Page 88 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 88
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA !
Dezbaterea docum entelor Plenarei
C.C. al P.C.R. din 5-6 octom brie 1967
M Ă S U R I CE RĂSPUND
ACTUALELOR CONDIŢII
Documentele recentei plena rile aduse procesului de pro întreprinderii pentru stimula
re a C C al P C R s-au dezbă ducţie. Va trebui însă ca pe rea materială fiind astfel di
tut recent în plenara lărgită o parcurs ele să fie corectate minuată. Aceasta va cointeresa
comitetului de partid de la astfel Incit să reprezinte posi pe fiecare lucrător în folosirea
E M. Barza. „Ceea ce caracte bilităţile reale de producţie, cît mai raţională a materiale
rizează documentele plenarei determinate atît de condiţiile lor. Sistemul de gospodărire a
— spunea inginerul loan Di- locului de muncă, cit şi dc fondurilor şi acordarea credi
neş, şeful serviciului organiza structura formaţiei de lucru". telor preconizate de proiectul
rea muncii — este analiza pro Referindu-se )a faptul că de Directive vor determina u- VINERI 27 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
fund ştiinţifică a actualelor in prezent unităţile economi ANUL XIX NR. 3986
condiţii de dezvoltare a ţârii ce întimpină dificultăţi în a (Continuare in pag. a 2-a)
noastre. Măsurile luate răspund provizionarea cu materiale, da
pe deplin acestor condiţii, re- torită centralizării excesive o
glcmcntînd o serie întreagă de acestei activităţi. inginerul
deficienţe care nu frînat într-o Ştefan Nâstâsoiu — director I n î n t ^ j n i u t r e a C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a l e a P. C ./?. întrevederea tovarăşului
oarecare măsură bunul mers adjunct. — arăta că , formele
al activităţii de producţie de organizare preconizate vor
Normele de muncă, dc exem facilita aprovizionarea cores
plu, erau şi in întreprinderea punzătoare cu materiale fără Nicolae Ceauşescu
noastră în aşa fel calculate In intermediari. Cred insă că INIMA DE OTEL A PATRIEI PULSEAZĂ
cit prin depăşirea lor se rea centrala industrială fiind uni
lizau adaosuri variabile la sa tate cu gestiune proprie ar fi
lariul tarifar ce nu reflectau necesar ca ea să dispună şi dc cu preşedintele Republicii
contribuţia adusă la realizarea depozite proprii de materiale.
sarcinilor de plan. Normele pe Buna lor gospodărire este asi
care Ie-nm aplicat cu începere gurată prin aceea că orice ri CU TOATĂ PUTEREA
de la 1 octombrie, ţin în mare sipă se repercutează asupra
măsură seama de îmbunătăţi beneficiului, partea ce râmîne Islamice Pakistan
Apropierea Conferinţei Na tat cu studiile, încercările şi Joi dimineaţa, tovarăşul Central al Partidului Comu
SENSURILE MAJORE de însemnătate deosebită în supravegherea atentă a proce Nicolac Ceauşescu, secretar nist Român şi preşedintele Re
ţionale a P.C.R. — eveniment
selor tehnologice de către maiş
viaţa partidului şi poporului trii loan Cismaş, Tiberiu Sir- general al Comitetului Central publicii Islamice Pakistan au
fost de acord în a aprecia că
ALE SISTEMATIZĂRII nostru — găseşte colectivul ca, Cornel Ardelean şi Victor al Partidului Comunist Ro focarele de încordare interna
mân, a avut o întrevedere cu ■
Petrescu. Dovada că prevede
CS. Hunedoara animat de do
rinţa de a răspunde cu cele rile se îndeplinesc o dau minu preşedintele Republicii Isla ţională, zonele de tensiune şi
conflict constituie nu numai
LOCALITĂŢILOR RURALE mai preţioase daruri grijii pen tele ce se ciştigâ în fiecare zi mice Pakistan, feldmaroşalul surse de înveninare a atmos
La oţelâriile Martin şî elec
Mohammad Ayub Khan, care
tru fericirea şî bunăstarea ce
lor ce muncesc care străbat ca trică, unde angajamentul anu a făcut o v'r/itâ oficială în tara ferei internaţionale, dar şi rea
Cooperativizarea agricultu hectar, au condus Ia scăderea un fir roşu documentele re al a fost deja depăşit, un co noastră. le pericole pentru pacea ome
rii, organizarea marii produc eficienţei economice a investi centei plenare a Comitetului lectiv alcătuit din inginerii Ni La întrevedere au luat par nirii, pronunţîndu-se pentru
ţii, mecanizarea lucrărilor a ţiilor cane se realizează in a- Cenlral. Pe 9 luni, prevederile colae Gâvânescu, Adrian Po- te Chivu Stoica, preşedintele sporirea rolului şi a contribu
gricole. apariţia unor unităţi cesle localităţi. Exemple su planului au fost depăşite cu 80 povici şi Victor Sîntîmbreanu. Consiliului de Stat. Ion Gheor- ţiei pe care sînt chemate s-o
agricole de tip industrial, cre gestive în acest sens oferă milioane lei la valoarea pro maiştrii Florin Jurcâ şi Dumi ghe Maurei*, preşedintele Con aducă toate statele, mari sau
area de ferme într-un număr construcţia căminelor cultura ducţiei globale, cu ;163 milioa tru Brînzei se preocupă ex siliului de Miniştri, George mici. ia asigurarea securităţii
mare de localităţi rurale cre le din Dobra şi Pui. Supradi ne lei la producţia marfă şi cu clusiv de crearea condiţiilor Macovoscu, prim-adjunct al şi păcii pe toate continentele,
ează condiţii superioare de mensionarea lor în raport cu 173 milioane lei la producţia necesare atingerii indicatorilor ministrului afacerilor externe, la crearea unui climat de pace
muncă şi viaţă pentru popu cerinţele reale a determinat marfă vîndutâ şi încasată. prevăzuţi pentru anul 1968. Alexandru Bălăci, vicepreşe şi cooperare internaţională.
„Avem tot ce trebuie pentru
laţia de la sate. Evoluţia şi irosirea unor sume importan „Pînâ in prezent au fost pro a cinsti Conferinţa Naţională dinte al Comitetului de Stat Exprimîndu-se îngrijorarea
transformările survenite în me te. duse în plus 22.000 tone oţel şi a partidului cu asemenea re pentru Cultură şi Artă. Mihai în legătură cu situaţia încor
diul rural impun ca un impe Vasfa acţiune dc sistemati 25.000 tone laminate finite — zultate'4 — spun ci. Magheru, ambasadorul Româ dată care s-a creat în Vietnam
rativ, necesitatea, dezvoltării zare a satelor va fi funda spunea tovarăşul Ion Nicules- niei în Pakistan şi faţa de pericolul pe care a
organizate, raţionale a satelor mentată pe studii de amena cu, secretarul comitetului do In sprijinul afirmaţiei aduc Au luat parte, de asemenea, ceasta o reprezintă pentru pa
şi comunelor. Acest imperativ, jare a unor unităţi teritoriale partid pe combinat. Dorinţa o seamă de fapte vizînd îm Syed Sharifuddin Pirzada, mi cea mondială, s-a subliniat că
care izvorăşte din însăşi poli complexe, aneombranle, în ca noastră, a comuniştilor, a tu bunătăţirea aprovizionării cu nistrul afacerilor externe a[ este necesar să se depună toa
tica generală a Partidului Co re reţeaua de localităţi urba turor oamenilor muncii este de materii prime şi materiale, a Pakistanului, Jamsheed K. A. te eforturile pentru a se asi
tehnologiilor de montare a tre
munist Român, trebuie mate ne şi rurale să-şi găsească tra a da patriei cît mai mult oţel. nurilor de turnare, menţinerea Marker. ambasadorul Pakista gura respectarea dreptului ina
rializat pe baza unor studii tarea sub raportul tuturor fac- de a respecta cu stricteţe pla preliminarului de oale în nului în România. S. Fida Has- lienabil al poporului vietna
ample privind <actorii natu nul sortimental şi a satisface funcţiune, precum şi realiză san. secretarul principal al mez de a-şi hotărî singur
rali. economici, demografici, Arhitcct integral obligaţiunile contrac rile ce le înscriu zilnic echipe preşedintelui, Altaf Gauliar, soarta, de a decide asupra pro
sociali şi tehnici. CONSTANTIN fAREMSCHI tuale faţă de toţi beneficiarii. le de oţelari conduse de Ni secretarul Ministerului Infor priului său viitor. Referitor la
Mai mult decît atit, în cinstea
Dispersarea locuitorilor în directorul D S.A.P.C. Deva Conferinţei Naţionale a parti colae Dragomir, Traian Bîrlea. maţiilor şi Radiodifuziunii, evenimentele din Orientul
sate foarte mici şi mici, pre încărcarea fontei în cuptorul oţelâriei iţi dă impresia dului, ne propunem ca, pînâ Alexandru Petrovici, Dumitru Kamaluddin Ahmad, director Apropiat a fost subliniată ne
cum şi densitatea redusă pe (Continuare în pag. a 2-a) erupţiei de metal incandescent. Foto: N. MOLDOVEANU la 1 decembrie, să realizăm Crîşmaru, Viorel Baleea şi general în Ministerul Afaceri cesitatea unor eforturi îndrep
sarcinile la export pentru în multe altele. Ele se completea lor Externe tate spre normalizarea situa
ţiei printr-o rezolvare paşnică.
tregul an". ză într-un tot armonios cu ce Tn timpul întrevederii, între In cadrul convorbirii a fost
Efervescenţa muncii de pe ea ce şl-au propus furnaliştii. secretarul general al Comite
Folosind dîn plin timpul recoltatul şi transportul coce care pînâ la data de 20 octom , Dorim ca în aceste zile să tului Central al Partidului Co relevată hotărirea celor două
prielnic din această toamnă, nilor decurge mai anevoios, brie a.c. nu aveau executate Absolvenţii - platformele furnalelor şi cup asigurăm un mers normal şi munist Român şi preşedintele ţârî de a promova dezarmarea
mobilizîndu-se în număr mare fapt pentru care şi realizările arături pe nici un hectar. La toarelor Martin, acţiunile şl fără stagnări al agregatelor — generală, precum şî importan
la lucru, ţăranii cooperatori sînt mai mici. De abia 32 de Berghin. de exemplu, trebuie măsurile ce se iniţiază în fie spune ing. Petru Opriş, şeful Republicii Tslamice Pakistan a ta unor mâsurî eficiente de
din mai multe unităţi ale raio hectare s-au arat din cele 143 arate pentru culturile de prl la posturi care secţie, îţi dau certitudi secţiei I furnale. Prin măsu avut Ioc un schimb de păreri dezarmare-, in primul rînd nu
nului Alba au reuşit să termi planificate. Deşi se lucrează cu mâvarâ 480 de hectare şi nu nea că secretarul comitetului rile ce le-am luat şi tragerea referitor la legăturile pe lârîm cleară.
ne recoltatul şi transportatul 5 tractoare, totuşi realizările s-au realizat decît 280 arătură de partid pe combinat a expri de inimă cu care lucrează fie politic, economic, ştiinţific şi Preşedintele Republicii Isla
porumbului de pe eimp sînt mici. In cele 4 zile de de vară. iar la Teiuş din cele In aceste zile îşi încep ac mat ceea ce. de fapt, gindeşte care om sintem încredinţaţi că cultural dintre cele două ţâri. mice Pakistan a invitat pe se
Se remarcă îndeosebi rezul cînd a început acţiunea nu s-a 570 de hectare planificate cu tivitatea în unităţile agrico şi preocupă pe fiecare membru vom reuşi să dăm oţelarilor apreciindu-se că acestea înre cretarul general al Comitetu
tatele obţinute de către coope realizat mai mult de 1,5-2 hec însâmînţâri timpurii s-au arat le de producţie din regiu al colectivului de siderurgişti: fonta de. care au nevoie, rit gistrează o evoluţie favorabi lui Cenlral al Partidului Co
rativele agricole din Igliiu, Bu- tare pc tractor. Nu este mai doar 169. cu toate că există nea noastră, un număr de inima de metal a patriei să mic şi de calitate corespunză lă pentru ambele popoare. S-a munist Român şi pe soţia, sa,
pulseze, in'aceste zile, cu toa
cite 5-6 tractoare în fiecare u 59 absolvenţi aţ institutelor tă puterea. Dacâ-i întrebi cum toare". subliniat totodată că princi să facă o vizită in Pakistan
nitate destinate acestei lucrări. agronomice, medici veteri anume, prim-topitorii Vasile Atmosfera de entuziasm Ş> piile respectului reciproc, al Invitaţia a fost acceptată cu
De necesitatea şi importanţa nari, ingineri mecanici, hor Ivănescu, Constantin Drago- preocuparea intensă pentru a suveranităţii şi independentei plăcere.
executării arăturii de toamnă ticultori şi agronom». Ală mir, Marin Găină şi Teodor Fi- găsi cele mai netede căi spre naţionale, neamestecului în întrevederea a decurs înlr-o
treburile interne, egalităţii în
vorbesc sporurile
de recoltă
Şi arăturile adînci obţinute in mai multe unităţi turi dc cooperatori, lucrători ciu de Ia O S M. 2 iţi spun că producţii sporite de metal stâ- drepturi şi avantajului reci atmosferă sinceră, cordială
din inlreprimlcrilc agricole
pinesc fiecare colectiv de mun
reducind la 10 ore durata de
proc, după care se călăuzesc
agricole din regiunea noastră
Acolo unde lucrarea s-a exe de stat şi mecanizatori, spe elaborare a şarjelor în cuptoa că din marele Combinat side cele două ţâri în relaţiile lor Preşedintele Republicii Isla
cîalişlii îşi vor aduce o con
rurgic al Hunedoarei. Ele fac
rele la care lucrează Avram
cutat la timp şi în bune con tribuţie dc seamă la intro Opriş, Mafiei Retegan şi toţi ca în zilele premergătoare internaţionale, Diecum şi pro mice Pakistan, feldmareşalul
gresele dobîndite de România
diţii aceste sporuri se ridică la
fac parte din cam 300-500 kg, ha la porumb şi 250 ducerea şi aplicarea pe sca cei ce folosesc oxigenul spun Conferinţei, graficele întrecerii şi Pakistan în dezvoltarea lor a făcut o vizită oficială în ţa
Mohammad Ayub Khan. care
ră largă a ştiinţei agricole,
socialiste să urce mereu.
că deviza lor este ca limita
economică, creează noi posibi
Arătura
300 kg la ovăz.
de
ra noastră, la invitaţia preşe
toamnă înseamnă refacerea în scopul creşterii producţiei de 10 ore să fie mult lăsată în GlI. COMŞUTA lităţi pentru creşterea şi diver dintelui Consiliului de Stat al
vegetale şi animale.
urmă. Efortul lor este comple
structurii solului, acumularea sificarea schimburilor, pentru Republicii Socialiste România.
extinderea colaborării şi coo
unei cantităţi mai mari de apă
pania de toamnă! în pămînt, distrugerea a peste perării dintre cele două ţâri. Chivu Stoica, a părăsit joî la
plecind
amiază Bucureştiul,
25 la sută din totalul buruie
Abordînd probleme ale si
spre patrie.
nilor cu care este înzestrat te
renul. Mai important este însă tuaţiei internaţionale, secreta (Agerpres)
Comitetului
rul general al
faptul că prin executarea aces
tei arături nu mai este nevoie
cerdea şi Şard, unităţi în care puţin adevărat că şi terenul de a se ara in primăvară cînd
s-au recoltat în total 635 hec este tare şi se lucrează mai de fapt este contraindicat,
tare cu o producţie medie ce greu, dar trebuie utilizat mai dindu-se astfel posibilitatea dc CU PLANUL PE 10
diferă de la 2 080 kg la Ighiu raţional timpul dc muncă. Este a se ieşi mai repede la semă
la 2.680 kg boabe la hectar la necesar să sc sfîi*şe?scâ cele nat.
Bucerdea. lalte preocupări şi să se pună Tovarăşi specialişti din uni
Pe suprafeţele de pe care a un accent mai mare pe execu tăţi şi organe agricole raiona LUNI ÎNDEPLINIT
fost recoltat porumbul se lu tarea arăturilor — lucrarea le ! Cunoaşteţi aceste lucruri
crează acum la transportul şi numărul unu a mecanizatori De ce nu se face totul pentru
depozitatul cocenilor în vede lor în perioada actuală. crearea unui front de lucru
rea arăturilor de toamnă. La încheierea campaniei de în- tractoarelor prin eliberarea te Preocuparea pentru mai producţie l-au înregistrat în
Ighiu. bunăoară, eliberarea te sâminţare în epoca optimă a renului de coceni şi transpor buna organizare a producţi deosebi pe scama creşterii
renului fâcindu-se imediat du făcut posibilă eliberarea trac tarea lor la ferme de animale? ei şi a muncii, receptivitatea productivităţii muncii cu cir
pă recoltarea porumbului, s-a toarelor de la o serie de lu Baza producţiei viitoare de faţă de nou şi munca însu ca 49 kg cărbune pe post.
creat posibilitatea mecanizato crări şi folosirea lor la execu pinde de un complex de fac fleţită au adus minerilor de faţă de prevederi.
rilor de a trece la executarea tarea din timp a arăturilor a- tori printre care arătura are la Lupeni un valoros rezul Pc panoul întrecerii socia
arăturilor pe o suprafaţă de dînci de toamnă. Cu toate a- un rol deosebit. Ea trebuie în tat în palmaresul întrecerii liste ce se desfăşoară intre
205 hectare din cele 268 plani ceslea mai există o serie de să făcută la timp. toamna şi nu socialiste : îndeplinirea pla sectoarele exploatării locul
ficate, lucrarea fiind în plină unităţi cum sînt cele din Te primăvara. nului pe 10 luni cu 7 zile I il ocupă sectorul nr. 5 a că
desfăşurare. La Bucerdea însă. iuş, Oarda, Berghin şi Câpud Ing ŞT CRĂCIUN mai devreme. De la începu rui contribuţie Ia depăşirea
tul anului şi pînâ în prezent dc mai sus este dc circa
Peisajele hunedorene incintă prin frumuseţea lor ochiul călătorului pornit la ci au extras peste plan a 20.000 lonc cărbune.
drum. O dovadă grăitoare în acest sens o constituie şi fotografia noastră care înfăţi proape 50.000 tone cărbune
şează un aspect de Ia Peştera Bolii (în drum spre Petroşani). Foto : I. TEREK cocsificabil. Acest plus de
Economista Ana Cojocarii
de la întreprinderea minie
ră Deva nc-a făcut cunoscut
că ieri minerii din localitate
Sesiaău şi Kă&puitsuu
au raportat îndeplinirea pla
nului pc primele 10 luni ale
anului Ia principalii indica
tori. La producţia globală
s-a înregistrat o depăşire de
4,1 procente,
iar producţia
----------- faţă in faţă -- marfă a fost îndeplinită in
proporţie dc 103,7 (a
sută.
Creşterea producţiei dc
minereu, îmbunătăţirea ca
n numele unui grup de satul Rîu de Mori, raionul ceastâ problemă, ne-a răs N. R. Răspunsul este de lităţii Urî si reducerea chel
I muncitori de pe şantierul Haţeg, care ne semnala une puns : „Gestionara Olteanu parte de a ne satisface. Nu tuielilor sint evidenţiate şi
viitorului combinat pentru le deficienţe in alimentarea Maria a recunoscut că cele se menţionează nici o măsură de faptul că în cele trei tri
industrializarea lemnului din cu energie electrică, conduce sesizate sînt reale. Pentru a concretă, luată in vederea e- mestre care s-au scurs din
Sebeş, tovarăşul luliu Preda rea I.R.E.H. ne-a răspuns : nu se mai repeta, conduce 1 iminării neajunsurilor sem acest an colectivul de la
ne-a scris că lucrările de con „In satul Rîu de Mori s-au rea O.V L. Alba Iulia a sanc nalate. O simplă urmărire nu K.M. Deva â realizat i 500 000
struire a cantinej de Pe acest luat măsuri pentru remedie ţionat-o cu mustrare". va rezolva problema. lei economii In preţul dc
şantier se tărăgănează. Trimi- rea deranjamentelor semna Deci. sesizarea dumnea Aşteptăm să-şi spună cu- cost, inrecistrind totodată
ţînd sesizarea spre rezolvare late, punindu-se la punct in voastră, tovarăşă Colev, a vîntul cei care iau zilnic ma 3.500.000 lei beneficii peste
Trustului nr. 5 de construcţii acelaşi timp şi iluminatul prins bine. De aceea, vă aş sa la cantina cu pricina. prevederi.
şi montaje Braşov, iată răs public". teptăm cu veşti in continuare, I ocuitorii blocului din
punsul primit la redacţie : \ / i s-a redat liniştea, locui r j espre o serie de deficien- I f 1- strada Cloşca nr. 8 au
,,Dupâ primirea sesizării dv. " toii din strada Plevnei. U ţe care se manîsfestâ la dreptate. Imobilul in care lo
s-a făcut o analiză la şantier, oraşul Deva? In răspunsul cantina de la căminul nr. 3 cuiesc este supus degradării
cu participarea administraţi Sfatuluj populai' al oraşului din Vulcan, ne-au sesizat mai din cauză că în ultimii 15 Un nou produs
ei cantinelor şi a conducerii Deva, trimis in urma sesiză mulţi mineri de la E M Vul ani nu i s-au făcut nici un
administrative a trustului. In rii dumneavoastră, se spune: can. In răspunsul trimis re fel de reparaţii. S-a dispus ca de panificaţie
urma acesteia au fost luate o „S-a pus în vedere întreprin dacţiei, Consiliul local al I.G.O. Deva, sectorul Simeria
serie de măsuri care, aplicate derii I.P.I.P. Deva să nu mai U.G S.R din Petroşani ne co să înceapă lucrările de repa
in practică, au permis ca in folosească strada ca loc de munică : , Aspectele semnala raţii la data de 16 octombrie In magazinele alimentare
jurul datei de 20 octombrie parcare şi atelier de repara te corespund realităţii. Orga a.c.". Cele de mai sus sînt şi la brutăriile din oraşul
Hunedoara s-a pus in vînza-
a.c. cantina să intre în func ţii auto şi să respecte cu nele administrative care răs citate din răspunsul trimis rc pentru consumatori un
ţiune". stricteţe liniştea cetăţenilor pund direct de cantine au redacţiei de către Sfatul
din această stradă" manifestat o slabă preocupa popular ai oraşului Deva. nou produs dc panificaţie :
N. R. Aşteptăm confirma Ţ ovarâşa Maria Colev din re pentru îmbunătăţirea mo pline semi de 4 kg. Acest
rea muncitorilor de pe şan ■ Teiuş ne-a sesizat că ges dului cum se fac aprovizio Au început lucrările? Daţi produs este mult solicitat dc
tier asupra calităţii meselor tionara Olteanu Maria de In narea, dese’rvirea. calitatea şi dumneavoastră, locatarii, o gospodine. El duce Ia econo
care se servesc la noua can mină de ajutor pentru urgen mie de timp la cumpăratul
tină. chioşcul de legume şi fructe mîncârii etc. Consiliul local tarea lor. că se apropie iar pîinit, şi arc calitatea de a
din staţia C F R. Teiuş, ser va urmări cu mai multă a na, şi, mai scrieţi-ne.
1 a sesizarea noastră, tri tenţie cum se asigură cele se menţine mai mult timp în
misă în urma unei scri veşte cu prioritate prietenii mai bune condiţii minerilor stare proaspătă. Asemenea
sori primite Ia redacţie de la şi cunoştinţele. Conducerea care iau masa la cantinele o Rubrică realizată de produs n-ar strica să se gă
In aceste zile de toamnă însemnate cantităţi dc legume şi fructe iau drumul depo un grup de cooperatori din l R.V.L.F., care a cercetat a- raşului". GH I. NEGREA sească şi in alte centre ale
zitelor pentru aprovizionarea de iarnă. In foto: la depozitul O. O. V. L. F. dîn Oraşlic, regiunii.
unde s-au insilozat importante cantităţi de legume şi fructe.