Page 85 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3985

Există în regiune aşezări ficări s-au găsit: perioada con­ 'cîştigat prestigiul în faţa par­ fără discernâmînt alese Sîn- oada de iarnă. Continuăm, de
urbane în care cluburile şi ci­ cediilor, instructaje etc., etc. ticipanţilor. Următoarele seri tem în căutarea unor manifes­ asemenea, să pregătim pro­
nematografele sînt unităţile de Aşadar nimic, în afara serilor le-am închinat poeziei contem­ tări şi forme care să atragă, grame pentru fruntaşii în pro­
bază în jurul cărora se desfă­ de dans şi a spectacolelor de porane : Nicolae Labiş. Marin să fie recreative, dar şi educa­ ducţie. Ultimul l-am prezentat
şoară viaţa culturală a întregii film. Sorescu.. tive. la Bărbâteni, pentru minerii de
localităţi. Ele sînt locurile în Urmărim programul pentru — După cc criterii v-aţi con­ Ne gîndim, în. prezent, la acolo. S-a încheiat cu 'jocul
care oamenii îşi pot petrece luna octombrie. Citeva acţiuni dus cînd aţi prevăzut în pro­ realizarea unui magazin-cultu- clujencsc la care s-a antrenat
recreativ şi educativ parte din interesante. De toate 14. Patru gramul clubului conferinţa: ral pe care să-l organizăiYi lu­ întreaga sală.
orele lor de răgaz, unde, da­ sînt seri de poezie. .Elaborarea tehnologiilor pen­ nar. In ce va consta ? O melo­ La Lupeni, ca şi la Cugir,
torită diversităţii manifestări­ — Ţinînd cont de faptul că tru maşini-unelte cu program, die de deschidere, care să ră- oamenii caută forme care să
lor ce se organizează (sau ar în oraşul nostru aproape fie­ întocmirea fişelor de calcul şi mînă permanentă. In forme scoată acţiunile clubului din
trebui să se organizeze) se poa­ care al 4-lea locuitor învaţă, programarea sculelor, dispozi­ vii, să fie prezentata cîteva şablonul în care s-au „încetă­
probleme sociale. Un solist de ţenit' de multă vreme. Există
muzică populară sau uşoară să o înviorare, dar încă timidă.
prezinte melodia săptâmînil, a­ Se descoperă anevoios acele
DUPĂ CE CRITERII în încheiere, un program 'ar­ mal apropiate de cerinţele oa­
forme de activitate care sînt
poi cîteva momente vesele şi,
menilor, reuşesc
să-l atragă,
tistic pregătit
clubului. de formaţiile sâ-1 facă să se simtă bine în
La Lupeni, aceleaşi căutări. edificiile de cultură din loca­
lităţile lor.
La cluburi
s-au
PROGRAMAŢI Se simte o înviorare. „uitat" pînâ şi jocurile de a­
— Ne-am ^orientat la trei ac­
grement. Intr-un club, de ta­
ţiuni pe săptâmînă care să-şi
aibă eficacitatea scontată. In lia celui de la Lupeni, nu exis­
timpul verii — ne spune tov. tă nici un joc de table, nici un
joc de rummy ( ? !) In jurul
Dumitru Făiniş, directorul clu-
ACŢIUNILE CLUBULUI ? nizăm duminica seri dansante, mesei de şah sînt văzuţi zilnic
buluj — am încercat să orga­
nenumăraţi amatori. Nici unul
dindu-le un profil mai plăcut: dintre ei nu-şi aminteşte să fi
într-o sală alăturată celei de participat, în ultimele luni, Ia
dans aranjăm mese, scaune şi vreo întrecere de şah organi­
te oferi un cadru plăcut după- ne-am gîndit să organizăm a­ tivelor şi verificatoarelor". aducem un fel de bar — dul­ zată.
S-a reuşit, în sfîrşit, ca în
amiezilor şi serilor. ceste serj de poezie — ne spu­ — Intrarea in diferite sec­ ciuri, răcoritoare. Aceasta im­ programul cluburilor să se re­
De o vreme, însă, la unele nea tov. lloria Barbu, directo­ toare ale uzinei a unei serii în­ pune şi o ţinută vestimentară nunţe la cantitate în favoarea
cluburi manifestările nu se bu­ rul clubului. Pregătite temei­ tregi de maşini-unelte cu pro­ mai aleasă. Serile dansante calităţii. Trebuie avut însă
cură de o participare largă a nic, ele se bucură de un audi­ gram. Am avut intenţia de a şi-au recăpătat prestigiul, la multă grijă ca, atunci cînd se
maselor. Unele acţiuni eşuează toriu larg. Am inaugurat pri­ sprijini acţiunea de organiza­ ele au început să vină familii programează acţiunile, să se
chiar. Directorii ridică din u­ ma seară de acest fel cu poe­ re mai judicioasă a procesului întregi de mineri şi alţi oa­ ţină cont de ( preocupările oa­
meri : ,nu vin oamenii', «cu zia lui Lucian Blaga. Puţini de producţie. Cadre de specia­ meni ai muncii. In prezent, în menilor, manifestările să fie
toată mobilizarea, zadarnic", dintre miile de elevi ai Cugi- litate se ocupă de organizarea fiecare duminică, de la orele organizate în funcţie de profi­
„le oferim multe acţiuni, să-şi rului au ştiut că Blaga a fost temeinică a conferinţei amin­ 19-24 avem seri dansante, care lul localităţii, de preferinţele .Galeriile betonate de c-
aleagă, dar.„“. Dar de ce nu fiul regiunii noastre. Tovarăşa tite. In ultima vreme am redus strîng în jurul lor sute de pe­ locuitorilor. Cînd se trece in chipa lui Grigore Giurgiu
vin ? : profesoară Rodica Romcea, u­ mult numărul acestor forme, rechi. Datorită profilulur mun­ programul clubului o acţiune, sînt ca nişte metrouri" spu­
. Timp de două luni, august şi na dintre colaboratoarele noas­ deoarece, fiind numeroase şi cii de aici, ne gîndim la orga­ cel care o propune să-şi pună nea unul dintre maiştrii
septembrie, la clubul din Cu- tre de nădejde, ajutată de cî- nepregătite judicios, ele nu nizarea unor forme de destin­ întrebarea : cu cc scop o or­ secţiei a IlI-a Musariu de
gir activitatea s-a desfăşurat la teva elemente talentate, a re­ s-au bucurat de prezenţa pu­ dere. Am început să reorgani­ ganizăm, îşi are rostul, va a­ la i.M. Barza. Aprecierea c
voia intîmplării. N-a existat uşit să facă din prima seară de blicului şi nu au fost audiate zăm serile de odihnă pentru vea eficacitalea dorită ? pe deplin meritată. Pentru
un program. Nu s-a străduit poezie, organizată în această cu interes. Ne dăm seama că mineri, pe sectoare de muncă Giurgiu şi tovarăşii lui ca­
NEVINOVAŢII
nimeni să-l întocmească. Justi­ toamnă, o întîlnire care şi-a am mers pe acţiuni multe şi şi le vom intensifica în. peri­ L. LARA litatea este obiectivul nr. 1.
De ce avem Brafeşul în pragul
Un norişor de prai se mişcă ca din apropiere, se oprise
o le/neie, care trecea pe pote­
pe mijlocul drumului* Norul
întreruperi unui nou destin se opri, din el apăru o mogil- zimbind, se uila la jocul nevi­
novat al copilului.
deafă cu pantaloni scurfi, a-
tlrnali cu o bretea de cirpă, — Mu copile, o să oboseşti
In cadrul lucrărilor de am­ (Brateşul de Jos), prevăzută prinsă de la soldul sting pes­ jucindu-le prin iarbă- Trică.
repetate de ploare ce se desfăşoară în re­ pentru etapa a Il-a de amena­ te umărul drept, parcă erau ridică numai capul şi işi şter­
giunea Galaţi, privind valorifi­ jări, lucrările ating un grad luali fn spate şl nu îmbrăcaţi, se drn nou năsucul, continu-
carea superioară a terenurilor mai ridicat de complexitate. cu landul cam mare, li frecea Indu-şi joaca Iară să răspun­
curent? sărace, slab productive, a fost Aici destinul celor 13.200 hec­ de talie. Mogildeafa I$i şterse dă. Femeia dele din cap şi
tare va fi împărţit între agri­
cuprinsă şi întinsa zonă a Bra-
năsucul cu podul palmei, ridi-
plecă.
teşului. Suprafaţa ei ocupă a­ cultură şi piscicultură — ulti­ cindu-l fn sus. Cu ochii vioi ...$tiu ei ce-a fost pe locu­
proape 30.000 hectare. Pînâ nu ma ramură fiind păstrătoarea şi sburda/nici, ca şi cum ar li rile astea ? Nici prin vis nu
de mult aceste terenuri erau unor vechi tradiţii ale acestor
(Urmare din pag. 1) făcut o treabă, se uită după pol să vadă acele grozăvii.
supuse capriciilor naturii. I­ locuri. praful pe carc-l ducea vintul, Dincolo de cring erau tranşe­
nundaţiile făceau ravagii, iar Constructorii au ridicat în se uită şi înapoi parcă aştepta ele nemţilor, cit au mai tras
cest an trebuia să ni se asi­ fondul piscicol era sărăcit şi jurul Brateşului de Jos un dig pe cineva şi nu mai apărea. îşi spre sal de acolo. După asta
gure 5.200 de stîlpi, din care neomogen. de apărare contra inundaţiilor făcu socoteala că din cauza cringul mull timp a lost în­
organele locale au asigurat Asaltul pentru zăgăzuirea a­ . de 20,3 km lungime şi au „ţe­ prafului, pe care-l stlrnlsc'cu conjurai de slrmă. nemfil In-
mai puţin de 40 la sută. Ţi­ pelor dinspre Dunăre şi Prut sut" aproape întreaga suprafa­ picioarele, nu este văzut, tre­ gropascră In iarbă multe mi­
nînd cont de faptul că nu pu­ şi trecerea la o folosire raţio­ ţă cu canale de desecare şi cu pe marginea dtumului. Pes­ ne, ai noştri le-au scos mai
tem continua lucrările în con­ nală a pâmîntului,a început în instalaţii de alimentare a noi­ te puţin timp, un alt norişor llrziu. La rădăcina unei tulc.
diţiile neasigurârii integrale 1940 cu partea de nord, numi­ lor amenajări. de ptal, dar mal subfirei, a- una din acele arme ale mor­
a sumelor prevăzute în de­ tă Brateşuţ ae‘ Sus. Doi ani Alte. şantiere importante se vinci un punct negru la mij­ ţii, liind mai bine ascunsă şi
vize, găsim foarte bună iniţia­ mai tîrziu, întreaga suprafaţă află in Insula Mare a Brăilei, loc, se tira ca şi cel dinainte iuta mal crescuse, scăpase nc-
unde pînă în 1970 urmează să
tiva cetăţenilor din acele sate a fost îndigultă şi redată agri­ pe lungimea drumului şi. In scoasă, stătea parcă la plndâ
uhde se strîng banii în per­ culturii. Primul obiectiv fuse­ fie dată agriculturii o suprafa­ scurt timp, lingă copil apăru să-şi aştepte victima. Dc ani
ţă de 70.000 hectare, pe Terasa
spectivă pentru electrificare. se atunci atins. Un altul urmă­ Brăilei, cuprinsă între apa Bu­ un dine cam pipernicit, dădu de zile sirmele stăteau fn ne­
Iniţiativa ar trebui să stea mai rea aplicarea pe aceste tere­ zăului şi Dunăre, unde se con­ din coadă cu lim­ mişcare. O ‘întin­
mult în atenţia sfaturilor nuri a unei agriculturi inten­ struieşte un sistem modern de ba scoasă ridl- dere a lor şi în­
populare comunale şi a comi­ sive, ştiinţific organizate, în irigaţii prin aspersiune. cind sl plcclnd drăzneţul ar li
tetelor de cetăţeni pentru ge­ scopul obţinerii în mod con­ ION MECA capul bucuros că fost răpus...
stant a unor producţii mari la
neralizarea ei. hectar. corespondentul Agerprcs în şi-a găsit priefe- SCHIJA Cei doi sbur-
Intr-adevăr, neasigurarea la In partea de sud a zonei regiunea Galaţi nul- dalnid nevino­
limp a sumelor prevăzute în Ca de obi­ vaţi Işi continu­
devize îngreunează activitatea La calitatea frezelor produ­ cei, copilul fi f n - 1 au jocul pe
I.R E.H. Ce le mat lipseşte în­ se de U.M. Cugir, concură şi tinse mina. Ciulind urechile lingă tufa mori ii, umpllnd cu
să lucrătorilor săi chemaţi în echipa condusă de loan Cior­ dinele li întinse laba. veselia lor liniştea cringului.
repetate rinduri de către unii nei de la turnătoria nr. 1 a U- — Ai cam intlrziat I 7/i zbenguiala lor veselă, d i­
Clinele se uită in ochii lui
cetăţeni să le execute lucrări­ zinci „Victoria" Călan. Batiuri- P rctu M cn i c nrn omenie nele atinse cu botul de sirme.
le interioare, din moment ce le turnate de ei sînt apreciate Tried, pared vrlnd să spună care liind mai lari dedt li­
ei au achitat de multă vreme de molalurgişti. In luna trecu­ ceva, dcie din cap şi vrusc să rele de iarbă, pe care le rupea
sumele cerute ? Lîeşi asemenea tă, ei au livrat cugirenilor mai lingă mina care-i slringea cu dinţii. II înţepară puţin in
mult cu 4 batiuri peste preve­
cazuri sînt neadmisibile, ele deri. In fotografie : aspect din Cît de simplă şi înduioşă­ tă, cu 3 iezi, smulsă din gu­ laba, dar parcă ruşinat că a
se înlîlnesc destul de des .In timpul lucrului. Ploaia repede de iunie, î- Plîngea ca copilul părăsit de toare este povestea puiului rile clinilor de un ţăran din Intlrziat mişcă capul dc cîteva hol. Se enervă, lăsă capul pc
vară am chemat pe tovarăşii nundase ca un potop pentru mamă, fără apărare in mijlo­ comună. Medicul veterinar labele din lafă şi se repezi in-
de la I.R.E.H., secţia Alba Iu- Foto : I. TEKEK frînturi de ceas pădurea. Du­ cul unei lumi noi şi străine. Sur­ crescut de Ana Pintea. Din ne­ Bătâlan Eugen, a confirmat ori In Jos. (Urjil. apucă cu dinii! dc ele
lia. pentru a-mî executa in­ pă ploaie, nu se ridicase încă priza şi mila copiilor şl a fe­ fericire însă omenia faţă de rănirea căprioarei cu alice şi — Dine, le ieri hai sd mer­ şi trase.
stalaţia de iluminat in casă. aburul, ciupercile împestriţa­ meii era împletită cu bucuria puii pădurii nu înfloreşte în rănile mortale provocate oe gem.
toate conştiinţele. O altă în-
Au venit, au început lucrarea seră covorul pădurii. Ana Pin- pentru puiul delicat şi fru­ eîîni. Se luară la întrecere, fugind Ccoul exploziei /)ă/runse pc
şi au lăsat totul baltă, deşi am 52 cascade pe tea din Sâliştioara, cu copiii mos, şi cu dorinţa de-al apă­ tîmplare o dovedeşte: câlrc cringul din marfiinca foaie văile şi in sal. Femeia .
achitat în întregime suma ce ieşise după ciuperci. Bucu­ ra. In Măgura Bi.în’stii, la doi Organele competente au ac­ satului• care trecuse pe lingă cring. se
mi s-a cerut". Cum mai poate roşi de dărnicia naturii, co­ Aşa a ajuns puiul de că­ aprilie a.c., trei »nşi au ieşit ţionat prompt. Roz Miron care Umbra şi iarba Inimoasă ii opri pc loc. cu sufletul Ine-
fi calificat cazul semnalat de rîul Dobra piii alergau de la un copac la prioară să împartă laptele cu să se „distreze". Trei zişi vî- în loc să apere a încălcat le­ bunit dc spaimă. Instinctiv îşi
Vasile Mărginean din satul altul. Un scincet le-a ajuns copiii Anei Pinten din Săiiş- nâtori: miliţianul Roz Miron, gile statului, a lost destituit.. atrăgea.
Scbeşel, raionul Sebeş ? In a­ Pentru creşterea efectivu­ la urechi. In iarbă şi frunze, tîoara, comuna Vălişoara. A- preşedintele cooperative» Hui Comitetul filialei Deva a aso­ Obosiţi şi bucuroşi cd ajun­ amin/i de scene tiilalc de vre­
ceeaşi situaţie se găseşte şi lui de peşte în apele de un ghem de puf auriu cu ochi sociatia vînâtorilor a lăsat pu­ loan şi Bulz Andrei, brigadier ciaţiei vînâtorilor a hotărît ex­ seseră, aşa cum plănuiseră, să me. Se uită înapoi şi vdzu cn
Nîcolae Barna din Mihalţ, ra­ munte şi lărgirea sectoru­ rotunzi, cu picioare subţiri, iul să fie îngrijit de cei ca- la cooperativă, toţi trei din cluderea celor trei braconieri se Joace. Trică se trinti pe Ioana de fum şi praf. Nu mar
ionul Alba şi alţi cetăţeni din lui de pescuit, pe rîul Do­ tremura ca varga. Un ied de re-1 salvaseră. Bretea, raionul Ilia, sînt oa­ din rîndul vînâtorilor. burtă In iarba răcoroasă, iar aşteptă nici o clipă, işi ridică
multe sate ale regiunii noas­ bra, aflucntu) Sebeşului din căprioară. Părăsit şi rătăcit în In acest an pe întinsul re­ meni preţuiţi pentru activita­ Lupul sfîşie căprioara în cu o mină (usla şi lugi iniwo;
tre. Vasâzicâ, I.R.EH. insistă munţii cu acelaşi nume, au zăporul ploii de vară. răscolit giunii au fost ocrotiţi peste 40 tea lor. Cu toate acestea au virtutea unei legi biologice ca­ dinele pufăind pe nas îşi băgă
să i se achite anticipat cos­ fost amenajate 52 de cas- de spaimele unor fenomene de pui de căprioară găsiţi în ieşit cu armele în spate şi cu re nu-i lasă alegere. Dar o- bolul pe la rădăcina Ierbii. spre cring. A lost prima care
tul lucrărilor, dar nu le con­ cado podite. Ele Însumează naturale netrâite în scurta-i doi ciini. Era sezon interzis la nml care sfîşie mama a trei Simlămintul că sini singurii a sosit, după ca fugeau clliva
tinuă cu consecvenţă. o lungime de 2G5 m l. Lu­ viaţă şi rebegit de frig, pu»ul păduri de către paznici de vî- vînătoare Iar rîinii erau ne- stăpinl ai cringului il făcu pe oameni din sal.
Vă relatăm un alt aspect: ten­ crările sînt terminale toc­ de căprioară inspăimîntat dc nâtoare, vlnători sau pur şi permişi prin pădure. S-a au­ pui ce-i hrăneşte cu sîngcle Trică nu-şi revenise din
siunea scăzută în reţea. Acest mai în perioada reprodu­ vitregia naturii cp se ridicase simplu iubitori aî faunei pă­ zit o împuşcătură, autorii zic ei, ce circumstanţe atenuante copil să strige, mai rare la
aspect e vizibil pe unele străzi cerii salmonldclor. împotriva-i aşa de mic şi fără durilor, care s-au angajat să-S că au tras .după o vulpe. Dar are ? cline, ehcmîndu-f la ordine. spaimă, nu-şl da seama ce
din oraşe şi Ia mulţi abonaţi experienţă, nu găsea altă *- aproape de locul plimbări a — Lăbuţă vino aici, hai lin­ csle cu el. nu vim/ea nimic,
din mediul rural. De exemplu, părare decit să plîngă. crească. fost găsită o căprioară gestan- ANETA ALMAŞAN-RADU gă mine I Lăbuţă n-uuzi ? atil că nu putea să se scoale
Vasile Stancîu din Ilia, strada şi era nedumerii cd nu vine
Bradului nr. 20, ne scrie că Clinele nu se dovedi aşa
din cauza tensiunii scăzute nu de supus după cum li cerca dinele la el. Copilul se apucă
ponte urmări emisiunile la te­ vocea copilului, Dele din coa­ cu o m/nd de gilul femeii şi
levizor de peste un an de zile dă şi se repezi să lingă /ala o întrebă dc Lăbuţă, căutin-
şi că acest neajuns vi l-a se­ Măsuri concrete, duoă copilului, care era trlntit in du-l cu privirea. Femeia mui-
sizat din septembrie anul tre­ Noi cadre medicale mută încet.
cut. Ce ne puteţi spune în le­ iarbă. Trică sc Ieri. începu sd
gătură cu acest caz ? rida şi să se tăvălească prin — Lasă-I, lasă-l I
Ing. Cornel Mîrza: „Cazul specificul locului de muncă După cum ne informează precădere în centrele mun­ iarbă, dinele sărea cu labele Clinele nu mai avea picioa­
il cunoaştem şi noi. Nu găsim secţia sănătate şi prevederi citoreşti şi în celelalte lo­ J pe el, se depărta, lua cile un rele dinapoi, încercă să sc
însă nici o sesizare pe care sociale* a Sfatului popular calităţi din regiune, după I băl in gură, mişca capul dc tl/ască spre ci, sc prăbuşi in
ne-ar fi Irimis-o în 1966. Ne-a Aşezat la aproape 4,5 km dc minus de aproape 3 zile lu­ duri de informare despre mi­ regional, azi sosesc în cum urmează: la Petro­ Iarbă. Veniră şi ceilalţi oa­
scris doar luna trecută. Cum puţul principal de extracţie, crătoare. Pentru a ieşi din im­ nerit. regiunea noastră pentru şani 25, Hunedoara 17, Al­ cileva ori. II lăsa şi iar fugea
noi avem termen de rezolvare sectorul VIII de la mina Lu­ pas, am trecut la efectuarea In vederea folosirii mai ra­ a-şi lua posturile in primi­ ba lulia 5, Brad 5, Haţeg la Trică stUI lingă sau să-l a- meni şi ajutaifă femeii să ducă
a sesizărilor în 30 de zile, vom peni deţine în prezent un re­ unul amplu studiu de cerceta­ ţionale a fondului de timp,, re, 62 dc absolvenţi ai fa­ 3, Sebeş 3, Ilia 1 ele. pucc cu dini ii dc pantaloni, copilul, dinele ii petrecu cu
pune capăt şi acestui neajuns cord mult rîvnit în toată Va­ re ştiinţifică, care a fost a­ transportul minerilor se face cultăţilor de medicină şi O dată cu iuarca postu­ simţea că veselia copilului privirea, rămase cu ochii des­
pinâ Ia sfîrşitul lunii în curs. lea Jiului. De mai bine de 5 probat de conducerea tehn*eă cu maşina pînă la puţul „Vic­ farmacie din ţară. Dintre chişi, sticloşi, spre sat, încotro
(Interlocutorii noştri n-au luni, decadă de decadă, se a exploatării. toria", de unde, numai în aceştia, 30 au specialitatea rilor în primire, noile ca­ creştea dnd el vrea să Iacă
spus înşă nici un cuvînt des­ menţine în plutonul sectoare­ — V-aş ruga să enumeraţi 10—15 minute, se, ajunge la medicină generală şi pedia­ dre dc medici şi farmacişti acesl lucru, se molipseau dc duceau copilul.
pre atitudinea maistrului Cîm- lor fruntaşe; de trei ori a fost cîteva din principalele crite­ frontul de lucru. (înainte de a trie. 22 stomatologie şi 10 işi vor aduce contribuţia la veselie unul dc la altul.
peanu din vina căruia reme­ chiar primul pe Vale. înche­ rii ale studiului. se hotărî transportul pe puţul farmacişti. asigurarea unei asistenţe O clipă joaca se întrerupse, IM. GHEORGHIU
medicale şi medicamentoa­
dierea s-a prelungit atif de ind trimestrul III cu 5.235 tone — La început am studiat „Victoria", pierdeam zilnic Ei vor fi repartizaţi in Deva
mult). cărbune peste prevederile pla­ justeţea „planificării" planului. cîte 160 ore. Din luna martie funcţie dc necesităţi, , cu se tot mai calificate popu­
laţiei din regiunea noastră.
iîr nului, tinde să încheie anul Ne-am convins că, faţă de li­ ciştigâm aceste ore).
In încheiere, directorul în­ 1967 pe la mijlocul lui decem­ nia de front ce o avem, cele •Analizînd lucrările de pre­
treprinderii a enunţat o serie brie. . . 350 tone se puteau realiza cu gătire am constatat că felul w
de măsuri ce stau în atenţia De remarcat este faptul că efectivul existent şi încă în cum s-au executat în 196G şi
colectivului pentru îmbunătă­ trimestrul I a fost încheiat cu condiţii obişnu'te de exploa­ in primul trimestru al anului
ţirea modului de deservire a un minus de 962 tone. In dis­ tare. Apoi ne-am ocupat de 1967, nu era tocmai cel potri­
abonaţilor cu energie electrică: cuţia pe care încerc s-o port transportul producţiei, care vit. Producţia de 1.500 tone
dotarea echipelor de interven­ cu şeful sectorului, îng. Vio- trecea prin filiera a două pu­ cărbune planificată a se ex­
ţie cu mijloace rapide de de­ rel Petrulo, chiar pe rampa ţuri. Distanta de la puţul prin­ trage dîn pregătiri lunar, se
plasare, înzestrarea maşinilor puţului „Victoria", pornim de cipal „Centru" pinâ la locu­ arufica la haldă o dată cu ste­
cu staţii de radio emisie-re- la începutul anului. rile noastre de muncă era des­ rilul, din cauză că la înaintări
cepţie, o preocupare mai mare — După cîte ştim, în sector, tul de lungă, aproape 4,5 km. se folosea metoda tăierii ne­
pentru îmbunătăţirea pregăti­ aţi avut un plug de cărbune. îndepărtarea plugului am selective (pregătirile se făceau
rii profesionale a lucrătorilor. De ce s-a scos din exploatare, făcut-o cu o oarecare reţinere mixte — 1,40 m cu cărbune.
Aplicarea lor şi trecerea Ia după ce, în prealabil, aţi op­ gîndindu-ne că prin introdu­ 1,40 m steril, se tăia şi se în­
noul sistem de lucru menit să tat pentru introducerea Iul ? cerea unei haveze, K.M.P.-3, cărca în acelaşi vagonet, arun-
reducă simţitor numărul de­ nu vom realiza nici măcar cele cîndu-se pentru sim.plul- motiv
ranjamentelor în reţeaua elec­ — Este adevărat, la "început 4 tone. Contrar aşteptărilor că este numai şist). Pe baza
trică, se fac insă destul de plugul a „arat" bine, „brazda" însă, am ajuns ca, în prezent, studiului, am ajuns la conclu­
greoi. Mai multă atenţie se era destul de „adîncâ". Cu să avem randamente de 7,4 zia că folosirea tăierii cu front
cere să fie acordată calităţii timpul însă, au Intervenit con­ tone/post in abataj, faţă de 4 lung la pregătiri este destul
lucrărilor, operativităţii cu ca­ diţii tectonice cu un zăcâmîn* lone/post realizate cu plugul. de avantajoasă. Sterilul depi­
re se răspunde solicitărilor, destul de pronunţat, adică în La organizarea brigăzilor am lat se poate înmagazina în
domenii în care I.R.E.H ră- calea plugului au apărut falii, pornit de la calificarea fiecâ- „sac", redueindu-se numărul
mîne încă deficitară. Este a­ sărituri şi intercalaţii mari de rui membru al ei. Am repar- vagonetelor necesare evacuării
devărat că multe deranjamen­ piatră. La aceste situaţii pro­ tiz.at minerii specializaţi la lu­ lui la zero. In acest fel s-a
te. întreruperi de curent etc. babil că vechea conducere a crările în frontale, iar pe cei reuşit să se realizeze înaintări
au Ioc şi din vina abonaţilor. sectorului nu s-a gîndit. El dă de la pregătiri î-am perma­ pînă la 205 m l. pe lună, faţă.
Poate că nu ar fi râu dacă rezultatele scontate cînd baza nentizat pe schimburile pe ca­ de 160 m.l. cît se obţineau an­
I.R.EH., paralel cu munca pe şi tavanul sînt bune Interve­ re iniţial erau. fără a-i muta terior ; am recuperat cele 1.500
care trebuie s-o ducă pentru nind condiţiile am»ntite, îşi în­ de la o brigadă h alta. In ve­ tone cărbune, ba chiar am a­
întărirea disciplinei în rîndul greunase înaintarea. Aproape derea îmbunătăţirii nivelului juns să dăm în plus, la ace­
salariaţilor săi. ar întreprinde zilnic ne trezeam şi cu cîte o lor de cunoştinţe, un număr iaşi m.l. de pregătire, între
şi unele acţiuni de educare o surpare care ne ţinea în loc. de 30 ajutori mineri şi vago­ 1.000—1 200 tone cărbune lu­
abonaţilor, de instruire a lor netari urmau cursurile şcolii nar, sterilul râmînînd sâ-1 fo­
cu privire Ia utilizarea curen­ Aşa s-a întîmplat ca la fine­ de calificare, iar cu şefii de losim pentru rambleîere
tului electric. le trimestrului I să avem un brigadă sâptămînal ţineam ci- I. POPA Forţă şi energie. Foto : V. ONOIU