale  au  căpă­
          sporit  a  tractoarelor  şi  forţei   astfel  de  situaţii  îşi  găseşte  ex­             rice  a  permis  depăşirea  planu­                                                                                     I tat  în  Anglia  forme  „îngriji*-
          de  muncă  s-au  înregistrat  re­  plicaţia  şi  în  slabul  control  şi   Ing.  NICOLAE  ALEMAN   lui  cu  41 000  perechi  ciorapi de                                                                          m  rătoare",  „alarmante",  Discri-
          zultate  satisfăcătoare.  Datori­  îndrumarea  pe  care  o  acordă   cercetător  la  Staţiunea   bumbac,  40.000  perechi  ciorapi                                                                               I  minările  cele  mai  flagran:*
          tă  unei  mai  bune  organizări  a   unii  specialişti  din  unităţi  şi   experimentală  Geoagiu   de  relon  şi  23 000  bucăţi  dife­  La  cules  sortarea  fructelor  se  face  cu  grijă..O simplă  rotire  şi  crengile  pomului  îşi  ce­  I  împotriva  populaţiei  de  cit*
          muncii,  unităţile  cooperatiste   din  cadrul  organelor  agricole,   Ing.  IOAN  N1CULA   rite. tricotaje  de  bumbac.   dează  cu  uşurinţă  povara.                                                          ■  loare  au  fost  constatate   îm
          din  raioanele  Alba,  Orăştie  şi   aceştia  mulţumindu-se  doar  să   de  la  Centrul  regional  pentru                                                                                                        I  domeniul  folosirii  braţelor  c'r
          Sebeş  au  insâminţat  mai  mult   constate  deficienţele  fără  a  in­  reproducţie  şi  selecţie                                                                                                               J  muncă.
          de  jumătate  din  suprafaţa  pla­  terveni  cu   măsuri   eficiente
          nificată.                     pentru  înlăturarea  lor.      (Continuare  in  pag  a  2-a)   E  toamna  iar.  Roadele  pă-   —  De  mori  nu  se ocupă  ni­  Responsabilul  morii   din   sîmbâtâ.  De  cînd  a  trecut  la   Corespondentul  relatea:  a
            Analizînd  rezultatele  obţinu­                                                           mîntului  au  fost  culese   în   meni.  Vedeţi,  aici  la  noi-tre­  Balomir,  Aurel  Badiu,  ne  dă   I.R.I.L.,  nu  i  s-au  mai  făcut   |  despre  «o  aversiune  plină  f
          te  se  constată  că  in  cooperati­                                                        mare. parte.  Satele  se  pregă­  buie  schimbată  linia  electri­  explicaţii  :      nici  un fel de reparaţii, din ca­  ■  contradicţiin  împotriva  celă-
          vele  agricole  din  raioanele  Ha­                                                         tesc  de  iarnă.  Sînt  multe  de   că.  Actuala  instalaţie  nu  re­  —  Avem  mult  de  lucru.   re  cauză a  ajuns  într-un  grad   «I  ţenilor  dc  culoare,  larg  ră  -
          ţeg,  llia şi în cele de  pe  raza o­                                                       făcut.  încep  să. fie  luate  cu   zistă  pentru  toate  motoarele   Vin  la  noi  cetăţeni  din  15  sa­  înaintat  de  uzură.  La  ora  ac­  ■  pîndită  in  rindurile   popn-
          raşului   regional   Hunedoara                                                              asalt  morile.  Cetăţenii-vin  a-.   De  aceea  unele stau  De aceea   te.  Mai  tirziu  n-o  să  mâi  pu­  tuală,  grîu  nici  nu  putem  mă-   ■  laţiei  britanice  „Aceeaşi  go
          realizările  se  situează  sub  me­                                                         icî  cu  porumb(şi  gr.îu  pentru   nu  putem  îndeplini   planul.  tem  răzbi  Am  rugat  condu­  cma.              |  podină  care  nu  doreşte  ca  o
          dia  regiunii.  Acest  lucru  este                                                          măcinat  Se  fac  provizii  pen­                                                                                     9  vinzătoarc  de  culoare   să-1
          o  urmare  a  insuficientei  pre­                                                           tru  un  timp  ceva  mai.  înde­                                                         O  situaţie  asemănătoare  e-   I  servească  peşte,  mănincă  făt .j
          ocupări  manifestate  de  condu­                                                            lungat.  Aşa  procedează   bu­                                                         xistâ  şi  la morile din  celelal­  I  reticenţe  conserve  de  peştr
          cerile  unităţilor  respective şi de                                                        nul  gospodar.  Morile  din  re­                                                       te  raioane.  Din  lipsă  de  pre­  ■  al'căror  conţinut  trecuse  in
          organele  agricole  faţă  de  res­                                                          giune  întră,  cum  se  spune,  în                                                     ocupare,  acestea  au   rămas   I  prealabil  prin  zeci  de  mîiv'
          pectarea  graficelor   întocmite                                                            sezonul  de  vîrf.  Sînt  ele  ca­  MORI L i IM                                        mult  in  urma  a  ceea  ce  se nu­  ■  ale  unor  lucrători  dc  culou-
          pentru’ campania  agricolă   de                                                             pabile  să  satisfacă  cerinţele ?                                                     meşte  o  activitate  organizată,   ■  rc.  Dar,  dacă  peste  noapte  ar
          toamnă.                                                                                                                                                                            pusă  la  punct.  La  majorita­  |  intra  in  grevă  toţi  muncitor ii
            De  necesitatea  şi  importanţa                                                            Cele  cîteva  aspecte  pe  care                                                       tea  morilor  nu  există  un  pro­  m  britanici  de  culoare,   intr-a
          încadrării  însâmînţărilor  în  li­                                                         le  vom  relata  in  rindurile  de                                                     gram  de  funcţionare,  iar  cu­  ■  clipă  întregul  sistem  al  ci
                                                                                                      faţă  vor  demonstra  în  bună
          mitele  epocii  optime  sînt  con­                                                                                                                                                 răţenia  lasă  mult de  dorit.  Un   |  culaţiei  şi  transporturilor  din
          vinşi  toţi  lucrătorii  din  agri­                                                         parte  că  morile  sînt  lăsate  pe   SEZONUL  DE  VÎRE                                exemplu  :  în  faţa  morii  din   •  Anglia  ar  fi  paralizat.  Ai
                                                                                                      ultimul  plan  de  către  între­
          cultură.  Din  proprie  experien­                                                           prinderile  de  industrie  locală                                                      Sebeş  (responsabil  Săliştean   I  glia  este  astăzi  mult  mai  d*  -
          ţă  au  putut  constata  că  întîr-                                                         de  care  aparţin.  S-a  statorni­                                                     Cavniă)  mizerie  de  nedes-   I  pendentă  de  milionul  ei  de
          zierea  acestei  acţiuni  duce  la                                                                                                                                                 cris,  ca  de  altfel  şi  in  biroul   .   oameni  dc  culoare   toleraţi
          diminuarea  producţiei  de  griut                                                           cit  o  >dee  greşită  că   moara                                                      (dacă  se  poate  numi  aşa)  şe­  I  dar  neinbiţi,  decit  bănuic
          cu  300-400  kg  la  hectar.  Condi­                                                        merge  oricum.  Chiar  dacă  se                                                        fului.                        B  te  cetăţeanul  de  pe  strada
          ţii  şi  posibilităţi  în  vederea  în­                                                     defectează,  este  alta  la  ciţîva   Ajungem  la  moara  din  Ş»   cerea  .I.R I.L.  să  ceară  intro­  Considerăm  că  este  timpul   ■  La  mulţi  oameni  de.  Culoar-.
          lăturării  unor astfel  de  neajun­                                                         kilometri  unde  omul  poate  să   bot,  amplasată  chiar  la  mar­  ducerea  şi  la  noi  a curentului   ca  secţiunea  de  industrie  Io-"   |  această  conştiinţă  de  a  ti
          suri  există  in  fiecare  unitate.                                                         macine.' Spunem  aceasta  de­  ginea  şoselei  Uşile  sînt  zăvo­  electric,  să  nu  ne  mai  chinu­  cală  a Sfatului  popular  regio­  ■  minoritate  indispensabilă  dc r
          Se  impune  însă  ca  în   acest                                                            oarece  în  activitatea  de morâ-   rite  de  multă  vreme  S-au  de­  im  pe  timpul  nopţii.  Posibili­  nal  să  treacă  la  măsuri  mai   I  nedorită,  şi.  discriminările  •’a­
          scop  să  fie  întreprinse  acţiuni                                                         rît  sînt  multe  deficienţe.   O   fectat  motorul  şi  valţurile  şi   tăţi  ar  fi,  dar  nu  sîntem  spri-'   concrete  pentru  a  pune  la   I  sialc  dc  care  se.  lovesc.   o o
          eficiente  penliu   mobilizarea                                                                                          aşa  au  rămas.              jiniţi.                      punct   activitatea   morilor.   ?  provocat,  multă  amărăciune
          cooperatorilor   la   recoltarea                                                            parte din  morile  aflate în  sta­  —  Unde  măcinaţi  ?  am  în­  Tot  aici  t-am  infinit  şi  pe   Căci,  în  prezent,  ele  sînt  de­
                                                                                                                                                                                                                           I  Această  amărăciune  încep1*
          culturilor  lirzii  şi  eliberarea  te­                                                     re  de  funcţionare  nu  au  crea­  trebat  un  localnic  responsabilul  morii  din  satul   parte  de  a  satisface  exigenţe­  ■  incă  din  prima  zi  în  care  &-
          renurilor  destinate  însâmînţă-                                                            te  condiţiile  necesare  pentru   —  La  Balomir.  Mergem  ca­  Aurel  Vlaciu,  Mircea  Varga
          i ii  griului,  precum  şi   pentru                                                         a  satisface  exigenţele.  Dumi­  le  de  cîţiva  kilometri  Nu ştim   —  Lucrez şi  la  Balomir, de­  le  miilor de  oameni  de  pe cu­  ■  mul  de  culoare  păşeşte   r*
           utilizarea  la  întreaga  capacita­                                                                                     de  ce  conducerea  I.R I.L.  O-   oarece  moara  din  Aurel  Vlai-   prinsul  regiunii  Hunedoara  I  insula  britanică.  Un  agent  dr
          te  a  semănătorilor  Din  consta­  Un .pat  germinativ  pregătit  după  toate  regulile  agrotehni­  tru  Mustea,  responsabilul mo­  răştie  nu  ia  măsuri  de  pune­  cu  macină  numai  porumb  şi             locuinţe  a  explicat  comisii l
           tările  făcute  în  teren  se  des­  ce  aşa  cum  se face  la  I.AS.  Oarda  de  Jos,  va  permite  semin­  rii  din  Orăştie,  spunea j  re  în  funcţiune  a  morii.  doar  în  zilele  de  vineri  şi  V.  ALBU  I de  anchetă  a   institutului  :
           prinde  faptul  că  acţiunea  de   ţei  de  orz  să  răsară  la  timp  şi  uniform  pe  toată  suprafaţa.
           strîngere  a  recoltei  de  porumb                                                                                                                                                                                 (Continuare  In  pag.  a  4-a).
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13