Page 80 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 80
PROLETARÎ DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
Adunarea festivă din Capitală
consacrată Zilei Forţelor Armate
ale Republicii Socialiste
România
Marţi după-amiazâ a avut noastră armată, care lupta u Ţinînd seama că atîta vre
Ioc, în Capitală, adunarea fes măr la umăr cu glorioasa ar me cît există imperialismul,
tivă consacrată celei de-a 23-a mată sovietică, zdrobind ulti se menţine şi pericolul agre
aniversări a Zilei Forţelor Ar mele rezistenţe hitleristo-hor- siunilor militare — a spus in
mate ale Republicii Socialiste tiste din nord-veslul Transil continuare vorbitorul — Parti
Dezbaterea documentelor Plenarei Miting de România. In sala Teatrului vaniei, a desăvîrşil eliberarea dul Comunist Român şi guver
teritoriului României de sub
Uniunii Generale a Sindicate
nul ţârii noastre, manifestînd
lor, unde s-a desfăşurat adu jugul fascist. o neslăbitâ vigilenţă, acordă
narea, se aflau tovarăşii Uie Sărbătorirea Zilei forţelor toată atenţia întăririi forţelor
noastre armate simbolizează
C C al P-C.R. din 5-6 octombrie 1967 solidaritate Verdet, membru al Comitetu faptul că ostaşul român de armate, consolidării capacită
Prezidiului
lui Executiv, al
ţii de apărare a patriei, Pen
Permanent al C.C. al P.C.R.,
tru apărarea independenţei şi
cialiste, este purtător al celor
prim-vicepreşedinte al Consi astăzi, apărător al patriei so suveranităţii sale. a vieţii noi
liului de Miniştri, Vasile Pa- mai glorioase tradiţii militare şi muncii paşnice a poporu
secretar al C. C. al
tilinet,
ale poporului nostru, făurite
lui nostru, România socialistă
PROIECTAREA SE VA SUBOR cu forţele P.C.R., general-colonel Ton de-a lungul istoriei sale multi are astăzi o armată puternică,
seculare.
foniţâ, ministrul forţelor ar
mate, Comei Onescu, ministrul Relevind prestigiul crescind bine instruită, profund devo
tată patriei, poporului. Parti
progresiste afacerilor interne, Ion Stânes- de care Republica Socialistă dului Comunist Român. In fot-
cu,
Consiliului
preşedintele
i Securităţii Statului, membri ai România se bucură peste ho ţele armate avem ostaşi şî ofi
DONA NEMIJLOCIT EXECUŢIEI C.C. al P.C.R. şi ai Consiliu secvenţă politica de dezvolta dejde. care fructifică poten-
nă
ţeri capabili, oameni de
tare, vorbitorul a arătat că sta
m
tul nostru promovează cu con
lui de Stat, reprezentanţi ai u
ţele materiale şl
spirituale,
din nor instituţii centrale şi orga re continuă a prieteniei şl a- gospodăresc cu grijă valorile
nizaţii obşteşti, generali şi ofi
Unul din principalii factori cialişti de latura practică a Studiul atent al proiectului ţeri activi şi în rezervă, vete llanţei frăţeşti cu toate ţările încredinţate de popor, întăresc
socialiste, de lărgire şi inten
permanent ordinea şi discipli
1 ai dinamismului economiei producţiei, iar proiectarea se va de Directive cu privire la per rani din războiul antifascist, sificare a relaţiilor cu toate sta na.
fecţionarea conducerii planifi
execu
subordona nemijlocit
noastre naţionale este alocarea
continuă a unui important vo ţiei. In aceste condiţii este po cării economiei naţionale rele oameni de ştiinţă şi cultură, tele. indiferent de orînduirea La această sărbătoare a For
oameni ai muncii din
între
lum de investiţii, destinat în sibilă realizarea une; planifi vă mult mai multe a- Indonezia prinderile şi instituţiile bucu- lor socială, situîndu-se ferm ţelor Armate ale Republicii
primul rînd dezvoltării pro cări judicioase a investiţiilor, va-ntaje ce vor deriva reştene. Au luat parte, de ase pe poziţia întăririi unităţii tu Socialiste România — a ară
ducţiei materiale. In vederea eliminîndu-se o seamă de din aplicarea în viată a com menea, ataşaţi Imtlilari ai mi turor forţelor antiimperialis- tat in încheiere vorbitorul —
înlăturării neajunsurilor mani timpi morţi de avizare şi în plexului dc măsuri preconiza HUNEDOARA. — Un mare siunilor diplomatice acreditaţi te, a apărării păcii mondiale. militarii de toate gradele îşi rea
festate pînâ acum in acest sec suşire a documentaţiilor. Ca te» Aş vrea să precizez că număr de furnal işti, oţelari. la Bucureşti Poporul român — a arătat firmă voinţa neclintită ca, res-
tor de activitate, consider foar rezultat al acestor schimbări în condiţiile aplicării «acestora laminatori şi alţi oameni ai vorbitorul — condamnă cu tâ pectînd întocmai jurâmîntui,
te nimerit sistemul de organi fundamentale, unităţile de ar mai fi necesară întreprinde muncii de la Combinatul side Adunarea a fost deschisă de rle agresiunea imperialistă a să-şi îndeplinească cu devota
zare a producţiei în întreprin construcţii vor fi în măsură rea unor măsuri menite să rurgic Hunedoara, s-au adunat, Ion Savu, secretar al Comite S.U.A. în Vietnam şi cere în ment misiunea de onoare1 ce
deri grupate în centrale terito să-şi pregătească mai bine ac contribuie la ridicarea eficien marţi intr-un miting de pro tului orăşenesc Bucureşti al cetarea ei imediată şi definiti li s-a încredinţat, de a apăra
riale, sau pe specific de exe tivitatea de execuţie, să-şi dez te1 economice a activităţii uni test împotriva persecuţiilor la PC.R. vă, respectarea acordurilor de România socialistă, prezentul
cuţie. Această structură orga volte capacităţile de producţie tăţilor de construcţii, la coin care sînt supuse forţele demo Despre semnificaţia Zilei la Geneva, retragerea trupelor luminos şi viitorul de aur al
nizatorică ni se pare a fi cea potrivit necesităţilor şi specifi teresarea materială a anumitor cratice şi progresiste din In Forţelor Armate' a vorbit ge- străine din Vietnamul de sud* patriei. Ei sînt gata să apere
mai adecvată fiindcă permite, cului obiectivelor ce vor fî donezia. Luînd euvîntul în ca neral-locotenent Ion Comah, recunoaşterea Frontului Naţio cuceririle revoluţionare ale po
% o cuprindere unitară a activi construite, prin achiziţionarea cadre cu pregătire superioară drul mitingului, prim-lopilorul adjunct al ministrului forţelor nal de Eliberare ca unicul re porului, independenta şi su
tăţii de proiectare şi execu rapidă a multor mijloace de ce activează în acest domeniu. oţelar Avram Opriş şi ing. Ni- armate, secretarul Consiliului prezentant autentic ai poporu veranitatea noastră naţională
ţie, apropierea cadrelor de spe producţie necesare. De aceea propun : colae Gâvânescu, au condam politic superior. lui sud-vielnamez. Stalul ro şi. alături de armatele statelor
nat valul de teroare şi repre 25 Octombrie — a spus vor mân acordă (ot sprijinul său participante la Tratatul de la
0 In vederea reducerii unor costuri şi a biectivelor de mare anvergură şi importanţă 1 siune împotriva comuniştilor bitorul — este o dată memora material, politic şi moral luptei Varşovia, alo tuturor ţârilor
distantelor de transport, consider necesară şi naţională, cu durată do execuţie de 4-5 ani, şi celorlalte forţe progresiste bilă în istoria ţârii noastre. eroice a poporului vietnamez socialiste frăţeşti, să apere
utilă formarea unor baze de aprovizionare ce se execută prin unităţi specializate ale mi si patriotice din Indonezia, Ex- Cu douăzeci şl trei de ani in pînă la victoria definitivă a cauza socialismului şi păcii.
urmă, în această zi,
supra agresorilor.
viteaza
r/i mari, situate în diverso zone ale ţării. unităţi nisterelor, toate celelalte obiective să fie con primîndu-şî convingerea că pî au rostit cuvîntări de festive
In cadrul adunării
nâ la urmă în Indonezia va
0 Organizarea unor ateliere sau
struite de unităţi organizaţe în centrale
dc
salut
zonale pentru reparaţii de utilaje şi mijloace construcţii. birui cauza dreaDtâ a poporu Tosif Valter. secretar al C.C.
de transport. 0 Stabilirea cuantumului de salarizare lui, lupta sa pentru libertate, ,a| U.TC.. acad Zaharia Stan-
0 Formarea unor unităţi specializate nu pentru serviciile funcţionale din trusturile de vorbitorii au subliniat că ală O R D I N U L cu, preşedintele Uniunii Scrii
mai pentru execuţia de locuinţe, alături de construcţii aş propune să depăşească pe cel al turi de toţi cei ce muncesc din torilor. general-locolenent în
unele avantaje, prezintă dezavantajul realiză cîştigului realizat de inginerii cu funcţie de pe ţara noastră, colectivul Com rezervă Mihai Coibuleanu şi
rii cu greutate a unei activităţi: rentabile în şantiere, pentru ca o promovare in aceste ser binatului siderurgic Hunedoa maistrul Ton Popesru de la
comparaţie cu unităţile specializate pe lucrări vicii, făcută pe criterii riguroase, să fie cu a- ra îşi exprimă sentimentele de Uzinele „Grîviţa Roşie". Vor
industriale. Din acest motiv cadrele de specia levărat stimulativă. simpatie şi solidaritate cu oa ministrului Forţelor Armate ale bitorii au evocat tradiţiile glo
lişti se vor simţi atrase mai mult spre aceste Ing. STEI,IAN POPESCU menii muncii clin Indonezia. rioase ale armatei române în
activităţi. De aceea aş propune ca, în afara o- directorul T-R.C. Hunedoara Participanţii la miting au luptele duse pentru ncatîrna-
adresat o moţiune de protest Republicii Sociaiste România rea ţării, pentru libertatea na
preşedintelui interimar al In ţională şi socială, curajul, dîr-
% Deschiderea doneziei, generalul Suharto, în zenia. spiritul de sacrificiu si
faptele de arme ale ostaşilor
Cinci secţii ale C.S. Hunedoara stagiunii care cer să se pună capăt te ţelor Armate ale Republicii Socialiste România. români. Ei au relevat dragos
întregul popor sărbătoreşte, la 25 Octombrie, Ziua For
tea şi stima pe care întregul
rorii dezlănţuite
împotriva
forţelor .procresisJe Şi democra Intrat în patrimoniul tradiţiilor noastre n&ţionăieţ 25 oc popor le poartă armatei noas
au îndeplinit planul pe zece luni permanente tice indoneziene şi să fie res • române in timpul insurecţiei din august 1944, in luptele pur tre-socialiste şl’ auTurat tutu
tombrie prilejuieşte evocarea vitejiei şi eroismului armatei
ror ostaşilor ţârii noî succese
La Deva, a avut loc des tabilite şi respectate libertă tate, umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, pentru de- pe drumul îmbogăţiri» tezau
Fiecare zi din acest an dovedit eficienţa lor prac chiderea stagiunii perma ţile democratice şi sindicale, săvirşirea eliberării teritoriului României de sub jugul fascist, rului tradiţiilor militare româ
a fost pentru siderurgiştii tică in creşterea continuă a nente a Teatrului de stat să fie apărată viaţa celor mai a contribuţiei aduse la infringerea Germaniei naziste. neşti. al îndeplinirii îndatori
hunedoreni o nouă treaptă producţiei de metal. In sec „Valea Jiului" din Petro In acest an sărbătorirea Zilei Forţelor Armate are Ioc In rilor ce le revin ca străjeri de
în ascensiunea pc vîrfurilc torul <ic aglomerare a mi şani. După festivitatea inau buni fii ai poporului indone condiţiile avintului cu care poporul nostru înfăptuieşte măre nade ide ai înfăptuirilor po
înalte ale producţiei. Cu nereului feros, verigă prin gurală. actorii Văii Jiului zian, condamnaţi in mod arbi ţul progam elaborat de partid pentru dezvoltarea multilate porului român, ai suveranită
fiecare succes cucerit ei au cipală în aprovizionarea rit au prezentat primul spec trar de tribunalele militare. rală a economiei, înflorirea ştiinţei şi culturii, rdicarea patri ţii şi independentei patriei.
dovedit că sînt la post şi mică a furnalelor, s-a atins ei pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei.
Spre cea mai înaltă cotft tacol cu piesa „Opinia pu Tn încheierea adunării fes
Ştiu să salte (ot mai sus cel mai înalt indice de uti blică", dc /^urel Baranga. (Agerpres)
însufleţiţi de succesele repurtate dc oamenii muncii, sub
a halei maşinilor viitoarei săgeata realizărilor obţinute lizare a agregatelor şi s-a conducerea încercată a Partidului Comunist Român, pc dru tive, Ansamblul de cîntece şi
dansuri al Forţelor Armate a
Centrale termoelectrice din în întrecerea socialistă. obţinut o creştere substan mul desăvirşirii construcţiei socialiste, purtînd în inimi ca pc prezentat un frumos şi bogat
Deva. Din ansamblul măsurilor ţială a timpuiui efectiv dc o nepreţuită comoară gloria strămoşească, militarii armatei spectacol.
iniţiate la începutul anului funcţionare a celor două noastre nu-şi precupeţesc eforturile pentru îndeplinirea înda
Foto : N MOLDOVEAN!) şi pe parcurs, multe şi-au fabrici dc aglomerare. Co toririlor de înaltă răspundere ce le-au fost încredinţate. Ei îşi (Agerpres)
lectivul acestui sector a ra perfecţionează continuu pregătirea de luptă şi politică. întă
portat cel dinţii îndeplini resc ordinea şi disciplina militară, vigilenţa revoluţionară,
sînt gata oricind să apere cu fermitate cuceririle poporului,
rea planului de aglomerat independenţa şi suveranitatea de stat a României. Totodată,
Q tu m a l (h hi trecere feros pe 10 l.uni. alături de armatele statelor participante la Tratatul de la
In ziua de 15 ale lunii,
şi colectivul oţelăriei elec Varşovia, ale tuturor ţărilor socialiste, forţele noastre arma EVOLUŢIE
% te îşi aduc contribuţia activă Io apărarea cauzei socialismu
trice consemna un succes a
semănător. Dc la începutul lui şi păcii.
Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, maiştri militari, o
anului, la această
secţie,
BRIGADA unde se elaborează o gamă fiţeri şi generali ! FAVORABILA
Cu prilejul celei de-a 23-a aniversări a Zilei Forţelor Ar
variată de oţeluri speciale,
s-au produs în afara planu mate ale Republicii Socialiste România, vă felicit şi vă urez A COMERŢULUI
noi succese in desăvirşirea pregătirii militare şi politice, în
lui 3.100 tone otel. Un exa întărirea capacităţii combative a unităţilor şi marilor unităţi.
men la fel de exigent a In cinstea Zilei Fprţelor Armate ale Republicii Socialiste
DC LA BETON ARI susţinut şi colectivul lami România. O R D O N : EXTERIOR
norului dc 650 mm. Rcdu-
cind la minimum
opririle
accidentale şi sporind vite La 25 Octombrie, ora 21,00, la Bucureşti se vor trage, in
za de laminare, s-a realizat semn de salut. 21 salve de artilerie. AL ROMÂNIEI
Conducerea sectorului dc bine meseria, eşti bun orga cu zece zile mai devreme ★
investiţii dc Ia Exploatarea nizator, schimbul ce l-al con planul aferent perioadei la Tr&iască Partidul Comunist Român — conducătorul încer Dezvoltarea in ritm ascen
minieră Munceî a încredin dus a fost mereu tn frunte. care ne referim. In acest cat al poporului, inspiratorul şi organizatorul tuturor victorii dent a economiei noastre na
ţat brigăzii minerului lacob Aici va fi mai greu, de ce să timp s-au laminat cu 23.300 lor noastre! ţionale a determinat profunde
Pop o lucrare importantă — n-o spunem ? Va trebui să tone mai multe profile di Trăiască forţele noastre armate — scut dc nădejde al mun modificări In volumul, struc
ferite.
betonarea galeriei de trans scoatem si această brigadă la cii paşnice, creatoare a poporului român ! tura şl repartiţia geografică a
port din aripa vestică. In liman. Te vom ajuta Laminorul de benzi este Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica schimburilor comerciale exter
prima lunii a anului, brigada In ziua următoare, Cono a patra secţie din combinat, Socialistă România 1 ne• in prezent, România efec
a obţinut realizări frumoa bei a făcut cunoştinţă cu noii care subscrie viifului înalt Şcoala dc muzică şi arte plastice Petroşani. Adriana Ministrul Forţelor Armate ale tuează schimburi de mătiutf,
se. în lunile care au urmat colegi de munca — trimie de producţie. Lui i se ală Curătet, clasa a VTI-a vioară, exersind o nouă partitură. Republicii Socialiste România pe baza unor acorduri comer
nu şi-a îndeplinii planul, a- Constantin, Gngore Titişan, tură laminorul trio. Foto: I. TEREK General-colonel ION ION1TA ciale pe termen lung. acor
jungînd ca in mai, să rea Vasile Mocanu, Mihai Ale,re. duri anuale sau diverse înţe
lizeze doar 9,5 m./., faţă dc loan Chişcă. Apoi, fără să legeri şi aranlamente comer
20 cit era prevăzut. ţină vreun logos, a trecut Ia ciale intergnvernamenta/e, cu
— Cu brigada Iui Pop nu organizarea muncii in cadrul nizorilor dinafara regiunii, peste 100 dc (ărl dc pe toate ,
mai putem continua beto brigăzii, în aşa fel Incit fie P R E Ţ U L pentru sortimente ca : făină continentele globului. Valoa
narea. Trebuie să numim care om să cunoască precis M O T I V Ă R I L O R de mălai, diferite varietăţi de rea acestor schimburi a mar
altă brigadă in locul ei, alt ce are de făcut. Doi munci panificaţie, lapte şi' produse ca! an de an o evoluţie ascen
fel nu $tiu cind vom termi tori pregăteau şi montau co- lactate, rachiuri, vinuri. în dentă, ajunglnd ca la sltrşitul
na lucrarea — se adresă in fragul, unul se ocupa de a- Deputaţii Sfatului popular nea a obligat comitetul exe călţăminte. pentru copii şi anului 1060 să se cifreze la
tr-o zi maistrul Uviu Tomns, provizionare, »V«r alţi doi pre regional au luat în dezbate cutiv să ia toate măsurile bărbaţi etc. pe seama cui se 14,4 miliarde lei-vQluiâ. ceea
şeful sectorului de investiţii, parau şi turnau betoane. Şe re, la cea de-a XIV-a sesiu pentru îndeplinirea acestui o aruncă ? In regiunea noastră ce înseamnă o creştere de
există suficient porumb
şi
2,34 ori lată dc anul W59.
tovarăşului Şobea Gheorghe, ful de brigadă le dădea aju ne, act;vitatea comercială şi Pe marginea lucrărilor sesiu biectiv important, destule mori care să asigure Urmfnd aceleaşi căi de de7*-
secretarul comitetului dc tor, era prezent acolo unde măsurile ce trebuie luate în toate magazinele cantităţi voltare — priAfr.lă activă si
partid. operaţia de lucru era mai pentru îmbunătăţirea apro suficiente de mălai. Sînt, de
laţiei. Cu acest prilej au fost nii Sfatului popular regional
— Cunosc situaţia. Jn bri complicată, mai grea La sfir- vizionării şi deservi/ii popu Există produse asemenea, întreprinderi ale Î lot mal Intensă pe piaţa in
ternaţionala, iHm susţinui de
gadă există indisciplină. Pop şitul fiecărui schimb făcea industriei uşoare, întreprin creştere, o lărgire şi o tmbu-
nu-şl ajută oamenii, se cear bilanţul lucrărilor şi repar evidenţiate unele succese şi totuşi aprovizio deri de industrie locală, fa ( nătălire permanentă a nomen
tă -toată ziua in loc să se o tiza sarcini concrete schim realizate pe linia bunei de- brici de pîine şi de produse clatorului ele produse destina
cupe de organizare. Altmin bului următor. De multe ori servir a cumpărătorilor. narea lasă de dorit lactate care pot satisface ce te exportului clc. — comerţul
teri muncitorii slnt buni, ii ajuta concret pr muncitorii Principalele discuţii au fost zionare şi desfacere, unităţi te prin care se încearcă mo rinţele consumatorilor Pen exterior românesc înregistrea
harnici. Au dovedit-o. din schimburile de după- însă concentrate asupra unor le existente sînt însă insufi tivarea unei asemenea stări tru aceasta însă. este nevoie ză o evoluţie pozitivă şl în a
— Atunci, ce propuneţi ? amiaza, sau de noapte. deficienţe care se manifestă ciente. Cei care au luat cu- de lucruri. Deputaţii prezenţi la se de preocupare, de o grijă'a- nul tn curs. Acest lucru este
— Părerea mea e să lăsăm Exemplul bun al şefului în acest important sector de vîntut au arătat că se întîm- siune au semnalat faptul că tentă faţă dc solicitările conliimal de rezultatele obţi
Dacă analizăm însă modul
brigada aşa cum este. numai de brigadă a fost urmat de activitate. pinâ mari greutăţi în asigu în care a fost realizat planul în aprovizionarea magazine populaţiei. nute In primul semestru, cfnd
pe Pop si pe Veceanu Cor către toţi ceilalţi Din luna rarea unei deserviri cores de investiţii destinat con lor cu mărfuri de diferite Pe burvtă dreptate, unii d< valoarea schimburilor de mrtr-
nel, şeful de schimb, să-i Iunie, tn brigada condusă de De ce ducem punzătoare în localităţi ca strucţiilor de noi spaţii co sortimente se manifestă încă putaţi au criticat indolenta luri a lost cu 14,9 la sulă mal
schwtbăm. Să vedem ce zice minerul Conobei nu s-a înre Ghelar, Cugir. Teliuc, Vul merciale, vom vedea că a multe deficiente. Exemplele unor conducători de organi more decll cea realizată In pe
■ ş* conducerea exploatării. gistrat nici o inttrzlere, nici can. Iscroni. Bâniţa şi altele, cesta a rămas în deficit cu 32 în acest sens au fost multe şi zaţii comerciale din Hune I rioada corespunzătoare a anu
A doua zi s-a hotărit ca o absenţă, nici un accident. lipsă de spaţii unde nu s-a întreprins aproa la sută în primele nouă Iun* edificatoare. Şi în acest do doara. Deva, Petroşani, care lui precedent. In această pri
brigada să fie condusă de Fiecare muncitor şi-a respec pe' nimic pentru construirea ale anului. Nerealizarea pla meniu s-a adus un argument nu se îngrijesc să împrospă mă parte a anului, ţara noas
minerul Conobei Augustin, tat schimbul. a folosit din comerciale de localuri care să satisfacă nului de investiţii înseamnă care nu poate justifica în teze magazinele cu mărfuri tră a elecitiat schimburi de
Sef de schimb intr-un abataj plin timpul de lucru Astfel, nevoile comerţului. Chiar şi zeci de magazine nedate în tru totul golurile existente în de sezon, în ton cu evoluţia mâtluri In proporţie de . 53.3
cameră. Schimbul lui Vecea- începind cu iulie, semnul acolo unde s-a început con exploatare. Dacă ţinem sea aprovizionare. Este adevărat modei. S-a arătat că în ma la sulă cu ţările socialiste,
nu a fost încredinţat mine minus de pe graficul de pro In regiunea Hunedoara a struirea unor complexe, lu ma că în lunile care urmează că unele întreprinderi pro gazine există pardesie. pal 39,6 la sută cu ţătile occiden
rului Irimle Constantin. Cind ducţie a fost înlocuit cu existat preocupare pentru crările merg foarte anevoios. timpul este mai nefavorabil ducătoare dinafara regiunii toane. sacouri. costume rare. tale dezvoltate din punct de
l s-a adus la c*inoştinţâ noua plus. Brigada şi-a îndeplinit dezvoltarea bazei materiale a Exemple edificatoare în a construcţiilor, realizarea pla nu onorează în întregime co fiind de mult demodate, nr vedere induşitlai şi 7,1 la sută
veste, Conobei nu şi-a putut şi depăşit apoi decadă de de comerţului. Au fost date în cest sens le constituie corn nului de investiţii devine şi menzile care se fac. Dar ne le mal cumpără nimeni. De cu ţările in curs de dezvolta
întrebăm : cine anume^tre-
funcţiune un modern
com
'ascunde reţinerea. cadă şi lună de lună planul. plex comercial la Hunedoara, plexele comerciale din Petri- mai anevoioasă. La sfîrşitu! bule să impulsioneze onorarea putaţii au venit cu propuneri re din Asia. Africa şl Ameri
— Eu am lucrat numai in In seotembrfc, prevederile au altul în cartierul „Aeroport" la şi Deva. punctul comerci anului ne vom trezi cu altr la timp a acestor comenzi ? şi sugestii, oferind lucrători ca Latină.
minereu, nu ştiu cum am să fost întrecute cu 30 la sută. Petroşani, o serie de magazi al din Albă Iulîa. depoziţii1 motivări, care să justifice Este posibil să lipsească din lor din comerţ soluţii practi In cadrul schimbului Inter
mă descurc la investiţii. $i- Din anonimatul in care se ne în mediul rural etc. De a de mobilă din Hunedoara şi lipsa spaţiilor comerciale, fă unităţi petrol, cuie. tablă ce pentru îmbunătăţirea a national de valori materiale,
apoi pe noii mei ortaci nu-i găsea, brigada de la beto- semenea, se găsesc în diferi altele. râ a se vedea că principalii zincată. lenjerie pentru nou* provizionâriî populaţiei. tara noastră tşi sporeşte con
cunosc, nu am lucrat nicio nărl a ajuns evidenţiată la te stadii de execuţie comple Există oare o justificare cauză este neacţionarea la născuţi şi multe alte produse ». CIOBOT *. \ tinuu participarea, expresie e-
dată cu ei. Cred că ar fi bine panoul de onoare, cunoscută xe comerciale în unele oraşe temeinică pentru lipsa spaţi timp pentru îndeplinirea pla solicitate de cumpărători ? V. ALBU
să numiţi un alt... şi apreciată de întregul co ale regiunii. ilor comerciale ? Adesea se nului de investiţii. Tată de Dacă pentru aceste produse TUDOSE N1ŢESCU
— Cel mai indicat eşti lectiv al exploatării. Faţă de nevoile de aprovi- aduc fel de fel de argumen ce, în mod justificat, sesiu aruncăm vina pe seama fur (Continuare In pag. a 2-a) redactor la Agerpres
dumneata — ll întrerupse se
cretarul de partid îţi cunoşti L. DEMETER (Continuare in pag. o 4-a)