Page 84 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 84
VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII
PROLETARI DIN TOATE TA r TLF. MMTŢT-VA
ISLAMICE PAKISTAN, FELDMAREŞALUL
MOHAMMAD AYUB KHAN
fn cursul dimineţii dc Consiliului dc Stat al Repu şi cultură, funcţionari superiori
miercuri, preşedintele Pakista blicii Socialiste România, Chi- din Ministerul Afacerilor Ex
nului, feldmareşalul Moham- vu Stoica, şi a soţiei sale. terne.
mad Ayub Khan şi celelalte La dejun au luat parte Ion Au luat parte, de asemenea,
persoane oficiale pakistaneze Gheorghe Maurei-, preşedintele doamna Miangul Aurangzeb,
au făcut o vizită in regiunea Consiliului de Miniştri, .Ştefan fiica preşedintelui, Syed Sha-
Ploieşti. Preşedintele Pakista Voitec, preşedintele Marii A- rifuddin Pirzada, ministrul a
nului a fost însoţit de Ilie dunâri Naţionale, Constanţa facerilor externe al Pakista
Murguleseu, vicepreşedinte al Crăciun şi Ilie Murguleseu, vi nului, Jamsheed K. A. Marker.
Consiliului de Stat, Mihai Ma- cepreşedinţi ai Consiliului de ambasadorul Pakistanului în
gheru, ambasadorul României Stat. Grigore Geamânu. secre România, prinţul Miangul Au
in Pakistan, si alte persoane tarul Consiliului dc Stal, An
ANUL XIX. NR. 3985 JOI 26 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI oficiale. ton Breitenhofer, Ion Cosnia. rangzeb. deputat în Adunarea
Naţională, S Fidn Hassan, se
La intrarea în regiune,, înal general de armată Tacob Teclu cretarul principal al preşedin
tul oaspete a fost salutat cu — membri ai Consiliului de telui, Altaf Gauhar, secreta
căldură de preşedintele Comi Stat, Bujor Almâşan, Ion Bai- rul Ministerului Informaţiilor
Dezbaterea documentelor Plenarei tetului executiv al Sfatului cu, Gheorghe Cioară, Adrian şî Radiodifuziunii, şi alte per
Concurs radiodifuza popular al regiunii, Nicolae Dimitriu, general-coloncl fon soane oficiale pakistaneze.
Toniţâ. Aurel Moga, Dumitru
Tâbîrcâ, şî de alţi reprezen
Dejunul a decurs într-o at
tanţi ai organelor regionale de Mosora, Aurel Vijcli — mi mosferă de cordialitate. Pre
Macovescu,
Oeorge
niştri.
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 „lipclllk pionierească" stat. prim-adjunct al ministrului a Pakistan şi preşedintele Con
şedintele Republicii Islamice
La rafinăria şî Combinatul
petrochimic Brazi se aflau în
întîmpinare Nicolae lonescu. facerilor externe, Mihai- Ma- siliului de Stat a) Republicii
gheru, ambasadorul României
Astăzi, la orele 18, Casa lluncdoara vor participa la adjunct al ministrului petrolu conducerii unor instituţii cen Socialiste România au rostit
în Pakistan, reprezentanţi ai
toasturi.
o pasionantă întrecere
in
lui, Gheorghe Caranfil, adjunct
de cultură din Hunedoara
POPULAŢIA SA FIE CIT găzduieşte concursul radio care îşi vor verifica temei al ministrului industriei chi trale, generali, oameni de artă (Agerpres)
mice. şi membri ai conducerii
difuzat „Expediţie pionie
nicia cunoştinţelor de ma
celor două întreprinderi. Bu
tematică, istorie,
muzică,
rească", organizai de Con
siliul Naţional ul Organiza
al rafinăriei" Brazi şi Traian
răin succes reprezentanţi
ţiei Pionierilor şi Radiodi sport, probe dc isteţime, U- jor Olteanu, directorul general
Vulpe, directorul general al
fuziunea română. Pionierii lor hunedoreni la „Expedi Combinatului petrochimic, au T E L E G R A M E
MAI BINE DESERVITĂ da, nr. 10 Piteşti şi nr. 4 participanţilor la concurs. ricul acestor tinere şî moder Maiestăţii Sale Imperiale
ţia pionierească",
tuturor
şcolilor generale nr. 1 Tur
vorbit oaspeţilor despre isto
ne unităţi, despre perspecti
vele lor de dezvoltare.
Sînt îneîntat — a notat oas
Şahinşahul Iranului
petele în cartea de onoare — MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR
că am putut vizita instalaţiile T E H E R A N
Proiectul dc Directive ale resurselor locale existente în videnţă contabilă, care pînă a MOMENT acestor vaste unităţi a câtor
C.C al P.C.R. cu privire la cadrul regiunii. cum solicita efortul multor sa concepţie şî realizare vorbesc Cu prilejul Zilei naţionale a Iranului, am deosebita plăcere
perfecţionarea conducerii şi De o deosebită importanţă lariaţi. In viitor. în depozitele despre geniu! românesc. să transmit Maiestăţii Voastre Imperiale călduroase felicitări
planificări economiei naţio pentru activitatea noastră este mari inventarele se vor face Feldmareşalul Mohammad şi cele mai brme urări de fericire personală, iar poporului i
nale, precum şi Hotârîrea cu sublinierea care se face în pro numai semestrial şi anual, scu FESTIV Ayub Khan $i persoanele ofi ranian prieten urări de pace şi prosperitate.
privire la dezvoltarea con iectul de Directive cu privire tind astfel un mare volum de ciale care îl însoţesc, au făcut Exprim, totodată, convingerea că relaţiile de colaborare
strucţiei de locuinţe, îmbună la lărgirea drepturilor şi atri muncă Va fi îmbunătăţit apoi un popas la Uzina de fructuoasă statornicite intre Republica Socialistă România şi
tăţirea administrării şi între buţiilor cooperativelor in a de asemenea sistemul de finan Intr-o atmosferă sărbă utilaj petrolier „1 Mai" Plo Iran vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele celor
ţinerii fondului locativ, prevăd doptarea deciziilor în diferite ţare şi creditare prin sistemul torească, a avut loc la Ha ieşti, unde Mihai Martinescu. două popoare şi al cauzei păcii mondiale.
pentru viitor sarcini importan probleme ale activităţii lor, de stabilire şi modificare a ţeg înmînarea buletinelor
te şi cooperaţiei meşteşugă precum Şi sporirea competen preţurilor şi tarifelor. înlătu- unui număr de 115 tineri adjunct al ministrului indus CHIVU STOICA
triei construcţiilor de maşini
reşti. ţelor organizaţiilor cooperatis rîndu-se îormularistica greoa care au împlinit vîrsta de şi conducătorii uzinei au urat Preşedintele Consiliului de Stat
Prin măsurile care au fost te In înlăturarea unor neajun ie, unele forme birocratice ca 14 ani. După cc li s-a vor oaspeţilor un cordial bun ve al Republicii Socialiste România
luate pînă acum, cooperativele suri ce se mai manifestă în te mai există. bit tinerilor despre răspun nit.
meşteşugăreşti din regiunea sistemul de stabilire a preţu Se va acorda întreaga grijă derea ce le revine ca cetă Preşedintele Pakistanului şi
noastră au obţinut unele re rilor şi tarifelor şi pentru faţă de retribuirea muncii, ea ţeni ai patriei, orchestra, celelaite persoane oficiale au
zultate bune in deservirea creşterea operativităţii în e- făcîndu-se în raport cu rezulta soliştii, dansatorii şi recita vizitat apoi secţiile de montaj, Excelenţei Sale
populaţiei Astfel, reţeaua de xecutaiea serviciilor şi pro tele economice obţinute. în torii clasei a VllI-a a li uzinaj şi platoul de probe ge Domnul AMIR ABBAS HOVEIDA
deservire s-a extins cu aproa duselor. funcţie 'de aportul fiecărui co ceului din localitate, pre nerale. Constructorii au oferit
pe 50 de unităţi noi si puncte Potrivit Directivelor C.C. al operator la aceste realizări. In cum şi membrii cercului Primul ministru al Iranului
de deservire în sectoare prin P.C.R., pnn trecerea unor com felul acesta se va înlătura pla de acordeon de pc lingă înaltului oaspete în dar ma TEII CR AN
cipale : reparaţii radio-televi- petenţe de la UCECOM In fonarea câştigurilor. ceea ce va casa raională de cultură, cheta unei instalaţii de foraj.
zoare, reparaţii ceasuri, mobilă uniuni şi de la acestea Ia co duce la o mai mare cointere ☆ Cu ocazia Zilei naţionale a Iranului, am deosebita plăcere
şi tapiserie la comandă, repa operative, se vor realiza; eco sare în realizarea sarcinilor de au prezentat un frumos Preşedintele Republicii îs- să transmit cordiale felicitări şi cele mai călduroase urări de
raţii pentru obiecte de uz cas nomii însemnate la fondul de plan program artistic. lamice Pakistan, feldmareşa fericire personală Excelenţei Voastre, de pace şi progres po
porului iranian prieten.
nic etc Volumul realizărilor salarii care vor fi folosite pen Sarcini importante ne revin, lul Mohammad Ayub Khan, a
la indicatorul lucrări după co tru dotarea tehnică a unităţi conform Hotârîrii plenarei C.C. P. FÂRCAŞIU oferit miercuri, in saloanele ION GHEORGHE MAURER
mandă şi prestări de servicii lor. pentru construirea de spa al P.C.R cu privire la dezvol corespondent Casei Centrale a Armatei, un Preşedintele Consiliului de Miniştri
pentru populaţie a fost depă ţii de producţie şi deservire, tarea construcţiei de locuinţe, dejun în onoarea preşedintelui al Republicii Socialiste România
şit cu 7,4 milioane lei faţă de precum şi pentru cointeresarea în privinţa înfiinţării în oraş
realizările anului precedent. materială a cooperatorilor a unor unităţi care să se ocu
Tinînd seama de sarcinile pe O frînâ serioasă in activita pe de reparaţii şi construcţii
care proiectul de Directive şi tea noastră a constituit-o sis de locuinţe personale pentru
Hotărîrea cu privire la dezvol temul greoi de planificare şi cetăţeni. îndeosebi imobile
tarea construcţiei de locuinţe evidenţă. In acest sens au fost mici. case individuale. Cocenii stau pe cîmp, C R O N IC Ă
le trasează cooperaţiei meş luate măsuri de simplificare Prirî întregul complex de
teşugăreşti. conducerea Uniu şi îmbunătăţire a muncii. Indi măsuri ce se vor lua, coopera
nii regionale va lua în conti catorii de plan au fost reduşi tivele meşteşugăreşti se vor în
nuare măsuri pentru creşterea de la 25 la 13, urmînd ca in tări din punct de vedere eco Ministrul forţelor armate,
capacităţii de producţie şi di viitor aceştia să fie reduşi la nomic şi organizatoric, iar de general-colonel îon loniţâ, a
versificarea unităţilor. îmbu patru. Această măsură va per servirea populaţie; se va îmbu Civilizaţie şi confort — iută iar tractoarele în „conservare" oferit miercuri seara»-.în saloa
nătăţirea aprovizionării tehni- mite cadrelor de specialitate să nătăţi în mod simţitor. nele Casei Centrale a armatei,
co-materiale a cooperativelor se ocupe mai mult de îndru LEONTIN BLAJAN atributele blocurilor de locuin un cocteil cu prilejul Zilei For
prin încheierea de contracte marea şi conducerea concretă preşedintele Uniunii ţe construite. în oraşele‘regiu Din practica fiecărei unităţi goarelor de toamnă. Pentru ca pornesc maj greu la lucru. .A ţelor Armate ale Republicii
directe cu diferite fabrici fur a cooperativei. A fost simplifi regionale a cooperativelor nii. agricole se cunoaşte însemnă transportul cocenilor să fie fă cesta să fie adevărul ? Socialiste România.
nizoare. folosirea mai largă a cată de asemenea munca de e- meşteşugăreşti Hunedoara tatea pe care o prezintă exe cut operativ, se practică siste Deplasîndu-ne împreună la Au participat membri ai C.C.
cutarea arăturilor dc toamnă mul acordării cooperatorilor a şeful brigăzii de tractoare. Si- al P.C.R., ai Consiliului de
pentru soarta producţiei. Aco unei cote-pârţi din producţie, mion Cristea, am aflat adevă Stat şi ai guvernului, adjuncţi
zile-
ratul motiv pentru care randa
lo unde au rămas terenuri ne fără a li se mai ponta front mentul utilajelor este' scăzut. ai miniştrilor forţelor armate
DE CE AVEM ÎNTRERUPERI al satului Livadia — ne scrie fost diminuată cu ‘20-30 la su de lucru corespunzător, meca El constă în lipsa de teren eli şi afacerilor interne,-vicepreşe
muncă. Avînd asigurat
arate din toamnă, recolta
ţâ arsă. de la tabloul central
dc
a
porumb, cartofi sau sfeclă
dinţi ai Consiliului Securităţii
nizatorii din brigada condusă
berat. De pe o suprafaţă de 30
tovarăşul. loan Ceuţâ — au
trebuit mai multe zile, deoa lă. Evitarea unor astfel dc si de Aurel Mei mezan au şi efec hectare destinată a fi însâ- Statului, generali activi si în
rezervă, ofiţeri superiori, aca
tuat arături pe aproape 30 la
rece în zilele de 8. 7 şi fi oc tuaţii a constituit şi constituie sută din suprafaţa planificată. minţatâ cu culturi de primăva demicieni şî alţi oameni de
ră nici pînă acum nu s-au
una din preocupările de prim
REPETATE DE CURENT ? siţi". ordin ale cooperatorilor din In zorii zilei dc 24 octombrie transportat paiele de grîu. Cum Ştiinţă şi cultură, ziarişti.
tombrie ac., elecliicienii sec
ţiei din Haţeg nu au fost ei-
Au luat parte ataşaţi mili
ac., tractoarele repartizate să
aici ?
să se efectueze arături
Simeria şi ale mecanizatorilor
„De peste un an de zile — care deservesc această unitate. execute ogoare de toamnă se In afară de 32 hectare cc se tari acreditaţi la Bucureşti.
ne scriu şi cetăţenii din satul In ultimii ani culturile de pri aflau în brazdă. pot ara într-o singură zi în li ★
vadă, cele 12 tractoare nu mai
O situaţie greu de explicat
O mare parte din scrisori Io unor lucrări de revizie şi în muncă din fiecare raion, fapt Boz. raionul Sebeş — aproape măvară s-au însămînţat numai am întilnit la cooperativa agri au asigurat front de lucru. De Consiliul Central al Uniunii
în ogor de toamnâv Efectul e-
sosite la redacţie se referă la treţinere a reţelelor. Pînă nu ce ne va permite ca o dată cu zilnic sc întrerupe curentul e xecutârii lucrării respective i colă din Sîntandrei. Aici în şi porumbul s-a recoltat de pe Generale a Sindicatelor din
repetatele întreruperi de cu de mult, lucrătorii noştri erau înlăturarea deranjamentelor lectric şi regretabil este că a mediat după eliberarea tere ziua de 24 octombrie a. c., In 220 hectare, cocenii se află în România, a trimis o telegramă
rent şi remedierea lor cu în- dispersaţi în localităţile rura semnalate, să executăm si lu cest lucru se întimplâ. de cele nului de culturi tîrzii se re ora 9, şase tractoare se mai n- că netransportaţi din cimp, generalului Suharto, preşedin
tîrziere, tensiune slabă pc re le, iar activitatea lor nu putea crări de revizie şi întreţinere mai multe ori. -seara". simte şi în nivelul producţiei flau încă ia sediul brigăzii. ceea ce nu permite executarea te interimar al Republicii In
ţea. tărăgănarea şi abandona fi controlată îndeaproape. Ei pe reţea, inclusiv la punctele Sesizări asemănătoare am de porumb, care Cste evaluată Preşedintele unităţii, tovară arăturilor. Este necesar ca aici donezia, în caic exprimă senti
rea unor lucrări de racordare se ocupau în exclusivitate de de transformare. Folosirea no mai primit si din alte sale ale la circa 3.800 kg. ştiuleţi la şul Dragomir Haida, nu îşi fă să se facă simţit mai din plin mentele profunde de solidari
şi extindere a reielei electri ului sistem de Jucru are un regiunii, ceea ce demonstrea hectar. cea probleme din cauza staţi şi sprijinul acordat in executa tate şi simpatie ale celor ce
ce Pentru a răspunde celor dublu avantaj: este mai eco ză câ măsurile iuate de către Şi în aceste zile o mare par onării tractoarelor. La între rea la timp a lucrărilor de că muncesc din România cu lupta
care ne-au scris, am organizat nomic şî ne dă certitudinea conducerea I.R.E.H nu au e barea : de ce tractoarele nu se forţelor progresiste din Indo
o masă rotundă la întreprin Masă rotundă orga câ in viitor numărul deran liminat numărul mare de de te din foiţele unităţii sînt mo folosesc la executarea arături tre consiliul agricol şi Uniunea nezia.
derea regională de electricita jamentelor se va reduce sim ranjamente si o racilă mai ve bilizate la eliberarea terenului lor, ne-a răspuns câ există te orăşenească din Deva a coo
te la care au participat tova ţitor. che din activitatea salariaţi dc coceni şi la executarea o- ren eliberat, dar mecanizatorii perativelor agricole. (Agerpres)
răşii : ine. Ion Măiereanu. di nizată la I.R.E.H. — Considerăm suficient tim lor săi : lipsa operativităţii îni
rectorul întreprinderii: Ion pul care a trecut de la apli intervenţii şi a răspunderii în
Haţcgan, inginer şef: Glicor- pe marginea unor carea noului siste;n de lucru executarea unor lucrări.
ghe Bălan, inginer şef adjunct: pentru a-i vedea şi primele c- . Alte scrisori primite la ziar
ing. Cornel Mîrza, şeful ser fectc. Dar numărul marc dc se referă la tărăgănarea înce Prezente
viciului de producţie şi ing. sesizări sosite deranjamente înregistrate nu perii sau abandonarea lucră
Dumitru Răicşu, şeful servi mai la începutul acestei luni rilor de electrificare in unele
ciului dispeceri. la redacţie şi înlăturarea lor cu întirzic- localităţi rurale. In această di
— Vă rugăm să explicaţi re dovedesc tocmai contrariu). recţie. ce răspuns daţi citito
cititorilor noştri cauzele de Spicuim cîteva din scrisorile rilor noştri ? româneşti
ranjamentelor frecvente înre sosite la redacţie : Ing. loan Haţegan : Trebuie
gistrate în ultima vreme In a- înlăturarea unor mici deran „In seara zilei de 5 octom să recunoaştem câ Iau fost ca
limenlorea cu energie electri jamente. brie a.c., a avut Ioc un deran zuri cind datorită slabei or PARIS. — Marţi dupâ-amia-
că. — Aşadar, cauzele se cu jament electric de pe urma ganizări a activităţii noastre, zâ, Florian Dânâlache. minis
Ing. Dumitru Băicşu: Feno căruia magazinul sătesc şi mai nu am atacat toate lucrările trul căilor ferate, care se află
menul sesizat nu este nou nici nosc. Cc măsuri aţi luat pen mulţi locuitori din jur nu ră Ia timp. considerîndu-Ie pe ri în Franţa, a făcut o vizită !a
pentru noi, el fiind efectul mai tru înlăturarea lor ? nele mai importante decît al direcţia Societăţii naţionale a
Ing. Ion Măîcrcanu: De la mas fără lumină. - Anunţată, tele. fără a avea însă un cri
multor cauze Ointre acestea, 1 iulie a.c. am trecut la un secţia din Haţeg a I.R.E.H. a teriu judicios dc apreciere. căilor ferate franceze (S.N.C.F ).
cea mai importantă o consi nou sistem de lucru. El con trimis la faţa locului ciţiva o- Alteori, am întrerupt lucrări unde a fost primit dl A. Se-
der neexecularea ani în şir a stă în centralizarea forţei de lectricieni. Aceştia s-au mul începute si am trimis echi galat, preşedintele Consiliului
ţumit să înlocuiască o sigu pele în alte localităţi. Dar au dc administraţie al S.N C F.
ranţă după care s-au aşezat fost şi cazuri cind nu ne-nu cu care s-a întreţinut asupra
pe marginea drumului să joa fost asigurate in întregime unor probleme privind activi
ce cărţi, de unde adresau şi fondurile băneşti şi nici nece tatea căilor ferate franceze.
expresii jignitoare femeilor sarul de stîlpi. Numai în a
cate treceau pe acolo". Scri BERLIN. — !n continuarea
soarea aparţine unui grup de I CIOHANU turneului întreprins prin R.D.
cetăţeni din satul Galaţi, ra GH. I NEGREA Germană, grupul de balerini
ionul Haţeg. Cînlec şi dans. Pasiunea şi talentul interpreţilor se înmănunchează în(r-un buchet de ai Operei de Stat din Bucu
„Pentru a înlocui o siguran- (Continuare în pag. a 2-a) graţie şi frumuseţe. reşti a evoluat mar(i scara
pe scena Operei din Erfurt.
Artiştii români au prezenl/it
un bogat program de balei
clasic si modern pc muzică de
Chopin,
Ceaikovski.
Enescu.
LAUDĂ PIONIEREI MARIA SELEIAN ce se putea solda cu pierderi Bartok şi Mozart.
de vieţi omeneşti şi cu mari
Publicul din Erfurt. infor
pagube materiale. In acelaşi
timp, împreună cu picherul mează agenţia ADN. a răsplă
tit cu vîî aplauze interpreta
districtului, ei au luat mă rea plină de graţie a balerini
suri pentru restabilirea circu lor buoireşteni.
Mîine, pioniera Mano Se/e- vină un grav accident, obrajii rului Căilor Ferate Române se îndrepta spre gara de unde laţiei normale.
jan Isi va scoale de la gll cra Manei se îmbujorează mereu. adresa cadrelor didactice de urma sâ plece în călătorie cu Comportarea exemplară a
vata roşie. Nostalgia despârli- Le-a simtit arsura in ziua cind, la Liceul din Simeria. trenul In timp ce mergea pe pionierei MARIA SELEJAN, PARIS — In Franţa a fost
rii de anii pionieratului, care in mijlocul careului formal „Vă adresăm această scri poteca ce însoţeşte terasa- zelul şi promptitudinea cu sărbătorit marţi centenarul
l-an sădit in grădina copilăriei in curtea şcolii, prolesorii şi soare adînc impresionaţi de mentul liniei ferate, a obser naşterii Măriei Curie-Sklo-
llorile alese ale lericirii, se va colegii o felicitau, dindu-i una dintre cele mai pildui vat o şină ruptă şi deplasată care a acţionat în această dowska. Cu acest prilej a fost
împleti cu bucuria intrării in lapta exemplu demn de urmat. toare mărturii ale spiritului Sesizînd de îndată pericolul, împrejurare deosebită, nu inaugurată la Biblioteca naţio-
rindurile organizaţiei comunis $i-a simtit iar obrajii împurpu în care sînt crescuţi şi edu nu a pregetat nici o clipă, sînt întimplâtoare : ele sînt n^lâ o expoziţie consacrată
te dc tinerel. Miine. Măriei raţi, miercuri, cind din nou fn caţi copiii patriei noastre. s-a întors fără ezitare din urmarea firească a educaţiei vieţii şi operei marii savante,
Sclejan i se vor imbufora iar curtea şcolii se Qdunaseră pro Faptele vă sînt cunoscute : o drum şi a alergat înapoi la primite în familie. în şcoală, fn marea aulă a Sorbonei a
obrajii de emoţie. Din ziua a fesorii şi elevii, şi in prezenta elevă a şcolii dumneavoastră, canton. în organizaţia dc pionieri. avut Ioc o şedinţă solemnă Ia
ceea. cind s-a oprit in potecă organelor locale de partid şi pioniera MARIA SELEJAN. înştiinţat de fetiţă, ION Este un prilej de mîndrie care a luat cuvîntul Alaine
educa
Peyrefitte.
ministrul
cu ochii at ini iii pe şina ruptă, de stat, tovarăşul Hartan lu- fiica ceferistului ION SELE- SELEJAN a reuşit sâ opreas pentru dascălii care au reu ţiei naţionale. La această ma
din ziua aceea, cind inima ba liu, preşedintele comitetului JAN, de Ia cantonul din Tur- că Ia timp trenul ce se în şit, printr-o muncă educativă nifestare au participat savanţi
executiv al sjalului popular
tea să-i spargă pieptul, neşti- daş, a prevenit un grav acci drepta in viteză spre staţia alomişti din întreaga lume.
local, a dat cilite scrisorii so printre care şi acad. Horîa Hu
ind încotro să alerge rnai re site In dimineaţa acelei zile. dent de cale ferată Turdaş, evitând astfel un ------ - LUCIA LICIU
Institutului
------------------ —
lubei. directorul
pede sa dea de veste, sâ pre prin care conducerea Ministe In ziua de 3 octombrie, se grav accident de cale ferată, (Continuare în pag. a 3-a) de Fizică Atomică din Bueu-'
Curs de instruire practică la staţia de cercetări pentru se reşti.
curitatea minieră din Petroşani.