Page 81 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 3<Î84
2 .

te. Ca urmare, au fost discu­
taţi în unele adunări miner4 cn
Limpese Gheorghe-II si Pă- O tematică complexă din
traşcu Jean, care absentau de domeniul limbii şi litera-
obicei primele zile după sala­ tur ii române oferă citito­
riu. Pe aleile ce duc înspre rilor, in această lună, Edi­
secţie au fost scrise şi puse tura Academiei Republicii
panouri sugestive, care indică Socialiste România. Reţine
pierderile de minereu in 10 atenţia cartea lu* Al. Gra­
minute, cît păgubeşte un mi­ ur: „ROMANITATEA LIM­
ner care absentează o zi ne- BII ROMÂNE\ o lucrare
moiivnt etc. Aceste măsuri a­ de analiză lingvistică a is­
mineri care au trimis spre sta­ plicate în sensul întăririi dis­ toriei mai vechi şi mai noi
fia de antezdrobire steril vizi­ ciplinei. munca politică per­ a limbii române.
bil intercalat în minereu. A re­ manentă a comuniştilor în rîn- Jnţelegind prin „romani­
ţinut atenţia îndeosebi cazul dul minerilor au dus la re­ că" o limbă care, prin
schimbului condus de Vitcz ducerea numărului de intîr- transformări graduale de­
Dezbaterile fructuoase din n- discuţia adunărilor de partid. Samoilă, care într-una clin zile zieri şi lipsuri nemotivate, cu rivă din limba latină, au­
'dunârile generale ale organi­ Dc asemenea, s-a indicat şi a încărcat maşini cu numai 7 peste 50 la Şută faţă de anul torul arată că limba româ­
trecut.
zaţiei de bază. elucidează pro­ organizaţiei sindicale si a la sută rocă utila Şi în adunarea care a avut nă, datorită faptului că is­
blemele esenţiale ce stau in IVT C. să pună în discuţie pe Combativitatea de care au toria ei poate fi reconstitu­
fata comuniştilor pe o perioa­ membrii lor. care nu sortea­ dat dovadă comuniştii in apli­ loc recent, comuniştii din sec­ ită de la baza sa latină pî­
dă dală. In funcţie de ele, de ză cu atent ic minereul. carea măsurilor stabilite pen­ ţia' l-carieră, analizînd situa­ nă in ziua de azi, popu­
la caz la caz, sînt stabilite mă­ Trccmdu-se la aplicarea pla­ tru îmbunătăţirea calităţii mi­ ţia creării fronturilor de. lu­ laţia care a vorbit-o ne-
suri, se trasează sarcini con­ nului de masuri, membrii bi­ nereului. a dus, lună de lună, cru pentru anul viitor, nu sta­ avind nici un moment sen­
bilit măsuri concrete. Intrudt
crete. Asa se procedează-şî in roului au fost repartizaţi pe la obţinerea unor rezultate îm­ cxcavările la drumul prin ca­ timentul că şi-a părăsit
organizaţia de bază de la sec­ schimburi, astfel ca în fie­ bucurătoare. Astfel, deşi de la re urmează să fie dat în ex­ limba pentru a adopta pe
ţia r carieră — Teliuc a .în­ care să fie cel puţin unul. Ui începutul anului pi.nă în 20 oc­ ploatare zăcămîntu) din par­ alta, trebuie să fie consi­
treprinderii miniere Hunedoa­ tombrie minerii din carieră au tea sudică a carierei sînt ră­ derată drept . romanică“ ;
ra. In prima adunare din anul extras şi trimis la preparare mase în urmă, ei au hotărît să
in curs, de pildă, a fost anali- mai mult de 106.000 tone mi­ urgenteze lucrarea prin orga­
z.ată preocuparea biroului or­ nereu peste plan, conţinutul nizarea muncii pe 3 schimburi
ganizaţiei şi a tuturor comu­ Viaţa de partid de fier al acestuia a depăşit Şi să trimită la acest loc de
niştilor pentru îmbunătăţirea ritmic pe cel prevăzut iar nu­ muncă mineri şi excavatorişti BRi-
mărul maşinilor cu minereu
calităţii minereului. Sinleti- reîntoarse din cauza alegerii experimentaţi, cum sînt Mn-
zînd propunerile făcute. în a- nccorespunzâtoare, s-a redus rinca.s Aurel, .Slânescu Ioan,
dunnrea generală, planul ele de 10 ori faţă de aceeaşi pe­ Mihăieşan Ioan şi alţij. Chiar
măsuri a prevăzut ca membrii au putut controla şi îndruma rioadă a anului trecut For­ de a doua zi, s-a şi trecut la
biroului organizaţiei de bază astfel, practic, la locul de maţiile de lucru ale minerilor aplicarea practică a măsu­ VI AR
să urmărească şi să îndrume muncă, pe toţi comuniştii. In Safla Sandu, Avram Iosif, rii amintite Au fost stabilite
sistematic activitatea depusă cea mai apropiată adunare ge­ Costesc Frnncisc şi ale altor însă şi altele, menite să asi­
de comuniştii din fiecare bri­ nerală. acei care n-nu respec­ membri de partid, s-au situat gure din timp producţia anu­
gadă pentru evitarea sterilu­ tat indicaţiile cu privire la ca­ în fruntea luptei pentru ob­ lui viitor. Urmărirea aplică­
lui vizibil din minereu-si creş­ litatea minereului, au fost ţinerea acestor rezultate. rii lor întocmai, controlul si se disting Insă in acest pro­
terea conţinutului de fier. S-a puşi în discuţie. Printre ei au îndrumarea sistematică a co­ ces evolutiv istoric diferite
preconizat de asemenea, tine­ fost Gliguţâ Minai, Coroianu Intr-o altă adunare genera­ muniştilor de către membrii schimbări, unele produse
rea pe schimburi a evidentei Virgil, Munleanu Anton şi al­ lă, in care s-n dezbătut pro­ biroului organizaţiei de bază prin jocul intern al ele­
maşinilor cu minereu netriat ţii. De asemenea, în discuţia blema disciplinei în producţie, şi ai comitetului de partid de mentelor limbii şi altele
corespunzător, astfel ineît cei adunărilor din grupele sindi­ s-au prevăzut măsuri pentru la exploatare, vor duce cu si­ produse prin pătrunderea
vinovaţi să poată fi puşi în cale au fost puşi mai mulţi evitarea absentelor nemotiva- guranţă, ca şi pînă acum, Ia unor elemente externe, de
dobîndirea de către întreg co­ vocabular şi gramatică. Sînt
lectivul, a unor succese tot Dirijate cu atcntic, prcansatnblc dc construcţie în greutate de 30 tone sint aşezate analizate in special com­
mai însemnate. cu grijă pe slilpi dc susţinere a halelor de la laminorul blumiug dc 1.300 mm. partimentele limbii care
E. BERGHIAN Foto: V. ONOIU sint mai stabile, arătîn-
Expuneri ce du-se pentru fiecare ten­
dinţele latine şt romanice,
influenţele străine şi capa­
suscită citatea de rezistenţă la a­
ceste influenţe dovedite de
limba română. Un mate­
interesul R Â S U N rial bogat ilustrează mo­
dalităţile influenţelor lati­
cursanţilor ne şi romanice asupra lim­
bii române, precum şi cele
ale dezvoltării interne po­
trivit tendinţelor moştenite
Corespondentul nostru vo­ din limba latină.
luntar N. Virzoabă ne in­ M E M O R
★
formează că zilele trecute, Lucrarea „TEORIE ŞI ME­
la Uzina de preparare Te­ TODA IN SINTAXA" sinte­
liuc a avut loc deschide­ tizează, intr-o viziune origi­
rea învăţămîntului dc par­
tid. Cursanţii de la toate nală, rezultatele studiilor
cele 4 forme organizate dc Situaţia românilor transilvă­ re. atît in bazele ci, cît şl în nu o fost însă toiul. întorşi vcsmînt dc sărbătoare, acla­ teoretice consacrate d e, So­
rin Stati, sintaxei, mai a-
studiu, au audiat cu viu in­ neni, de naţiune „tolerată", scopul ci final o greşită, nu în ţară, semnatarii Menioran- maţi pretutindeni (Ic nlii dc Ies in lingvistica structu­
teres expunerea „Documen­ lipsită complet de drepturi poate fi dccit dezastruoasă, a- dum-ului au fost implicaţi — ‘glasuri, încărcaţi dc flori, dc rală. Cititorul va găsi aici
tele plenarei C.C. al P C.R. politice, a fost izvorul mişcă­ (ît pentru ca cît şi pentru pa­ în cursul anului 1894 — în- buchete, dc coroane, oferite in o expunere detaliată şl cri­
din 5-6 octombrie a.c.“. rii memorandisle transilvăne­ trie... Această politică c dia­ tr-un răsunător proces care toate staţiunile dc deputaţiu- tică a principalelor orien­
Numărul cursanţilor ca­ ne de Ia sfirşitul secolului al metral opusă cu dezvoltarea s-a desfăşurat la Cluj. nile fetelor române, în auzul tări moderne, totdeauna
re participă la cercurile In- XlX-lea. Esenţa acestei miş­ întreagă a vieţii noastre poli­ Procesul a demonstrat câ în­ aproape neîntrerupt al imnu­ . confruntate cu ccca ce azi
vătămintului dc partid — cări constă în întocmirea unor tice şi istorice de peste o mic tre popor şi memorandişti e- lui „De.ştcnptă-te române”, se numeşte „lingvistică tra­
relatează corespondentul — memorii, prin caic semnatarii membrii comitetului naţional, diţională". Un spaţiu con­
ţb g m a crescut de la 180 cîţi au lor, in numele întregului po­ (Ic ani, opusă cu aspiraţiunilc xislă o legătură adincă, indes­ porniţi din Sibiu in frunte cu siderabil c rezervai concep
fost anul trecut, la 274 por român, cereau recunoaşte­ politice tradiţionale ale po­ tructibilă, că aceşti conducă­ venerabilul dr Ioan Raliu, au ţiei autorului asupra prin­
rea naţiunii române din Tran­ porului român şi cu interesele tori s-au identificat deplin cu intrat în gara Cluj...”
tir silvania ca naţiune egală in cipalelor probleme ale sin­
Documentele recentei ple­ drepturi cu cea maghiară. Pe Pe tot parcursul, mii de ţă­ taxei
nare a C.C. al P C.R., au această linie se înscriu Peti­ rani au ieşit în intîinpinarca- Primul capitol, „Autono­
fost expuse recent şi în fa-, ţia din 1865, Pronuncinmenlul trenului cnre-i transporta pe mia sintaxei", i nfăţis.e'ţiz^
ţa cursanţilor dc la cercu­ de la Blaj din 1868, Memo­ memorandişti, la toate opriri­ interdependenta morfoln
rile învăţăminlului dc rialul redactat de Gh. Bariţiu le nvînd loc puternice mani­ gic-sintară, lexic-sinlaxă şi
partid din secţia furnale la 1882. Ulii istoria festaţii de simpatie Amintim explică noţiunile de „sis­
2-G a Combinatului siderur­ acţiunile de acest fel din Bu- tem sintetic“ şi „structură
gic Hunedoara. Au partici­ Neluarea în seamă a memo­ ccrdea. Mihalţ, Teiuş, unde sintetică\ Capitolele U-IV
pat toţi lucrătorii din riilor românilor adresate gu­ păinliiitiEifi iraneOrcaN peste 2000 de persoane lc-au dezbat problem.a cuvintu-
schimbul I care fiecvcntca- vernului maghiar a dus la i- cerut să se coboare din tren, hii şi a părţii de propoziţie
deea înaintării unui memoriu
ză cclc 3 cursuri şi două fâcîndu-lo o deosebită mani­ ca unităţi sintactice. Deo­
cercuri organizate in acest direct împăratului dm Vienn. festaţie de simpatie. în timp sebirile dintre concepţiile
an dc studiu. Memorandumul, întocmit în qe peste 2000 du ţărani, care „tradiţionale“ (care nici ele
cursul anului 1880 şi semnat nu au încăput pe peron, au
După cum nc-a informat de di. Ioan Raliu, George Pop lui dc existenţă naţională, o­ năzuinţele şi lupta poporului nu pot fi reduse la unita­
tovarăşul Gh. Cismaş, se­ de Bâseşti, Eugen Braţe, Va- pusă şi cu cerinţele organiza­ din mijlocul căruia s-au ridi­ aşteptat în cîinn deschis tre­ te) si variatele teorii mo
cerea trenului
cretarul comilelului de sile Lucaciu, Septimiu Albini ţiilor constituţionale ale sta­ cat. Manifestaţiile care au a­ denie sini prezentatc airi
partid din secţie, expune­ si luliu Coroianu, a fost îna­ telor moderne”. vut loc cu ocazia procesului Un mare număr dc români cu scopul de a alege ce râ­
rea făcută dc inginerul Uu- intat abia în 1882, cînd con­ Demascînd caracterul reac­ constituie o pagină luminoa­ au însoţit pe acuzaţi la Cluj. mi ne valabil din toate pă­
blic Olcg. membru în co­ junctura relaţiilor austro-ma- ţionar al legilor elaborate pen­ să şi impresionantă a unităţii unde au rămas în tot timpul rerile exprimate de sinlac-
mitetul dc partid din com­ de acţiune a românilor. Dru­ procesului. Molii an fost însă ticieni.
Printre evidenţiaţii Fabricii de produse refractare din ghiare permitea acest lucru. tru Transilvania, Memoran- opriţi a intra în oiaş, iar me­ Capitolele următoare sini
Alba lulia se numără şi tînărul strungar Vasilc Hrînda. binat, a suscitat interesul Pentru depunerea lui. s-a pre­ dum-ul era o expresie a nă­ mul parcurs de cei acuzaţi, de rindele lor. încălcate pe 200 de axate pe expunerea concep­
celor prezenţi.
Lună de lună, îşi depăşeşte sarcinile de plan cu circa 25 la zentat la Viena. pe lingă sem­ dejdii pe care românii arde­ la Sibiu Ia Cluj. a constituit cai, au fost confiscate de au­ ţiei originale a autorului,
sută. natari, o delegaţie de peste leni şi-o puseseră in înţelege­ un prilej de manifestare a torităţile maglvare. Toate a- deşi nu lipsesc nigi aici re­
300 de români, mişcarea me- rea situaţiei lor de către îm­ simpatiei de care se bucurau ceslea au demonstrat, asa cum feririle. ample la istoricul
morandislă luînd in felul a-‘ părat. Dar credinţa lor a fost semnatarii Memora nclum-u lui. problemelor Pe autor il
cesta un amplu caracter de deşartă împăratul a refuzat Unul din ziarele vremii s-a afirmat chiar in acele preocupă in mod constant
zile. câ „Memorandumul este
In C.A.P. din raionul Iii masă se scrie să-l primească pe dr. Ioan Rn- scrin: „După o călătorie trium­ jalba poporului român, proce­ cerea variantelor la inva­
analiza funcţională, redu­
fală, îutimpinaţi
în tot par­
ţiu, iar plicul depus de acesta
In Memorandum
printre altele : ... ţara e fră- a fost trimis, nedeschis, gu­ cursul, Ia toate gările s[ hal­ sul ce se face este procesul riante. raportul formă-con-
naţiunii”. (Va urmaj.
tele dc mulţimea
poporului
mintată de continue agitaţiuni vernului maghiar, care, la rîn- român adunat cu mic cu ma­ ţinut, găsirea unor metodr
descriere
adecvate de
şi
Pregătiri e pentru ierni şi cuprinsă de o adincă nemul­ tituit dr-ului Raliu. Aceasta re. bătrîni. bărbaţi, juni, ti­ Prof. RODICA IRIMESCU comparare a sistemelor sin­
dul său. tot nedeschis, l-a res­
cu toţii in
neri, fete, fetiţe,
ţumire.. O politică de stat ca­
Muzeul regional Deva
tactice.
auimaieior §m t intirz
Paralel cu celelalte lucrări finului cit şi a suculentelor. treţuri La Brânişca. Răduleşti ETUL MOTIVA
din oceastâ toamnă, o impor­ Era bine dacă toate coopera­ şi Să lei va nu s-a asigurat nici
tantă deosebită o prezintă ter­ tivele din raion se prezentau o tonă de siloz cu toate că au
minarea construcţiilor zooteh­ in .felul acesta. In majoritatea existat reale posibilităţi de în-
nice şi asigurarea balanţei fu­ lor însă. pregătirile pentru ier­ silozare, atît a porumbului, (Urinâre din pag 1) trebarea pe ca re a pus-o în cere cu sortimentele c-
rajere. Iarna se apropie cu nat sînt sub nivelul posibili­ a cocenilor, cit şi a altor les­ cuvîntul său unul dintre de­ xistente în depozite, in
paşi repezi şj trebuie să gă­ tăţilor, atit în ceea ce priveşte turi vegetale din cimp sau Sesiunea a atras atenţia şi putaţi ; oare cît timp va mai oare scop va fî organi­
sească toate unităţile agricole adăposturile cît şi în'ceea ce grădina de legume. Coopera­ a trasat ca sarcină organiza­ trebui să ridicăm aceleaşi zat un control periodic ;
pregătite, să poală adăposti şi priveşte asigurarea bazei fu­ torii dm Sălciva au ţinut în ţiilor comerciale ca paralel probleme cu privire la co­ se va extinde consumul
furaja corespunzător întregul rajere. Din cele trei grajduri unitate mai bine de o lună de cu îmbunătăţirea aprovizio­ merţ ? dc produse pe loc in
efectiv de animale existent. In prevăzute a se construi în a­ zile o combină de siloz fără a nării curente să ia măsuri Vorbind despre slaba de­ magazinele alimentare
legătură cu acest lucru redăm cest nn. numai unul singur este recolta nici o tonă de nutreţ pentru asigurarea magazine­ servire. unii deputaţi au con­ in care scop vor fi or­
cîteva aspecte înlilnite cu oca­ -terminat, celelalte două \fiind de pe cele 20 de hectare desti­ lor cu mărfuri în vederea se­ diţionat — în mod just — a­ ganizate compartimente
zia unui jaid-anchetâ între­ in faza de învelitoare (la Boz) nate însilozârii. Ulterior s-a zonului de iarnă In atenţia ceasta de slabul control pe dc desfacere dc tip con­
prins în citeva cooperative a­ şi respectiv finisaj (la Sirbi). renunţat la executarea lucră­ lor trebuie să stea în mod care Direcţia comercială re­ sum şi a serviciilor su­
gricole din raionul Ilia. Din 6 saivane numai două au rii sub motiv că s-au uscat deosebit localităţile mai în­ gională şi secţiunile comerci­ plimentare către popu­
La Lâpuşnic, toamna a sur­ fost terminate restul fiind încă plantele şi nu mai corespund depărtate. parchetele foresti­ ale ale sfaturilor populare îl laţie pentru ridicarea ni­
prins pe cooperatori în plină neatncate. unui furaj de calitate. ere. cartierele mărginaşe efectuează în unităţi. Se ară­ velului dc deservire :
efervescenţă a pregătirilor Intirzieiea lucrărilor este Intîrzierea acestei importan­ ta, de exemplu, câ şeful sec­ pentru aprovizionarea dc
pentru iarnă. A fost terminat motivată de o serie de argu­ te lucrări a dus Ia o nereali- ţiei comerciale a Sfatului iarnă a populaţiei, prin
şi dat parţial în- folosinţă un mente ca : lipsa unor materi­ zare a necesarului de furaje popular raional Alba n-a e­ comitetele executive ale
grajd cu o capacitate de 100 ale de construcţii, lipsa de suculente pe raion cu 8 000 de Pe seama cui fectuat în acest an decît un sfaturilor populare raio­
capete, construit după toate meşteri şi braţe de muncă etc. tone, ceea ce va avea influen­ singur control la o unitate nale şi ale oraşelor re­
cerinţele unei deserviri exem­ Faptele arată însă că adevă­ ţă negativă şi asupra produc­ lăsăm controlul Acelaşi lucru s-a spus şi des­ gionale, sc va urmări în
plare. cu adăpători la iesle şi rata cauză a intîrzierii constă ţiei animaliere. pre şefii secţiunilor comerci­ continuare desfăşurarea
cu linie de decoviU Au fost in începerea lucrărilor de abia Cu toată producţia bună de ale (im raioanele Sebeş şi O- acţiunii de recoltare şi
asigurate pină în prezent pes­ în semestrul II al anului, şi a­ furaje din acest an mai există şi îndrumarea? râştie In regiunea noastră, preluare a produselor
te 550 tone de porumb siloz, tunci cu multe întreruperi. cooperative cum sînt cele din au subliniat vorbitorii, există contractate cu furnizori
lucrarea fiind în plină desfă­ Deficienţe se semnalează şi Bejan, Bampotoc şi Ilia care Multe deficiente au fost posibilitatea ca şefii secţiuni­ din regiune şi dinafara
şurare. în structura balanţei furajere, nu şi-au asigurat necesarul de semnalate şi cu privire Ia lor comerciale şi ceilalţi fac­ regiunii ; concomitent sc
Merită să consemnăm calita­ mai ales sub raportul cantită­ fin râmînînd în restantă cu deservirea populaţiei. In ma­ tori competenţi să efectueze va asigura organizarea '
tea nutreţului şi modul cores­ ţilor necesare şi a proporţiei în­ cite 50-00 de tone In altele în­ gazine. vînzâtorii şi gestio­ un control zilnic în magazine, desfacerii acestor produ­
punzător dc depozitare atît a tre diferitele sortimente de nu­ să. deşi asigurat, fînuj se mai narii nu răspund cu polite­ ceea ce nr duce Ia o mai bu­ se către populaţie prin
află în cîmp. netransportat. ţea cuvenită cumpărătorilor, nă cunoaştere a cerinţelor chioşcuri şi puncte am­
populaţiei şi ar întări râspun-,
Astfel de cazuri pot fi întilni- nu prezintă mărfurile, mani­ deiea pentru realizarea unei plasate în pieţe, cartiere
de plictiseală,
festă o stare
şi in preajma marilor în­
Ospe emoţionante te la Roşcani, Leşnic, Gurasa- servesc anevoios. Ba mai deserviri la nivelul exigenţe­ treprinderi, pină la dala
da şi Hârău
lor
Efectuarea
controlului
O situaţie cu totul necores- mult. în unele cazuri răs­ este de fapt o obligaţie de de 10 noiembrie a.c sc
punzâtoare este şi în ceea cc pund pe un ton jignitor soli­ serviciu. va încheia acţiunea <
Inmînarcn în cadru sărbă­ au dat acestui eveniment im­ priveşte asigurarea concentra­ citărilor îndepărlind ’ astfel insilozarc a legumelor şi
toresc a buletinelor dc iden­ portanţa şi locul cuvenit. In telor. In majoritatea unităţilor pe cei care intră în magazi­ In vederea îmbunătă­ fructelor şi aproviziona­
titate celor cc împlinesc sala Casei de cultură, pre­ nu a fost asigurat în întregime ne Aceste lucruri nu sînt ţirii activităţii comerci­ rea consumurilor colecti­
virsta dc 14 ani, a devenit gătită sărbătoreşte, a avut necesarul planificat, iar la noi Ele au fost semnalate de ale, sesiunea Sfatului ve ; pină la 15 noiembrie
multe ori şi se pare câ
îşi
in oraşul Hunedoara o ac­ Ioc o adunare festivă mo­ Burjuc. Lâpugiu şi Răduleşti au originea în lipsa de preo­ popular regional a adop­ a c. se va asigura cu pri­
ţiune tradiţională care, Ia del, in cadrul căreia, în pre­ nu s-a asigurat nici un sfert tat o hotărîrc. Printre oritate apro vizionarei)
fel ca prima zi dc şcoală, zenţa unor părinţi, cadre <liT din acest necesar cupare pentru calificarea şi altele s-a prevăzut lua­ muncitorilor forestieri si
primirea cravatei roşii etc., dacticc, a unei asistenţe nu­ Cunoscîncl stadiul pregătiri­ educarea lucrătorilor din co­ rea dc măsuri pentru localităţilor greu accesi
vor rămîne clipe de neuitat meroase au fost înminatc lor pentru iernatul animalelor merţ, în insuficienta răspun­ preluarea integrală de bile în timpul iernii cu
în amintirea fiecărui tînăr, buletinele de identitate unui este necesar ca organele agri­ dere cu care se promovează la furnizori şi întreprin­ toate produsele alimen­
căci buletinul de identitate număr dc peste 150 de tineri. cole raionale să analizeze ni cadrele‘din unităţi, în^labu) derile cu ridicata a în­ tare şi ncalrmentare ne­
este primul document ce a­ După momentul festiv a toată răspiîmleren şi să m mă control efectuat de cei care tregului fond de marfă cesare etc.
testă începutul drumului urmat un frumos program sur, pentru terminarea nein- contractat şi a restanţe­ Măsurile adoptate, tra­
spre maturitate. artistic susţinut de elevii tîrziatâ a construcţiilor, pen­ Maria Puţan de la secţia circulare a Fabricii „Sebeşul" au sarcina să se ocupe de lor din trimestrele ante­ duse în viată, vor con­
Recent biroul Comitetului şcolilor generale nr, 1, 3 şi G tru însilozarea cocenilor şi a- din Schcs se numără printre muncitoarele cu multă expe­ buna desfăşurare a activită­ rioare ; se va asigura în tribui la eliminarea unor
orăşenesc U.T.C. în colabo­ provi/ionarea cu concentratele rienţă. Ha lucrează |a 7 maşini dc tricotat Ciorapi cu doi ci­ ţii comerciale Găsim foarte permanenţă aproviziona­ deficienţe, la inlărirea u-
rare cu organele de miliţie, Prof. IOAN VLAD necesare lindri şi reuşeşte să pruducă zilnic peste 300 perechi cio­ Justificată şi temeinică în­ rea unităţilor de desfa­ nitătilor din acest sec­
tor.
ŞT. CKACIUN rapi din bumbac. Foto : 1. TEKEK
/