Page 89 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 89

2                                                                                                                                                                              DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3586
                                                                          ■s-jibRn

         CRESC  RINDURILE                                                                            Nu  e  uşor  să                                         Mod original  de


                                                                                                                                                             a  folosi                       Viaţa  şcolară
         ORGANIZAŢIILOR  DE  PARTID                                                                  ştii  să  circuli

                                                                                                     Vedem cu  ochii noştri cum                              fierul  vechi
                                                                                                    zi  de  zi  drumurile  publice                                                           ..AUDI0-V1ZUAL
          Organizaţia  de  partid  de   la   îndreptată  îndeosebi   înspre   tate",  „Despre  întărirea  vigi­  sint  tot  mai  intens  circulate,
         întreprinderea  de  construcţii   primirea  unor tovarăşi  din  sec­  lenţei  revoluţionare,  păstrarea   ne  scrie  tovarăşul   Nicolae              La  Preparaţia  cărbunelui  din
         siderurgice   Hunedoara  are   toarele  cheie  ale  producţiei,  la   secretului  de  partid  şi  de  stat"   Creangă  din  Săsciori,  raio­        Coroeşti,  există  o  slabă  preo­
         îndreptată   atenţia   în  per­  nivelul  uzinei  cît  şi  al  secţiilor,   etc.  Mai  mult,  unii  membri  de   nul  Sebeş.  Turisme,  camioa­     cupare  pentru  colectarea  fie­  „Audio-vizual*4.  In  limba­  s-a  anunţat  existenţa  fondu­
         manenţă   spre   primirea  In   cum  ar  fi  serviciul  tehnic,  sec­  partid  mai  vechi,  dintre  cei   ne,  autobuze,  biciclete  ira-           rului  vechi.  De  mai  multe  luni   jul  uzual  al  cadrelor  didac­  lui  de  pelicule,  s-a  cerut  fo­
         rîndurile   ei   a   ce.lor   ţiile  maşini  de  spălat  rufe,  lanţ   mai  destoinici  muncitori  şi   pinzesc  la  toate  orele  şose­            în  jurul  silozului  de  depozita­  tice,  expresia  circumscrie  o   losirea  Iui,  iar  filmoteca  a
         mai  destoinci  lucrători  de  pe   şi  altele.  Astfel,  de  la  începu­  maiştri,  au  organizat  cu  tinerii   lele.  O  dată  cu  creştereo  nu­  re  a  cărbunilor  şi  in  imediata   gamă  largă   de   mijloa­  funcţionat  şi  în  anul  trecut,
         şantiere  Munca  perseverentă   tul  anului  şi  pînâ  în  prezent,   din  organizaţiile  U.T.C.  şi  din   mărului  de  vehicule  sporeş­          apropiere  a  depoului  de  loco­  ce  destinale  modernizării  în-   fiind  familiară   deja  unor
         continuă,  desfăşurată  în  acest   au  fost  primiţi  în   rîndurile   activele  fără  de  partid,  discuţii   te  şi  pericolul  accidentelor.    motive  stau  aruncate  circa  700   vâţămîntului.   Nu   ştim   şcoli  cu  care  colaborează  in­
         sens,  a  dus  la  creşterea  numă­  membrilor  de  partid  peste  00   cu  privire  la  drepturile  şi  în­  In  aceste  condiţii  se  pune  o     tone  de.fier  vechi.  In  timp  ce   dacă   s-a   înregistrat  tens.
         rului  membrilor  de  partid  în   tovarăşi.  Intre  ei  amintim  pe   datoririle  membrilor  de  partid,   întrebare  firească :  Cum  cir­        oţelarii  Combinatului  siderur­  undeva  frecvenţa  cu  care  cu­  Faptului  că  se  solicită  fil­
         timpul  trecut  din  acest  an,  cu   inginerul  Nicolae  Trucă,  teh­  calitatea  de  membru  de  partid   culăm  pe  stradă ?  Cunoaş­            gic  din  Hunedoara  nu  dispun   vintele  „audio-vizaul"  revin   me  de  către  puţine  unităţi
         peste  J00  de  tovarăşi.   ,  nicianul  Cornel  Blîndea,  lăcă­  şi   alte  teme  asemănătoare   tem  regulile  de  circulaţie ?                   de  necesarul  de  fier  vechi,  de-   în  şedinţele  de  consilii  peda­  şcolare  i  se  adaugă   altele.
           Pentru  primirea  în  rîndurile   tuşul  Ion  Ignat,  sudorii  Nico-   Printre  cei  care  au  vorbit  ti­  Aceste  motive  au  făcut  ca  în     şeurile  rezultate,  de  la  aşehie-   gogice,  în  dezbaterile  comi­  Unele  şcoli  reţin  peliculele
         lor  a  noi  membri  de  partid, în­  lae  Bâgâianu  şi  Petru  Creţ  şi   nerilor  la  oţelâria   Martin-II,   planul  de  muncă  al  căminu­      rea  metalelor  sînt  amestecate   siilor  melodice,   în  analiza   luni  de  zile,  împiedicînd  fo­
         deosebi  dintre  uteciştii  cei  mai   alţii.              de  pildă,  se  numără  Constantin   lui  nostru  cultural  să  fie  in­                 cu  sterilul  din  cărbune  şi  folo­  lecţiilor  la  asistenţe,  întera-   losirea  lor  de  către  mai  mul­
         harnici,  se  evidenţiază  organ;-   \    ★                Toma,  secretar  al  comitetului   clusă  o  nouă  acţiune  educa­                       site  pentru  umplerea  gropilor   sistenţe,   inspecţii,   cercuri   te  clase  din  localităţi  dife­
         zaţiile  de  bază  de  la  şantierele   Primirea  de  noi  membri  con­  de  partid  pe  secţie,   maistrul   tivă.  Organizăm  periodic  în­       de  lingă  depou.  Acest  mod  ori­  pedagogice,  în  referatele  sec­  rite.  In  ziua  vizitei  noastre,
         IV  şi  II  construcţii,  montaj-in-   stituie  şi  pentru  comuniştii  din   principal  Ştefan  Tripşa,  Erou   treceri  l>«  teme  de  circula-   ginal  de  a  utiliza  fierul  vechi   ţiilor  de  învâţâmînt  etc.,  etc.   Liceul  agricol  din  Geoagiu  a
         stalaţii-II  şl  de  la   atelierele   Combinatul  siderurgic  Hune­  nl  Muncii  Socialiste,  maistrul   laţie.  Prima  întrecere  a  avut         nu  este  deloc  bun.  Oare  or­  Cert  este  faptul  că,  în  spa­  binevoit  sâ  restituie  4  filme
         centrale  de  reparaţii.      doara.  o  preocupare  de  frunte.   Eugen  Damianoiu  din  hala  de   loc  duminică.  Cei  peste  200                ganele  U.T.C.  şi  de  sindicat   tele  noii unii  de  moderniza­  împrumutate...  dinaintea  va­
                     ★                La  indicaţia comitetului de par­  turnare  şi  alţii.        de  cetăţeni,  care  au  asistat                         de  la  Preparaţia  din  Coroeşti   re,  expresia  amintită  a  cîş-   canţei  de  vară.   In  multe
           Organizaţia  de  partid  de  la   tid.  tinerii  care  au  solicitat  pri­  Dintre  cei  30  noi  membri  de   Ia  concurs,  şi-au  dat  scama    nu  pot  organiza  acţiuni  de  co­  tigat  tot  mai  mult  teren,  cu   şcoli,  mînuirea  aparatelor este
         Uzina  „30  Decembrie*'  Cugir   mirea  |n  rîndurile  comunişti­  partid  primiţi  in  acest  an  a-   că  nu  e  chiar  atit  de  uşor să         lectare  şi  predare  a  fierului   unele  tendinţe  de  a  se  con­  însuşită  superficial  de  către
         se  ocupă  cu  grijă  şi  simţ   de   lor,  au  fost  invitaţi  deseori  să   mintinî  pe  Ion  Dodan,  topitor,   circuli  pe  stradă.  A  fost  pre­  vechi  la  oţelării  ?  Pot  desigur,   funda  cu  însăşi  sfera  de  cu­  profesori,  peliculele  suferind
         răspundere,  de primirea  în  rîn­  participe  la  adunări  generale   Dumitru  Anghelina,  turnător,   miat  tînărul  Zaharia  Petra.  Aspect  de  la  Termocentrala   numai  că . pentru  aceasta  tre­  prindere  a  modernizării.  degradări  premature  şl  o  u-
         durile  membrilor  de  pavtid  a   ale  organizaţiilor  de  bază   în   Nicolae   Fărcaş,   electrician,               Paroşeni.                                                     Fiindcă  tot  se  vorbeşte  a-   zurâ  pronunţată.
         noi  muncitori,  ingineri  şi  teh­  care  s-au  ţinut  expuneri  cum   IIie  Mirescu,  lăcătuş.                                                    buie  preocupare.  Aşteptăm  ca   tît  de  mult  pe  această  temă,   Cercetînd  solicitările  de  fil­
         nicieni,  dintre  acei  care  au  dat   sînt  „Fizionomia  moral-politică                                                                           organizaţiile  U.T.C.  şi  de  sin­  să  luăm  şi  noi  un  exemplu.   me  sosite  de  la  cîteva  şcoli,
         dovadă  de  hărnicie  şi  abnega­  a  comuniştilor".  „Unele  aspec­                                                                                dicat  să  o  dovedească  în  prac­
         ţie  în  îndeplinirea  sarcinilor.  te  ale  comportării  comuniştilor                                                                              tică.                          De  pildă,  filmul,  care,  prin   se  constată  că  filmul  didac­
           Atenţia  organizaţiei  a   fost  în  producţie,  familie  şi  socie­                                                                                                             specificul  său,  s-a  dovedit  a   tic  este  folosit  ca  un  auxi­
                                                                     In c o n s e c v e n te le   nu  fin                                                                                   fi  unul  dintre  cele  mai  mo­  liar.  Un  singur  liceu  (Haţeg)
                                                                                                                                                                                            derne  mijloace  d^  moderni­
                                                                                                                                                                                                                        a  precizat,  alături  de  filme,
                                                                                                                                                                                            zare  a  învăţămîntului.  35  de   şi  datele  calendaristice  pe  ca­
                                                                                                                                                             „Soluţie"                      şcoli  din  regiune  dispun  de   re  doreşte  sâ  le  primească,
                                                                                                                                                                                            aparate  de  proiecţie  (care  au
                                                                                                                                                                                                                        dovedind  intenţia  de  a  le  fo­
                                                                     lo c  d e   p re g ă tiri                                                                                            b  costat  peste  250.000  lei)  iar   losi  la anumite  lecţii,  în  func­
                                                                                                                                                             ingenioasă                     pentru  asigurarea  unui  fond   ţie  de  planificările  cadrelor
                                                                                                                                                                                            corespunzător  de  filme,  sec­
                                                                                                                                                                                                                        didactice.  Celelalte  solicitări
                                                                      Iarna,  cu  frumuseţile  dar  şl   Din  capul  locului  trebuie  pre­  cum  decurge   aprovizionarea                  ţia  de  învâţâmînt  a  Sfatului   nu  conţin  nici  un  fel  de  pre­
                                                                     cu  avatarurile  ei,  îşi  anunţă   cizat  că  această  avanpremie­  cu  materiale  specifice  sau  de                 popular  regional  a  creat  o   cizări,  pelicula  putînd  fi  pro­
                                                                     tot  mai  pronunţat  sosirea.  Cei   ră,  de   maximă   importanţă   masă.  In  ciuda  faptului  că  e­  La  începutul  lunii  octombrie   filmotecă  didactică  care  dis­  iectată,  în  consecinţă,  şi  îna­
                                                                     mai  afectaţi  de  apropierea  se­  pentru  producţia  viitoare,  se   xistă  repartiţii,  cantităţile  ne­  Uzina  „Unio1*  din  Satu   Mare   pune  de  162  titluri  pe  diferi­  inte  şi  după  predarea  lecţiei
                                                                     zonului  rece,  referlndu-ne  Ia   desfăşoară  cu  destulă  incon­  cesare  întîrzie   să   sosească.   a  livrat  pentru   sectorul   de   te  teme,  corespunzător  dis­  la  care  trebuia  sâ  fie  utili­
                                                                     sfera   producţiei   materiale,   secvenţă.  O  bună  parte   din   Pentru  materialele  specifice  a   transport  de  la   Exploatarea   ciplinelor  de  predare.  zată.
                                                                     sînt  constructorii.  Precipitaţi­  cadrele  de  la  punctele  de  lu­  fost  trimis  un  delegat  la  Bu­  minieră  Lupeni  o  maşină  Die­  Firesc  ar  îi  ca  filmoteca   In  asemenea  condiţii,  fil­
                                                                     ile  şi  frigul,  se  transformă  su­  cru  au  găsit  răgazul  elaboră­  cureşti,  care  se  pare  că  va  re­  sel  modernă.  Printre  altele  ea   să  devină  un  auitor  preţios   mul  nu  este  valorificat  inte­
                                                                     bit  în  factori   ce  diminuează   rii  acestor  documentaţii,  ex­  zolva  problema.  Ce  se  întîm-   a  fost  prevăzută  cu  un  scaun   a)  fiecărei  şcoli,  al  fiecărui   gral,  ca  mijloc  principal  de
                                                                     potentele  de  muncă,  trenînd   cepţie  îâcînd  doar  Iotul  de  la   plă  însă  cu  agregatele  mine­  tapisat,  cu  un  perete  din  ma­  cadru  didactic,  concretizat  în   modernizare  a  lecţiei,  ci  mai
                                                                     ritmul  zilnic  de  execuţie,  dacă   Crăciuneasa.  Acţiunea  însă  s-a   rale  care  vor  trebui   să  se   terial  plastic  care  să  permită   creşterea  pronunţată  a  efi­  mult  întîmplâtor,   neorgani­
                                                                     nil  sînt  întîmpinate  cum   se   împotmolit  la  nivelul  şantie-  strîngă  în  stocuri  importante ?   mecanicului  o  vizibilitate   în   cienţei  lecţiei.  Asta  în  prin­  zat.  De  aceea,  sînt  necesare:
                                                                     cuvine  Volumul  mare  de  lu­                             La  ora  actuală   şantierul  nu   spatele  maşinii  şi  o  protecţie   cipiu.  fiindcă  în  ciuda  frec­  —  consultarea  atentă   in
                                                                     crări,  sarcinile  economice  în­                          dispune  nici  măcar  de  canti­  împotriva  curenţilor   de  aer   venţei  expresiei   „audio-vi-   şcoli  a  catalogului  filmotecii
                                                                     credinţate  însă,  nu  permit  a­                          tăţile  minime  necesare  prepa­  din  mină,  becuri  de  semnali­  zua!“,  filmoteca  didactică  a­  şi  alegerea  acelor  titluri  ca­
                                                                     cest  lucru.  De  aceea  lunilor                           rării  şi  turnării  beloanelor  în-   zare  cu  două  faze   şi  altele   re  un  număr  foarte  reslrîns   re  corespund  temelor  lecţi­
                                                                     octombrie-noiembrie  li  se  im­  La  T.  C.  M.  M.       tr-o  singură  zi.  Cercetînd  si­  Cind  au  auzit  de  toate  acestea   de  „clienţi**.  De  la  începutul   ilor  la  diferite  obiecte;
                                                                     primă,  paralel  cu  mersul  pro­                          tuaţiile  scriptice  de  la  şantier   mecanicii  din  sector  s-au  bu­  anului  şcolar  pînâ  în  prezent   —  trimiterea  de  solicitări
                                                                     ducţiei  de  baza,  un  adevărat                           se  relevă  imposibilitatea  de  ca­  curat.  Bucuria  lor  însă  a  fost   au  fost   solicitate   pelicule   trimestriale  concrete,  cu  ti­
                                                                     caracter  pregătitor.  Cum  s-ar                           re  dau  dovadă  unii  furnizori,   de  scurtă  durată.  De  ce ?  Ma­  doar  de  către  Liceul  11 ia.  Li­  tluri  şi  date   calendaristice
                                                                     spune,  se  pregăteşte  avanpre­  rului  din  considerente  demne   întreprinderea  de  cariere  şi   şina  a  fost  descompletată  de   ceul  şi  $coala  generală  Si-   extrase  din  planificările  pro­
                                                                     miera  producţiei  unui  nou  an.   de  neluat  în  seamă  (lipsă  de   balastiere   Arad.   prin   con­  unele  piese  fără  nici  un  mo­  meria,  Liceul  pedagogic  De­  fesorilor ;
                                                                     Cam  aşa  stau  lucrurile  şi  la   timp,  în  principal)  S-au  dat   tractele  nr.  G  şi  34,  s-a  obli­  tiv.  Scaunul  tapisat  a  fost  în­  va.  liceele  din  Ghelar,  Lu­  —  maximă  operativitate  in
                                                                     şantierul  T.C.M.M.  Teliuc.  In   însă  asigurări  din  partea  şe­  gat  să  livreze  11 500  m.c.  ba­  locuit  cu  nilul  improvizat  din-   peni.  Alba  lulia.  Haţeg.  „De-   primirea  şi  expedierea  fil­
                                                                     condiţiile  specifice  de  muncă   fului  de  şantier,  tovarăşul  ing.   last.  Din  cantitatea  contracta­  tr-o  seîndură,  iar  în  locul  be­  oebal'*  Deva  etc.  Numeroase   melor.
                                                                     ale  acestei  unităţi  trebuie  re­  loan  Marinescu,  că  pînă  la   tă  constructorii  s-au  ales  cu   cului  electric  cu  două  faze  a   şcoli  dotate  cu  aparate   de   .. Tn  felul  acesta  vom  eli­
                                                                     zolvate  în  mod   expres   mai   sfîrşitul  lunii  totul  va  îi   re­  vreo  1700  mc  expediaţi  pe  la   fost  pus  unul  cu  o  singură  fa­  proiecţie  s-au  mulţumit.,  sâ   bera  expresia  „audio-viz.uaT
                                                                     multe  aspecte:  documentaţia   zolvat  deplin.   Cu  o  singură   începutul  lunii  octombrie.  De   ză.  Spre  nedumerirea  meca­  le  înregistreze  în  inventar.  de  caracterul  ei  festiv.  Fiind­
                                                                     tehnică  privind   organizarea   condiţie  am  preciza  n oi:  ur­  atunci  livrarea  s-a  împotmo­  nicilor  şl  plasticul*  de  la  pe­  —  Trebuie  să  folosim  fon­  că  dacă  „audio"  este  accep­
                                                                     pe  timp  friguros  şi  sporurile   gentarea  centralizării  datelor   lit,  zace  într-un  punct  mort.   retele  din  spatele  maşinii a fost   dul  de  filme  —  ne-a  mărtu­  tat  într-un  fel  (auzim  doar
                                                                     ce  se  aplică  lucrărilor  în  a­  intr-un  proiect  general  de  or­  Pe  lista  datornicilor  se  înscriu   luat  înainte  ca  aceasta  să  fie   risit  tovarăşa  Valeria  Horo-   alîtea  despre  mijloacele  nu-
                                                                     ceastă  perioadă  şi  aprovizio­  ganizare.                la  loc  de  „cinste"   O.R.A.D.   dată  în  exploatare.  Mecanicii   vitz,  responsabila  filmotecii.   dio-vizuale!),  cel  de-al  doi­
                                                                     narea  materialelor  specifice.  Dacă  în  privinţa  întocmirii   Banat  şi  O.R.A.D  Oltenia.  Din   se  întreabă  pe  bună  dreptate   Vâzînd  că  şcolile  nu  ne  soli­  lea  termen,  „vizual",  este  lip­
                                                                     .  Urmărind  cum   se  rezolvă   documentaţiilor  s-n  făcut  cît   8.400  mc  şi  respectiv  5000  mc   a  cui  este  această  „soluţie  in­  cită  pelicule,  am  hotărit  să   sit  de  acoperirea   necesară
             Tcliuc :  La  Încărcare,  aulobasculanto  stă  cel  mult  un  mi­  practic  aceste   probleme   ne   de  cît  ceva,  nu  acelaşi  lucru   balast  n-au  livrat  nicî  măcar   genioasă"  care  le  creează  greu­  le  expediem  noi,   prin  poş­  (vedem  mai  pul in  ceea  ce  se
           nut  şi  jumătate  —  două.                               permitem  unele  considerente.  se  poate  spune  despre  modul  o  pietricică  Din  această  cau­  tăţi  în  muncă ?  Stăm  şi  noi  pe   tă (!).  face  în  realitate  !).  Ar  fi  pă­
                                                                                                                                ză  şantierul  trece  printr-o  pa­  recepţie  şi  solicităm  răspunsul   S-ar  putea  crede  că  filmo-   cat  ca  o  noţiune  atît  de  mo­
                                                                                                                                să  neagră,  are  frecvente  per­  conducerii  sectorului  transport   leca  nu  este  cunoscută.  Dar   dernă,  atît  de  îndrăgită   în
                                                                                                                                turbaţii  în  producţie,  stagnări  al  E.  M.  Lupeni.  Dar  mai  ales   listele  cu  titluri  de  filme  au   toate  rapoartele  şi  şedinţe-'
           In  localităţile  din  raza  ora­                                                        Din  sfera  actualelor  noastre   şi  alte  Inconveniente  de  ordin   aşteptăm  ca- deficienţa  semna­  fost  expediate  din  timp  sec­  le,  să  fie  înjumătăţită  în  con­
         şului  regional  Hunedoara   se                                                          preocupări,   mai  amintim   şi   economic.  Gindindu-ne  la  con­  lată  să  fie  înlăturată  cît  mai   ţiilor  de  învâţâmînt,  în  con­  textul  activităţii  cotidiene.
         desfăşoară  în  aceste  zile  adu­  Obiective  realizate                                 grija  pentru  darea  în  folosin­                         operaliv.                      sfătuirile  cadrelor  didactice         T.  ISTRATE
         nări  populare  ale  cetăţenilor,                                                        ţă  a  unor  magazine  săteşti  în   secinţele  generate  de  aseme­
         pentru  votarea  contribuţiei  vo­                                                       sale  de  munte,  cum  sînt  Buni-   nea  anomalii  ni  se  pare  re­                    L
         luntare  pe  anul  viitor.  Se  cu­                                                      la  şi  Ruda.  care  se  află  în  pli­  probabilă  atitudinea  acestor
         vine  cu  acest  prilej  să  amintim                                                     nă  construcţie,  cît  şi  altele.  furnizori.  De  aceea  se  impun
         că  o  dată  cu  creşterea  nivelu­  prin  contribuţia                                     Este  adevărat  că  pe  raza  o­
         lui  conştiinţei  lor,  aportul  lo­                                                     raşului  nostru  mai  sînt  unele   măsuri  grabnice  care  să  con­
         cuitorilor Hunedoarei  şi  împre­                                                        lucrări,  care  deşi  au  fost  votate   tribuie  la  lichidarea  unei  ase­
         jurimilor  sale  la  realizarea  u­                                                      de  cetăţeni,  n-au  putut  fi  rea­  menea  stări  de  fapte.  Desigur,
         nor  obiective  de  interes   co­
          mun.  s-a  făcut  tot  mai  simţit.   cetăţenilor                                       lizate  la  timp,  fie  din  vina  sfa­  un  cuvînt  greu  de  spus  îl  are
                                                                                                  turilor  populare,  fie  din  cea  a
         Ei  au  acordat  un  sprijin  pre­                                                       locuitorilor  care  nu  şi-au  res­  insâşi  conducerea  şantierului.
          ţios  la  electrificarea  în   anii                                                     pectat  angajamentele  luate  în   Eforturile  ei  vor  trebui  însă
          noştri  a  45  localităţi  aparţină­  parţinătoare  Hunedoarei  —  de   Mergînd  în  continuare  pe  li­  -adunările  populare.  De  aceea,   conjugate  mai  sistematic  cu
          toare  oraşului,  la  construirea a   împrejmuirea  şcolilor  din  Cri-   nia  iniţierii  unor  acţiuni  gos­  considerăm  necesar  să  fie  mo­
         33  şcoli  noi  şi  26  cămine  cultu­  şenî,   Strei-Sâcel,   Arâneş,   podăreşti,  menite  să  înfrumu­  bilizate  forţele  existente,  pen­  intervenţia  hotărită  a T.C.M.M,
          rale.  Numai  în  cursul  acestui   Socet  şi  Râcâştie, de 1.400  mp   seţeze  localităţile  noastre,  Sfa­  tru  accelerarea  lucrărilor  râ­  Bucureşti  care   are  obligaţia
          an,  s-a  lucrat  pentru  a  se  da   trotuare  la  Batiz  şi  Streisin-   tul  popular  al  oraşului  regio­  mase  în  urmă.  să  acţioneze,  prin  mijloacele
          in  folosinţă  41  obiective  con­  georgiu-Călan  şi  altele   nal  Hunedoara,  în  colaborare                       ce-i  stau  la  dispoziţie,  pentru
          struite  cu  ajutorul  contribuţiei   Concomitent,  pentru  înfru­  cu organizaţiile de  masă  şi  ob­  Ţinînd  seama  de  situaţia  e­
          băneşti  a  cetăţenilor.  între  care   museţarea  localităţilor,  cetăţe­  şteşti,  a  întocmit  un  plan  pen­  xistentă.  adunările   populare   curmarea  acestui  neajuns.
          o  sală  de  clasă  la  Ulm,  o  şcoa­  nii  au  participat  )a  diferite  ac­  tru  plantarea  a  11.000  arbori.   pentru  votarea  contribuţiei  ce­
          lă  generală  de  8  ani  în  Topli-   ţiuni  de  muncă  patriotică   i­  Conform  acestui  plan,  aproape   tăţenilor  din  localităţile  ce  a­  A.  OARGA
          ţa  la  care  au  dat  sume  impor­  niţiate  de  sfatul  popular.  In­  zilnic  sînt  organizate  în  aces­  parţin  oraşului  Hunedoara  tre­
          tante  ş»  cetăţenii  satelor  Hăş-   tre  acestea  se  înscriu  construc­  te  zile,  acţiuni  la  care  partici­  buie  bine  pregătite,  astfel ca  să
          dău.  Dâbîca,  Vălar  şi   Dealul   ţia  a  10  km.  de  drumuri,  între­  pă  mii  de  oameni,  tineri  şi  vîr-   devină  un  factor  mobilizator al   Baza  de  recepţie  din
          Mic  etc.                    ţinerea  şi  repararea  altor   80   stnici.  In  acelaşi  timp,  la  Cinl-   maselor   la   înfrumuseţarea   Dobra.   Şeful  de   bază
           O  parte  dintre  lucrările  vo­  km.,  întreţinerea  unor  porţiuni   pâz,  Cutln,  Dumbrava,   Arâ­  continuă  a  localităţilor  noastre   Gheorghe  Tira  împreună
          tate  a  se  da  în  folosinţă  anul   de  aproape  5  ha   zone  verzi,   neş,  Socet,  Ulm  şi  Cerbâl  —   cu  noi  obiective  de  interes  ob­  cu  şeful  de  depozit  Ion
          acesta  au  fost  şi   terminate   construcţia  şi  repararea  unor   sale  de  munte  —  se  fac  pre­                 Tatu  şi  laboranta  Felicia
          Este  vorba  de  căminele  cultu­  poduri,  amenajarea  a  3   baze   gătiri  în  vederea  introducerii   ştesc.  la  creşterea  nivelului  de   Ţîra  analizînd  gradul  de
          rale  de  la  Vadul  Dobrii  —  cea   sportive  şi  altele.  în  valoare de   în  anul  viitor  a  curentului  e­  viaţă  al  cetăţenilor.  umiditate  al  unui   nou
          mai  îndepărtată  localitate   a-  1 441.000  lei.         lectric.                                                      transport   de   porumb,
                                                                                                       VIORFX  RACEANU
                                                                                                                                   sosit  din  cooperativele  a­
                                                                                                      preşedintele  Comitetului    gricole  de  producţie.
                                                                                                   executiv  al  Sfatului  popular
                                                                                                      al  oraşului   regional
                                                                                                           Hunedoara



          Kâsvi  ce  rStpund  actualelor  ceaf ă                                                   FONDURILE  BĂNEŞTI— FOLOSITE                                                                                           în   vederea   înfiinţării   unei
                                                                                                                                                                                                                          plantaţii  de  viţă  de  vie.  In­
                                                                                                                                                                                                                          tenţia  esle  desigur  salutară.
                                                                                                                                                                                                                          Dar  cum  s-a  materializat  ea ?
          nităţile  industriale  să-şi   în­  materiale ce  riu-şi  găsesc între­  ghe  Todea  şi  ceilalţi  partici­                                                                                                     Din  creditele  aprobate  s-au  u­
          tocmească  planuri  de  aprovi­  buinţare,  unele  dintre  ele  fiind   panţi  la  discuţii  au  subliniat                                                                                                      tilizat  76.000  lei.  procurîndu-.se
          zionare  reale,  bine  argumenta­  piese  de  schimb  pentru  utila­  oportunitatea  măsurilor  luate                                                                                                           şi  plonlîndu-se,  în  primăvara
          te,  fiind  astfel  barată calea for­  je  deja  casate  şi  care  in  alte   de  plenara  C.C.  al  P.C.R,  ele   CU  EFICENTÂ  M A X IM Ă !                                                                   acestui  an.  32.000  bucăţi  viţe.
          mării  stocurilor  supranormat!-   unităţi  nu  se  folosesc*.  avînd  corespondenţe  în  toate                                                                                                                 Noua  plantaţie  a  fost  aproape
          ve  ce  imobilizează   fondurile   In  centrul  dezbaterilor  pur­  compartimentele  de  activitate                                                                                                             părăsită  însă,  ncaplicîndu-i-se
          băneşti.  In  această  direcţie  în­  tate  în  plenara  lărgită  a  comi­  ale  întreprinderii.   Aplicarea   Analiza  actitivilălii  econo­  partea  unor  factori  însărcinaţi   sau   valorifieatori,   cl  de   scurt  a  cheltuielilo!.  Valoarea   nicî  o  lucrare  de  înlreţinere.
          treprinderea  noastră  are  o  ex­  tetului  de  partid  s-a  situat  pre­  lor  va  duce  la  sporirea  conti­  mice  desfăşurate  in  cooperati­  sâ  vegheze  la  buna  păstrare   contabilii   şefi.   Proce­  utilajelor  —  greble  mecanice,   Astfel  acţiunea  este  compro­
          perienţă  nu  tocmai  bună.  Da­  ocuparea  pentru  ridicarea  con­  nuă  a  producţiei  de-  minereu,   vele  agricole  pe  cele  trei  tri­  şi  gospodărire   a  avuţiei  co­  deu)  respectiv  nu  se  poate  sol­  cositori,  hrănitoare  penlru  pui   misă.  iar  creditele  vor  trebui
          torită  unor  planuri  superficial   tinuă  a  eficienţei  economice  a   la  îmbunătăţirea  calităţii  lui.   mestre  care  au  trecut  din  a-   operatorilor.  Ne  vom  referi  In   da  decît  cu  crearea  de  plu­  şl  porci  —  procurate  pînâ  In   rambursate  din  alte  surse  de
          întocmite,   în  cursul   anilor   activităţii  de  producţie.  Tova­  la  reducerea  cheltuielilor,  câî   cesl  an  scoate  în  evidenţă  o   cîteva  din  aspectele  mai  sem­  suri  sau  minusuri  în  gestiune.   începutul  acestui  an  şl  nefo­  venituri  ale  unităţii.
          s-au  acumulat în  stocuri  supra-   răşii  Marin  Mihalache,  Virgil   principale  de  rentabilizare   a                                           Sint  sugestive  exemplele  ne­
          normative  cantităţi  mari   de  Bitner,  Corinda  Voicu,  Gheor-  întreprinderii.       serie  de  aspecte  negative  care,   nificative                                         losite.  se  ridica  ta  pesle  85.000   Exemplele  de  genul  celor  n-
                                                                                                   în  final,  influenţează  nefavo­  O  gravă  deficienţă,  la  prima   gative  oferite  de  unităţile  a-   lei  în  cadrul  cooperativelor  a­  rălaie  ar  putea  continua.  Toa­
                                                                                                   rabil  situaţia  financiară  a  u-   aparenţă  putînd  fi  considerată   mintile,  la  flecare  dintre  ele   gricole  din  raionul  Brad.  Râu   te  reliefează  că  existenţa  ca­
          Sensurile  m a jo re   a le                                                              gestiunii  mai  multor  coopera­  ca  o  treabă  minoră,  este  mo­  constatîndu-se,  cu  ocazia  ulti­  este  insă  că  s-a  continuat  şi  în   nalelor  risipei  şi  ridicarea   a
                                                                                                   nitâţilor.  In  urma  verificării
                                                                                                                                                              melor  revizii  efectuate,  minu­
                                                                                                                                                                                            acest  an  achiziţionarea  unor
                                                                                                                                                                                                                          fel  şi  fel  de  bariere  în  calea
                                                                                                   tive  agricole,  s-a  constatat  o   dul  defectuos  de  aplicare  a  vi­  suri  în  gestiune  a  căror  va-  astfel  de  utilaje,  a  căror  va­  creşterii  eficienţei   activităţii
                                                                                                                                 zei  de  control  preventiv.  La
           sistematizării  lo c a lită ţilo r  ru ra le                                            creştere  a  pagubelor  pricinuite   cooperativele  agricole  din  Cal­                  loare a  sppril cu  aproape  16.000   economico-financiare  a  coope­
                                                                                                                                                                                            lei.  Se  pune  fireşte  întrebarea:
                                                                                                   avutului  obştesc,  o  mărire  a
                                                                                                                                                                                                                          rativelor  agricole  îşi  trag  seva
                                                                                                   volumului  debitelor  de  pro­  da,  Alba,  Mieeşti,  Benic  ele.                        rum  este  posibil   ca  sumele   din  insuficienta  răspundere  pe
                                                                                                                                 acest  lucru  se  face  după  efec­
                                                                                                   ducţie  şi  din  investiţii.  Firesc                        In cooperativele             deslinate  acumulării  sâ  fie  »-
          lorilor  caracteristici.  Acestea   In  contextul  general  al  mă­  specialitate  categoriile  de  fo­                tuarea  operaţiunilor  economi­                            mobilizate  în  obiecte,  mate­  care  o  manifestă  unii  contabili
          vor  trebui  sâ  fie  profilate   pe   surilor  ce  se  vor  Jua  se  va  ur­  losinţă  a  terenului  agricol,  lu­  este  ca  pe  măsură  ce  unităţile   ce.  Practicîndu-se  un  astfel  de   riale  sau  utilaje  rare  nu  aduc   şefi  şi  consiliile  de  conducere
          ramuri  de  producţie.  în  func­  mări  să  se  valorifice  particu­  crările  de  hidroamelioraţii  etc.   progresează,  astfel  de fenome­  procedeu  este  exclusă   de  la   agricole  nici  un  venii  cooperativelor  u-
          ţie  de  factorii  pedoclimatici,   larităţile  geografice  ale  teri­  Printre  problemele  ce  trebuie   ne  sâ  fie  înlăturate,  sâ  se  ma­  bun  început  posibilitatea  de  a   gricole ?  Răspunsul  nu  poale   ale  unilâţilor  faţă  de  îndepli­
                                                                                                   nifeste  puternic  spiritul  opi­
          vor  trebui  sa  distribuie  raţio­  toriului,  prin  tratarea  atentă   rezolvate  trebuie  să  se  situeze   niei  cooperatorilor  împotriva   preveni  unele  cheltuieli  ne-   fi  nilul  decît  superficialitatea   nirea  sarcinilor  re  II  s-au  în­
          nal  şi  eficient  amenajările  zo­  a  cadmlui  natura),  ca  element   cu  prioritate  şi  aceea  privind            economicoase,   dc  a  înlătura                            şi  uşurinţa  cu  ^nre  gîndesc  cel   credinţat  de  către  adunările
          otehnice.  sâ  cuprindă  lucrări­  de  compoziţie,  ncordînd  expre­  îmbogăţirea  fondului  topogra­  actelor  de  diminuare  a  avu­  tendinţele  de  pâgubire  a  uni­  loare  se  ridică  la  cîte  0.800­  ce  angajează  utilizarea  fondu­  generale   ale   cooperatorilor.
          le  de  hidroamelioraţii,  de  com­  siei  arhitecturale  rolul  deter­  fic,  în  prezent   foarte  redus,   tului  obştesc,  să  existe  un  con­  tăţilor  cooperatiste.  Atunci  nu   13.100  lei.  Ele  au  fost  cauza­  rilor  băneşti  ale  unităţilor.  Da­
          batere  a  eroziunii  solului  ş.a.   minant,  menit  să  imprime  per­  privind  localităţile  rurale.  Da­  trol  permonent  şi  eficient  pnn   este  de  mirare  că  are  loc  efec­  te  de  lipsa  unor   însemnate   că  astfel  de  cheltuieli  neeco-   Dînd  dovadă  de  exigenţă  spo­
          Cu  ocn/.in  elaborării  studiului   sonalitate  fiecărui  sat  prin  pre­  tă  fiind   amploarea  acţiunii,   intermediul  contabilităţii  asu­  tuarea  unor  plăţi  nelegale,  că   cantităţi  de  materiale  pentru   nomieoase  'ar  fi  suportate  dc   rită  faţă  de  apărarea  avutului
          de  sistematizare   a  raionului   lucrarea  cu  fantezie  a  detali­  consider  necesară  organizarea   pra  desfăşurării  proceselor  e­  chiar  contabilui  şef   de   la   construcţii,  de  diminuarea  fără   cei  in  cauză  desigur  că  s-ar   obştesc,  uniunile  cooperatiste
          llia.  absenţa  prevederilor  me­  ilor  constructive   şi  artistice   pe  plan  central  h  unor  ridi­  conomice    C.A.P.  Benic  şi-a  decontat  a-   acte  justificative  a   efectivu­  evita  pâgubirea  avutului  ob­  au  datoria  sâ  urmărească  în-
          nite  sâ  precizeze  aspectele  de   tradiţionale.         cări   acrofolograiuctricc,   cu   Acest  lucru  ridică   în  faţa   bonamcntul  lunar  din  dispo­  lui  de  animale,  efectuarea  de   ştesc.
          mai  sus,  cît  şi  evoluţia  ulteri­  Obiectivele  de  investiţii  vor   concursul  unităţilor  specializa­  contabililor  şefi  şi  a  responsa­  nibilităţile  unităţii.   Cît   pri­  plăţi  Ilegale  etc.  deopronpe  recuperarea  tuturor
          oară  a  evenimentelor  din  ac­  fi  deci   stabilite  cu  prioritate   te,  după  o  anumită  eşalonare   bililor  de  sectoare  sarcini  de   veşte  întocmirea  actelor  pri­  Un  alt  aspect  care  vădeşte   O  pîrghie  importantă   de   pagubelor  şi  să  desfăşoare  o
          tivitatea  agricolă,  a  determinat   in  acele  localităţi  rurale,  care   pe  etape  şi  urgenţe.  Organi­  mare  răspundere  privind  în­  mare  de  consum  seminţe,  fu­  lipsa   spiritului   gospodăresc   creştere  a  eficienţei  activită­  muncă  susţinută  |>entru  îmbu­
          în  mare  măsură  infirmarea  so­  în  urma  studiilor  de  sistema­  zarea  in  viitor  a  unor  schim­  tocmirea  corectă  sj  la  timp  a   raje  sau  îngrăşăminte,  este  o   este  şi  utilizarea  nejudicioasă   ţii  cooperativelor  agricole   o   nătăţirea  muncii  de  evidenţă
          luţiilor  preconizate  de  noi  în   tizare.  vor  deveni  centre  de   buri  dc  experienţă,  în  cadrul   documentelor  primare,   înre­  raritate  cînd  ele  sint  certifi­  a  fondurilor  destinate  acu­  constituie  utilizarea  judicioasă
          urma  unei  munci  îndelungate.   comună  sau  vor  avea  perspec­  anumitor  simpozioane  sau  con­  gistrarea  operaţiunilor  econo­  cate  prin  semnătura  specialiş­  mulării  în  cooperolivele  agri­  a  creditelor  acordate  de  stat.   şi  control,  în  scopul  de  a  face
          Concluziile  care  vor   rezulta   tive  de  dezvollare.    sfătuiri,  precum  şi  organiza­  mice  în  momentul  în  care  s-au   tilor  deşi  aceasta  este  una  din   cole.  Formarea  de  stocuri  fără   Se  întîlnesc  însă  razuri  cînd   ca  aceste  mijloace  să  devină
          din  studiile  ce  se  vor  între­  In  această  activitate  de  vas­  rea  unor  analize  critice  a  so­  produs,  verificarea  faptică  a   obligaţiile  lor  elementare.  întrebuinţare  dovedeşte  o  o­  acestea,  datorită  neglijenţei  şi   instrumente  eficiente  în  acţiu­
           prinde  de  acum  înainte   vor   te  proporţii  vor  trebui  să-şi  a­  luţiilor  propuse,  în  cadrul  n-   conţinutului  fiecărui  act.  Cu   Situaţii  cu  totul  aparte  se   rientare greşită  din  partea  con­  nepăsării,  în  loc  să  se  transfor­  nile  întreprinse  în  scopul  con­
          servi  în  continuare  acţiunii  de   ducă  aportul,  pe  lingă  specia­  nor  consilii,  cu  larga  partici­  toate  că  s-au  făcut  paşi  în­  întîlnesc  la  cooperativele  agri­  ducerilor  unor  unităţi  coope­  me  în  surse  de  venituri,  ge­
           stabilire  a  viitoarelor  comu­  liştii  din  D.S.A.P.C..  şi  specia­  pare  a  factorilor   interesat),   semnaţi  înainte  în  această  li-   cole  din  Sohodol.  Dumbrava   ratiste.  care  nu  urmăresc  ca   nerează  pagube,  (ală  un  exem­  solidării  econonuco-organizato-
           ne  şi  sale.  iar  apoi  la  siste­                       vor  genera  climatul  care  sâ  a­  rccţie,  există  incâ  numeroase   şi  Ruda,  unde   documentele   fiecare  leu  să  fie  investit  efi­  plu  de  acest  fel.  Cooperatorii   rice  a  cooperativelor  agricole.
           matizarea  fiecărei  comune  şi   liştii  din  agricultură,  caro  vor   sigure  obţinerea   unor  rezol­  exemple  ce  demonstrează  lip­  primare  nu  se  întocmesc  de   cient, să fie fructificat prin recu­  din  Roinos  au  solicitat  cre­
           fiecărui  sat.               determina  pe  baz.ă  de  studii  de  vări  din  ce  în  ce  mai  bune.  sa  de  gindire  economică   din  către  brigadieri,   magazineri.  perarea  înlr-un  termen  cît  mai  dite  în  valoare  de  120000  lei  N.  TfRCOR
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94