Page 9 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 9

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3966





                                                                                                                                                             Gheorghe   Bariţlu:   „frate,
              Din  istoria  străbună  a  pămîntului  hunedorean                                                                                              avem  puţini  oameni  ca  lan­
                                                                                                                                                             cu,  Ia  glasul  cărora  se  des­
                                                                                                                                                             chid  cu  amor  inimile  şi  au­
                                                                                                                                                             zul  poporului...  şi  cată  să  pă­
              După  marea  adunare  de  la   torile  munţilor Apuser%i  —  de   Vâzînd  atitudinea  Iul  Kos-   pâtâ  noi  forme  cind,  în  iunie   puternică.  In  ce  tăcere  adin-   zim  pe  aceşti  oameni  de  ori­
            Blaj,  din  15  mai  1848,  unde   la  Zârand  şi  Cluj,   pînă  la   suth  şi  conflictul  armat  la   1849,  Kossuth  trimite  forţe   că  mă  înconjurau  şi  mă  as­  ce  pericol  şi  să  nu-i   lăsăm
            românii  îşi  ceruseră  răspicat   Turda,  Teiuş  şl  Zlatna,  trarfs-   care  s-a  ajuns  între  cele  două   uriaşe  împotriva  românilor.   cultau  ei  cind  le  vorbeam  de   să  cadă  in  cursele  ce  Ie  în­
            drepturile,  Avram  lancu  se   formînd  această   fortăreaţă   tabere  revoluţionare,  Nicolae   Calităţile  de  comândant  ale   puterea  naţiei  române,   de   tind  mereu  inamicii".
            întoarce  în  mijlocul  moţilor.   de  piatră  într-un  bastion  al   Bâlcescu  a  încercat  toate  căi­  lui  lancu  se  reliefează  pe  de­  numărul  ei,  de  întinderea  pâ-   întors  acasă,  dezamăgit  şi
            El  Ie  explică  iobagilor  hotă-   apărării.             le   de   rezolvare  a  acestui   plin  cu  prilejul  apărării  pu-   mîntului  ce  i-a  dat  de  ursi­  minţit  de  ‘împărat.   Avram
            rîrile  adoptate  acolo  şi  ce  nu   In  loc  să  găsească  o  cale                   mîntului  strămoşesc.  La  în­  tele  cele  măreţe  ce-o  aştep­  lancu  cade  pradă  unei  depre­
            de  făcut  în  cazul  nesatisface-   de  colaborare  cu  revoluţio­  conflict.  Explicind   situaţia   demnul  lui  Bâlcescu.  înţele-   tau  în  viitor".  siuni  sufleteşti.  Ani  la  rî.nd
            riî  drepturilor  lor   legitime   narii  români,  guvernul  ma­  în  care  se  afla,  Avram  lancu   gînd  perfect  de  bine  situa­  Spiritul  de  solidaritate  re­  străbate   cărările   codrilor
            —  cucerirea   libertăţii   cu   ghiar,  condus  de  Layos  Kos-   spunea  :  „ce  era  mai  consult,   ţia,  lancu  întinde  revoluţio­  voluţionară   şî-I   dovedeşte   cîntînd  din  fluier  jalea  şi  a­
            arma  în  ’irună.            suth,  a  trimis  împotriva  ar­  să  dăm  mina  cu  acela  care  narilor  maghiari  o  mină  fră-  Avram  lancu  şi  cu  prilejul  suprirea  in  care  trăia   pj-
              Aşteptarea  rezolvării   do­  matei  de  ţărani  20.000  de  sol­
            leanţelor  românilor  a  fost  za­  daţi care au  împresurat  Mun­
            darnică.  Nobilimea  liberală   ţ ii  Apuseni  de  )a   Ciucea,
            din  Transilvania   nici   nu   Huedin,  Turda  şi  Cluj  pîrvă
            voia  să   audă   de  desfiinţa­  la  Aiud,  Deva,  Brad,  Vaşcâu
            rea  iobăgiei,  de  împroprietă­  şi  Oradea.  Dîrzen’a  şi  cura­
            rirea  cu  pămînt  sau  de  acor­  jul  moţilor  nu  au  putut  fi                                                               DL
            darea  unor  drepturi  naţio­  însă  învinse.
            nale.  Mai  mult.  la  Mihalţ,  ţă­  Profitînd  de  această  situa­
            ranii  care  au  încercat  să  in­  ţie.  habsburgii,   credincioşi
            tre  în  stăpînirea  pămîntului   dictonului  latin   „divide  et
            lor  secular  au  fost  măcelă­  impera",  vin  cu  promisiuni
            riţi  de  către  bandele  înarma­  privind  satisfacerea  revendi­
            te  ale  nobililor   maghiari.   cărilor  românilor.  Cereau  in   nu  voieşte  să  ştie  de  tine  sau   ţeasen.  Gestul  lui  nu  a  fost   sprijinului  materal  şi  moral   porul.  In  testamentul  pe  cîre
            Acest  fapt  şi  altele  l-au  con­  schimb  o  colaborare  pentru,   cu  acela  care-ţi  promite  îm­  însă  înţeles.  pe  care  il  acordă  revoluţiona­  l-a  lăsat  înaintea  morţii  sale,
            vins  încă  o  dată  pe  Avram   dezarmarea  ungurilor.  Astfel,   plinirea  rugăminţii".                            rilor  români,  aflaţi  in  Tran­  se  reflectă  încă  c  dată  dra­
            lancu  că  numai  calea  arme­  Avram  lancu  se  vede  nevoit   Ca  urmare  a  intervenţiei   Fugărit  şi  urmărit  de  hab-   silvania,  de  a  trece  peste  gra­  gostea  lui  nemărginită  de  ţa­
            lor  va  putea  să  rezolve  pro­  să  treacă  la  dezarmarea  găr­  făcute  de  Bâlcescu,  soseşte   sburgi  şi  de  ruşi,  viaţa   lui   niţă  şi  a  lua  drumul  greu  al   ră  şi  de  popor :  „ultima  mea
                                                                                                    Bâlcescu  este  pusă  in  peri­
            blemele  arzătoare  ele  româ­  zilor  maghiare  de  la  cîmpie.   in  tabăra  lui  lancu,  instala­  col.  Avram  lancu.  dovedind   exilului.   voinţă,  unicul  dor  al   vieţii
            nilor.  Intr-o  adunare  tinută   In  drum  spre  Alba  Iul ia,  pe   tă  la  Brad,  I.  Dragoş,  cu  care            Continuu   preocupat   de   mele,  e  să-mi  văd  naţiunea
            la  Cimpeni,  el  arăta  :  „Toată   Valea  Ampoiului.  satele  pâr­  urma  să  se  ducă   tratative   un  înalt  sentiment  umanitar,            fericită,  pentru  care   după
            Europa  se  înarmează  spre  a   jolite  de  către  bandele   de   Bandele  lui  Hitvany,  profi­  îl  ascunde  timp  de  o  luna.   soarta  românilor  din  Tran­  puteri  am  şi  lucrat  pînă  a­
            izbîndi  libertatea.   Românii   honvezi,  îi  măreşte  şi   mai   tînd  de  această  situaţie  îi  a-   cu  riscul  pierderii  propriei   silvania,-în  1850,  Avram  lan­  cum".
            să  se  pregătească  ţ  de   ase­  mult  ura  faţă  de  asupritori.   tacâ  pe  români   mişeleşte   sale  libertăţi.  Staţionarea  în   cu  face  un  drum  pînă  la  Vie-
                                                                                                                                                               Cu  acest  vis,  cu  visul  li­
                                                                                                                                 na,  la  împărat,  cerînd,  pen­
            meni,  fiindcă  n  sosit  timpul   In  scurt  timp  el  curăţă  Va­  Bunul  şi/devotatul  prieten  al   tabăra  lui   lancu  ii  dă  Iui   tru a cita oară?,  dreptul  pen­  bertăţii  de   neam  şi  popor,
            să  fie  liberi".            lea  Mureşului  de  bandele  no­  lui  lancu,  Ioan  Buteann,  este   Bâlcescu  posibilitatea  sâ-1  cu­
                                         biliare.                                                   noască  şi  mai   îndeaproape   tru  naţiunea  română.  Cu  a­  vis  neîmplinit  în  timpul  vie­
              Crimele  săvîrşite  de  către   In  ianuarie  1849  Ioan  Bu-   prins,  iar  Dragoş  cade  şi  el   pe  lancu  şi  pe  moţii  săi,  des­  ceastă  ocazie,  Magheru,  care   ţii  sale,  s-a  stins  din  viaţă  la
            bandele  nobililor  l-au  deter­  teanu,  prefect  şi  devotat  prie­  victimă  acestei  acţiuni,  de­  pre  care  lasă  cîteva  rînduri  ia  pnmul  contnct  cu  lancu,   9  septembrie  1872  în  Baia  de
            minat  pe  Avram  lancu  să  or­  ten  al  lui  lancu,  a  provocat   oarece  crezîndu-se  trădător,   ce  merită  a  fi  citate :  ....fusei  a  rămas  plăcut  impresionat   Criş,  fiind   înmormîntat  la
            ganizeze  imedbt  apărarea  re­  armatelor  maghiare,  Ia  Mă-   a  fost  ucis.        fericit  a  găsi  acolo  pe  acele   de  figura  acestuia.  Puternica   Ţebea,  lingă  gorunul  lui  Ho-
            voluţionară.  In  acest  scop  a                                                       piscuri  uriaşe,  pe  deasupra   impresie  pe  care  l-a  lâsat-o   ria.
                                         rişel.  prima  mare  înfrîngerc.   Avram  lancu  preia el însuşi
            format  legiunea  „Aurea  Ge-   Alături  de  bărbaţi;  au  luptat   conducerea  luptei  împotrva   norilor  o   naţionalitate  şi  o   Avram  lancu  şi-o  împărtă­
            mina",  cu  care  ocupă  trecă-  aici  cu  mult  curaj  şi  femei.  lui  Hatvany.  Conflictul  ca-  viaţă  românească  înfocată  şi  şeşte  printr-o  scrisoare  lut  Prof.  OVIDIU  POPESCU
                                        Ioan  Florii  este  prim-maistru   milioane  de  oameni.  Se  fac   sporită  faţă  de  modul  în  care
                                       miner  la  Lupeni  şi,  in  acelaşi   mari  cheltuieli  de  energie  min­  se  execută  fiecare  lucrare.  OBIECTIVE  DE  INTERES
                                       timp,  unul  din  cei  care  ştiu  din   tală,  se  calculează,  se  compară   Invingind  tendinţele  conser­
                                                                                                   vatoare  ale  unor  membri
                                                                                                                           de
          Un  nou                      proprie  experienţă  ce  este  an­  experimentează  Printr-o  ast­  partid,  adunarea  generală  a  or­
                                                                     soluţii,  se  îngemănează  idei,  se
                                       gajarea.  obligaţia,  sarcina  de
                                       partid,  chiar  dacă  acestea   nu   fel  de  filieră  a  trecut  şi  conti­  ganizaţiei  de  bază  a  hotărît  să   OBŞTESC RIDICATE PRIN
                                       sînt formulate  foarte  precis.  La   nuă  să  treacă  comunistul  Flo­  se  treacă  la  înfăptuirea  propu­
                                       urma  urmei  comunistul   are  rii.  Cum  trebuie  acţionat  con-  nerii  comunistului  Florii.  Mi­
                                                                                                  care  s-a  angajat  s-o  folosească.  MUNCA  PATRIOTICĂ
          funicular                                                                               nerul  Sabin  Ghioancâ  a  fost cel
                                                                                                  Exemplul  a  fost  urmat  apoi  de
                                                                                                  brigada  lui  petre  Constantin.   Locuitorii  multor  comune  şi   tregul  raion  suprafaţa  totală
          pus  în  funcţiune  un  nou  fu-  SARCINA DE PARTID                                     Aşa  a  început să  prindă  ea  via­  făcut  sau  fac  ultimele  finisări   ce  trebuie  asfaltată’ în  acest  an
                                                                                                                                sate  din
            La  U.C.M.  Zlalna  a  fost
                                                                                                                                                         au
                                                                                                                                          raionul  Orâştie
                                                                                                  ţă.
                                                                                                                                                               se  ridică  la  peste  31.000  mp.  In
                                                                                                    Lucrurile  însă  nu  se  opresc
          nicular,  pentru  înhatdarea                                                            aici.  Florii  consideră  că  scoate­  la  diferite  obiective  noi  social-   multe  sate  şi  comune  printre
                                                                                                  rea  a  două  fîşii  pe  zi  trebuie   culturale.            care  Spini,  Şibot,  Geoagiu,  Vi­
          zgurei.  In  felul  acesta,  zgu­                                                       eşalonată  în  mai  multe  faze.   In  această  toamnă  îşi  des­  nerea,  Beriu  etc.,  lucrările  au
          ra,  care  înainte  se  transpor­  A  DEVENIT FAPTĂ                                     Împreună  cu  brigada  condusă   chid  larg  intrările   căminele   fost  terminate.  Siîuaţia  statis­
          ta  cu  ajutorul  vagonctclor,                                                          de  comunistul  Vasile  Butnaru   culturale  din  satele   Turdaş,   tică  existentă  la  sfatul  popu­
          acum  ajunge  la  destinaţie              \                                             s-a  trecut  la  o  fază  mai  avan­  Sereca  şi  Aurel  Vlaicu  ;   un   lar  raional  arată  însă  că  lucră­
                                                                                                                                dispensar  medical  modern  uti­
                                                                                                                  schimbul  al
                                                                                                  sată.  Adică  în
          pe  calea  aerului.                                                                     3-lea,  cind  râmînea  să  se  facă   lat  la  Blandiana  va  primi  un   rile  de  asfaltare  sînt  mult  râ­
            Noul  funicular  a   fost   personalitatea  sa  faţă  de  orice   creţ  în  sectorul  V  al  minei  Lu­  numai  perforarea  şi  puşcarea   număr  mult  mai  mare  de  pa­  mase  în  urmă  :   s-a  asfaltat
          construit  din   fondul   de   fenomene,  are  putere  de   dis­  peni  pentru  înfăptuirea  acestei   s-au  mai  adăugat  şi  operaţiile   cienţi  ;  la  Vinerea,  Romos,  Bul­  pînă  in  prezent  o  suprafaţă  de
          mică  mecanizare  şi  înlocu­  cernământ.  Florii,  de  pildă,  a   importante  sarcini  dale.de  par­  de  montare  şi  răpire.  Astfel  au   buc  se  pregătesc  noi  săli  de   abia  15.100  mp.  Atenţia  comi­
                                      înţeles  din  documentele  Plena­  tid ?  Ce  trebuie  făcut-?  Totul  a   fost  create  premisele  practice   clasă  etc.  ;  la  Foit  s-a  renovat
          ieşte  munca  a  20  dc  oameni   rei  CC.  al  P.C.R.  din  decem­  pornit  de  In  ideea  scoaterii  a   pentru  exploatarea  celei  de  a   şi  dat  în  folosinţă  baia  popu-   tetelor  executive  şi  a  comite­
          (care  au  fost  trecuţi  la  alte   brie  196G  că  organizarea  ştiinţi­  două  fîşii  de  cărbune  intr-o  zi.   doua  fîşii  intr-o  zi.  • Iară.  telor  de  cetăţeni  trebuie  în­
          lucrări).  Un  mic  calcul  ara­  fică  a  producţiei  şi  a   muncii   După  studii  repetate  a  ajuns  la   Ce  au  însemnat  toate  aceste   Contribuţia   cetăţenilor   în   dreptată  mai  serios  in  această   mm
                                      este  o  cerinţă  a  vremii,  o  cale   concluzia  că  pentru  început  o-   experienţe ?  Cifrele  o   spun  ;   muncă  şi  în  bani  a  făcut  ca
          tă  că  cl  aduce  uzinei  o  eco­  a  creşterii  productivităţii  mun­  peraţjile  ce  se  efectuează  in  3   randamentele  au  crescut  în  a­  în  acest  an  să  pătrundă  lumi­  direcţie.  Clipe  de  răgaz  Foto:  N.  MOLOOVEANU
          nomic  anuală  dc  370.000  lei.  cii  societăţii  socialiste.  schimburi  pot  fi  concentrate  in   ceste  abataje  cu  50  la  sută,  iar   na  electrică  în  noi  sate.  prin­
                                        O  astfel  de  problemă  şi-au   aşa  fel  îneît  in  ultimul  schimb   producţia  de  cărbune  —  cu  75   tre  care  Dineu  Mare,   Dineu
                                      pus-o  şi  continuă  să  şi-o  pună  să  se  mai  facă  doar  perforarea   la  sută.  Paralel  cu  aceasta,  vi­  Mic,  Măgura,  Jcledinţi.  Acum
                                                                    şi  puşcarea.                 teza  sporită  de  avansare  va  re­  sînt  pe  terminate  lucrările  de   Manifestare ştiinţifică a cadrelor medii  sanitare
                                                                     - Acest  plan  a  fost  dezbătut  in   duce  considerabil  cheltuielile   introducere  a  cjrentuluî  elec­
                                                                    organizaţia  de  partid.  Dezbate­  de  producţie,  mai  ales  cele  de   tric  in  alte  comune  şi   sate  :                                                              5/i
                                                                    rea  a  constat,  de  fapt,  în  în­  întreţinere.          Orăştioara  de  Sus,   Bucium,
                                                                    fruntarea  ideii  lui  Florii,  căreia   In  momentul  de  faţă  abata­  Vâlrşoara  şi  Buneşti.  Zilele  trecute,  în  sala  de   tivitatea  cadrelor  medii  sa­  Ecaterina  Crişan,  membră
                                                                    i  s-au  alăturat  încă  de  la  în­  jele  trec  printr-o  situaţie  grea:                cultură  a  Spitalului  unifi­  nitare  în  munca  de  profi­  a   comitetului   f i l i a l e i
                                                                    ceput  mai  mulţi   comunişti,   apropierea  de  orizont.  De  ace­  încă  de  pe  acum,  cetăţenii   cat  din  Deva,  In  organiza­  laxie  şi  cea.  curativă,  pre­  U.S.S.IVI.,  a  prezentat  o  in­
                                                                    eu  cîteva  idei  îzvorite  din  con­  ea.  iniţiativa  nu  va  putea   da   din  Homorod,   Pişchinţ.  Vă­  rea  U.S.SJ\L,  filiala  Hune-   cum  şi  o  analiză  a  dinami­  formaţie  asupra  consfătui­
                                                                    cepţii  de  esenţă  conservatoare.   rezultate  maxime  Peste  cîteva   leni,  Sibişelu  Nou  şi  Sibtşelu   doara-Deva,  şi  a  secţiei  să­  cii  bolilor  aparatului  diges­  rii  societăţii  de  cadre  medii
                                                                    Unor  mineri  vîrslnici.  care  o   luni  însă  condiţiile  se  vor  îm­  Vechi  au  votat  în   adunări   nătate  şi  prevederi  sociale   tiv  în  ultimii  5  ani,  in  re­  care  a  avut  loc  intre 5-7  sep­
                                                                    viaţă  întreagă  făcuseră  numai   bunătăţi.  Atunci  brigăzile  vor   populare  sumele  necesare  pen­  a  Sfatului  popular  al  regiu­  giunea  Hunedoara.  tembrie  ac.  la  Bucureşti.
                                                                    lucrări  de   răpire,   le  venea   trece  la  o  astfel  de  organizare   tru  executarea  lucrărilor   (le   nii  Hunedoara,  s-a  desfă­  S-au  remarcat  referatele   In  concluzie  s-au  remar­
                                                                    greu   să   se   apuce   acum   n  muncii  care  să  permită  su­  electrificare.  Pe  întregul  raion   şurat  simpozionul  secţiei  de   susţinute  de  asistenta  Elena   cat  succesele  obţinute  piuă
                                                                    să  facă  şi   aite  lucrări.  Al­  prapunerea  schimburilor  toc­  valoarea  lucrărilor*  ce  vor  tre­  cadre   medii,   cu   tema  :   Bedea  de  la  Spitalul  unifi­  in  prezent  în  activitatea  ca­
                                                                    ţii,   mai   ales   cel  clin  cor­  * mai  in  momentele  cind  se  vor   bui  executate  in  acest  an  prin   „Sarcinile  ce  revin  cadre­  cai  Deva,   sora   medicală   drelor  medii  şi  s-a  accen­
                                                                    pul  tehnic,  ziceau  :  „să  mai   executa  lucrările  care  cer  volu­  muncă  patriotică  se  ridică  la   lor  medii  sanitare  în  îngri­  Virginia  Dânilă  de  la  Spi­  tuat  necesitatea  ridicării  în
                                                                    încercăm",  „să  mni  vedem",  ,.să   mul  cel  mai  mare  de  muncă,   suma  de  4 958.B35  lei.  Ceea  ce   jirea  bolnavilor  cu  afecţiuni   talul  unificat  Hunedoara  şi   continuare  a  nivelului  pro­
                                                                    mai  studiem".  De  ce ?  Pentru   iar  producţia  se  va  dubla.  s-a  făcut  pînă  in  prezent Jn  a-   ale  tubului  digestiv".   La   asistent  Ioan  Stan.   de  la   fesional  al  cadrelor  medi-
                                                                    că  aplicarea  unei  propuneri  în­  Prim-maistrul  Ioan   Florii,   censtă  direcţie  atinge  valoarea   simpozion   au   participat   serviciul   regional  de  sta­  co-sanilarc  în  vederea  con­
                                                                    seamnă  înainte  de  toate  mai   mineri  Ghioancâ.  Petre,   But­  de  4 047.525  lei.    peste  120  cadre  medii  sani­  tistică  medicală.       tinuei  perfecţionări  a  mun­
                                                                    multă  bătaie  de  cap.  Concen­  narii,  maiştrii,  întregul  colectiv   Unul  dîn  elementele  civili­  tare  din  regiune.  Referatele  au  fost  urma­  cii  educative,   profilactice
                                                                                                  se  va  putea  felicita  pentru  mo­  zaţiei  care  îşi  face  tot   mai
                                                                    trarea  opeiaţiilor  in  mai  puţi­  dul  în  care  a  ştiut  să  traducă   mult  Ioc  în  viaţa  comunelor   Au  fost  prezentate  refe­  te  de  discuţii   ample,   in­  şi  curative  pe  care   sînt
                                                                    ne  schimburi  înseamnă  dirija­  în  viaţă  o  sarcină  de  partid.  şi  satelor  noastre  este  moder­  rate  interesante  privind  ac­  structive.  Sora  de  ocrotire  chemate  să  o  facă^
                                                                    re  precisă,  rapiditate,  atenţie        C.  ARiYIEANU     nizarea  căilor  de  acces.  Pe-  în­
             La  grădiniţă,  în  lumea  păpuşilor.
                                                                          URMĂRI •  URMĂRI DIN  PACINA  I   •  URMĂRI


                                                                       vaţii,  ing.  Olimpiu  Matei  a  dat  peste  el  într-un  fund  de   Dată  fiind  importanţa  oilor   Situaţia  creşterii  oilor  (uma­  plan  regional  a  unui  centru  de   tive  exemplare  de  oi  ţurcane
         Cabinetele  tehnice                                           sertar.  Explică  puţin  surprins  :                     ţurcane.  atît  din  punct  de  ve­  în  ceea  ce  priveşte  capacitatea   întreţinere  şi  dirijare  a  berbe­  cărora  să  li  se  repartizeze  cei
                                                                                                                                                               ne  diferă de la o  unitate  la  alta
                                                                         —  Nu  avem  decît  o  inovaţie.  Anul  trecut  s-au  aplicat
                                                                                                                                 dere  economic,  cît  şi  a)  posibi­
                                                                                                                                                                                             cilor  de  rasă  ţ.urcanâ,  care  să
                                                                                                                                                                                                                           mai  buni  berbeci  de  rasă  cu­
                                                                       şapte.  S-an  epuizat  temele  de  inovaţii...
                                                                         Socotim  orice comentariu  de  prisos.  Ne  rezervăm  dreptul   lităţii  de  a  se  creşte  în  zonele   productivă  a  materialului.  A­  funcţioneze  pe  lingă   Centrul   rată.  acesta  constituind  în  e-
                                                                                                                                                               cest  lucru  se  poate  vedea  din
                                                                                                                                 cu  condiţiile  cele  mai  grele  ale
                                                                       de  a  întreba  comitetul  sindicatului  şi  conducerea  între­  legiunii  noastre,  a  fost  necesa­  rezultatele  obţinute  în  creşte­  regional  de  reproducţie  şi  se­  senţâ  nucleul  de  selecţie  al  în­
                                                                                                                                                                                             lecţie.  a  căror  activitate  să  se
                                                                                                                                                                                                                           tregului  efectiv  de  ovine  exis­
         izvoare  nevalori­                                            prinderii  cum  este  posibilă  o  astfel  de  situaţie?  ră  efectuarea  unui  studiu  pen­  rea  oilor  la  cooperativa  agrico­  desfăşoare  în  unităţile  raionale   tent.
                                                                         Deşi  îşi  desfăşoară  activitatea  în  condiţii  nu  tocmai  bu­
                                                                                                                                      cunoaşterea
                                                                                                                                 tru
                                                                                                                                                               lă  de  producţie  Pianul  de  Sus,
                                                                                                                                                  însuşirilor
                                                                                                                                                                                             pentru  creşterea  şi  dezvoltarea
                                                                                                                                                                                                                            Produşiî  rezultaţi  din  nucle­
                                                                       ne,  cabinetul  tehn*c  de  la  F C.  Orâştie  sc  afirmă  cu  iniţia­
                                                                       tive  şi  acţiuni  interesante.  Dovedindu-se  receptiv  la  cerin­  morfo-productive,   în   scopul   raionul  Sebeş,  şi  cooperativa  a-   rasei  ţurcane.  ul  de  selecţie  al  fiecărei  uni­
                                                                                                                                 precizării  metodei  de  amelio­
                                                                                                                                                               gricolâ  de  producţie  Boşorod.
                                                                                                                                                                                              încă  din  toamna  acestui  an
                                                                       ţele  majore  ale  producţiei.  în  special  mecanizarea  unor  o­  rare  şi  stabiliţii  direcţiei   de   raionul  Haţeg.  în  anul  19G7.  re­  este  necesar  ca  în  cooperative­  tăţi  să  fie  reţinuţi  pentru  pră-
                                                                                                                                                                                                                           silâ  pc  scama  cărora  in  viitor
                                                                       peraţiuni  şi  îmbunătăţirea  calităţii  produselor,
                                                                                                                  cabinetul
         ficate  de  idei                                              tehnic  a  orientat  inovatorii  spre  rezolvarea  acestor  pro­  producţie  (lapte,  lînâ  sau  car­  zultate  ce  sînt  prezentate  com­  le  agricole  dc  producţie,  situa­  se  voi-  îmbunătăţi  şi  consolida
                                                                                                                                 ne).
                                                                                                                                                               parativ  în  tabelul  de  mai  jos:
                                                                                                                                                                                             te  în  zona  de  creştere  a  rasei
                                                                                                                                                                                                                                                  din
                                                                                                                                                                                                                          efectivele  de  oi  ţurcane
                                                                       bleme.  In  jurul  temelor  complexe  cu  un  grad  de  dificul­
                                                                       tate  mai  mare, s-au  organizat  adevărate colocvii, care  s-au                                                      ţurcane,  să  se  creeze  cile   un   zona  premontanâ  şi  montană  a
                                                                       concretizat  în  creşterea  substanţială  a  numărului  de  ino­                                                      nucleu  cu  cele  maî  rcprezenta-  regiunii  Hunedoara.
               elemente  se  interferează  şi  se  condiţionează  reciproc.  Nu   vaţii  aplicate si  a  economiilor  obţinute.   Specificare                C A  P.  Pianul   .   C A P .
               poţi  fi  receptiv  Io  nevoile  producţiei,  nu  poţi  intui  noul                                                                             de  Sus          Boşorod      A
               fără  o  temeinică  cunoaştere  a  fluxului  tehnologic,  a  pro­
               prietăţilor  şi  caraclerislîcilor  fiecărui  produs.   Cîteva  propuneri
                 Spre  deosebire  de  onii  anteriori  —  nc spunea  ing.  NICO­                                                  Producţia  medie                                           In pragul
               LAE  ILIE,  şeful  cabinetului  tehnic  de  Ia  C.S.  Hunedoara   In  loc  de  concluzii,  exprimăm  unele  păreri  şi  propuneri   totală  de  lînâ  kg/cap.  2,10  1.70
               —  in  munca  de  inovaţii  şi  raţionalizări  se  observă  o  vădită   făcute  de  mai  mulţi  inovatori.  Din  mulţimea  problemelor   din  care  la  :  berbeci
               orientare  spre  idei  noi,  originale  de  mare  eficienţă  eco­  ridicate  am  reţinut  în  mod  deosebit  necesitatea  ca  în  sti­         2,70                2,07                                                  I
               nomică-.                                                mularea  mişcării  de  inovaţii  să  fie  folosite  forme  şi  meto­  oi  mame         1,95                1.80
                 Din  cele  170  de  Inovaţii  aplicate  anul  acesta  un  deosebit   de  mai  interesante  şi  atractive.  Pe  bună  dreptate  unii  ino­
               Interes  a  stîmit  cea  a  maistrului  Ioan  Cismaş,  intitulată   vatori  şi-au  pus  întrebarea  :  care  sînt  atribuţiunile  comi­  miori  2,41               1,98       examenului  final
               „Lance  pentru  insuflarea  oxigenului  în  baia  metalică  a   siei  inginerilor  şi  tehnicienilor,  din  moment  ce  participarea
               cuptoarelor  Martin  prin  imersîune  sub  nivelul  zgurii”,  eu   lor  la  această  muncă  de  creaţie  se  limitează  la  întocmirea   mioare  2,41              1,75
               o  economie  antecalrulată  de  1.771  2G4  lei  ;  la  aglomeratorul   unei  conferinţe  ?  Ne  alăturăm  acestei  păreri  şi  credem  că   Lungimea  şuviţei  de  lină
               nr  1  a  fost  concepută  şi  realizată  o  ingenioasă  instalaţie   merită  să  se  bucure  de  atenţie  din  partea  celor  vizaţi.  la  oi  adulte  in  cm.               majoritate .a  formaţiilor  clasi­  Este  surprinzător  apoi  Un­
               automată  destinată  repartizării  şarjei  în  fluxul  de'  aglo­  Se  cunoaşte  faptul  că  în  finalizarea  unei  idei  se  ivesc           21,40               22,00       ficate  şi-au  reluat  repetiţiile,   tul  că  formaţii  artistice  mr*
               merare  Inteligenţa  tehnică  a  specialistului  a  pătruns  şi  în   adesea  o  serie  dc  impedimente  Multe  din  ele  sînt  prici­  la  tineret  20,40        21,00       pregâtindu-se.  unele  cu  destu­  altădată  s-au  dovedit   fo.ir*
               sfere  mai  puţin  bătătorite.  După  zile  şi  nopţi  de-a  rîndul,   nuite  de  lipsa  unor  ateliere  pentru  confecţionarea  proto­                                       lă  asiduitate,  pentru  întrecerea   harnice  —  ansamblul  folclari
               in  care  ideea  l-a  frâmîntat  şî  chinuit  peste  măsură,  ingi­  tipurilor  Şi  efectuarea  experienţelor.  Rezolvarea   acestei                                          cane  urmează.  Comitetul  regio­  al  căminelor  culturale  din  P o ­
               nerul  luliu  Satran  a  putut  exclama  fericit:  Evrica  !  Sche­  probleme  ar  scurta  mult  drumul  inovaţiilor  sporind  efec­                                          nal  pentru  cultură  şî  artă  şi   iana  şi  Jina.  ansamblul  fol.  I  -
                                                                                                                                  Rezultatele  mai  bune obţinu­
               ma  de  protecţie  a  formei  de  memorie,  concepută  şi  reali­  tul  lor  economic.                            te  la  Pianul  de  Sus  sînt  con­  rii  oilor  în   ambele   unităţi,   Casa regională  a  creaţiei  popu­  ric  al  Casei  raionale  de   umI-
               zată  de  el  pentru  calculatorul  electronic  s-a  dovedit  capa­  Noul  regulament  al  mişcării  de  inovaţii,  invenţii  şi  ra­  secinţa  faptului  că oilor  ţurca­  în  sensul   că  scâzind   toate   lare  au  stabilit,  împreună  cu   tară  din  Iha.  cunoscuta   nr.
               bilă  să  evite  erorile  de  calcul  în  programarea  şi  urmări­  ţionalizări.  ce  va  apare  in  curînd,  va  reglementa  multe   ne  crescute  de  aici  le  sînt  asi­  cheltuielile  privind   întreţine­  fiecare  instructor  în  parte,  re­  maţ ie  de  dansuri  din  Pe ţc-l
               rea  producţiei  de  laminate.                           din  aceste  neconcordanţe.  Comitetele  de  sindicat  şi  condu­  gurate  condiţii  de  hrânire,  în­  rea  şi  îngrijirea  unei  oi  adulte   pertoriul  tuturor   formaţiilor   raionul  Alba,  taraful  Casei  i-
                 Pentru  fiecare  din  cei  200  de  promotori  ai  noului   de   cerile  întreprinderilor  au  datoria  insă  să  creeze  toate  con­  treţinere  şi  îngrijire  satisfăcă­  râmîne  un  beneficiu  de  65  lei   artistice, al grupurilor  vocale  şi   ionale  de  cultură  din  Oră   •
                                                                                                                                                               pe  cap  de  oaie  la  cooperativa
               la  combinat  se  pot  scrie  nndun  frumoase.  Cu  o  rîndunică   diţiile  pentru  stimularea  şi  afirmarea  nestingheritâ  a  gîri-   toare,  creşterea  lor  fâcindu-se   agricolă  de  producţie  Pianul  de   al soliştilor ce urmează  a  ne  re­  —   sc  află  acum  intr-o  stare  rfe
               insă  nu  se  face  primăvară  Faţă  dc  complexitatea  proble­  du ii  tehnice.                                  in  rasă  curată,  folosindu-se  Ia   Sus  şi  6  lei  la  cooperativa  a-   prezenta  la  Timişoara.  De  a­  inexplicabilă  inerţie.  Nici   ui
               melor  şi  cerinţelor  reale  ale  producţiei  numărul  inovato­                                                  montă  berbecii  cei  mai  repre­  gncolâ  din  Boşorod.  Dacă  în­  semenea,  a  repartizat   pentru   dintre  aceste  formaţii  nu  a  fă­
                                                                                                                                                                                             pregătirea  formaţiilor  specia­
               rilor  se  menţine  la  un  nivel  mult  prea  mic.  In  planul  te­
               biective  din  care  r>u  s-au  rezolvat  decît  19  Potrivit  unei  RASA  DE  01  TURCANA  -                     zentativi.              a-   fost  constituit  numai  din  exem­  lişti  de  Ta  nivelul  regiunii   şi   rea  întrecerii  caic  nc  astea  1 1
                                                                                                                                                                                                                           cut  măcar  o  repetiţie  în  v e d e ­
                                                                                                                                                               tregul  efectiv  de  ovine  ar  fi
               matic  de  inovaţii  pe  anul  trecut  au  fost  înscrise  85  de  o­
                                                                                                                                  Deoarece  la  cooperativa
                                                                                                                                                                                             raioanelor  şi  de  la  toate  insti­
                                                                                                                                                               plare  aparţinătoare  rasei  ţur­
               practici  greşit  înţelese,  şapte  teme  au  fost  incluse  în  pla­                                             gricolâ  din  Boşorod,  metişii  re­  cane,  fâcindu-se  şi  o  creştere   tuţiile culturale  specializate.  A­  Oare  cind  vor  începe   ac\  ‘ v
                                                                                                                                                                                                                           fnrmaţii  programul  de  rer-i
               nul  tematic  pe  anul  în  curs.  O  succintă  analiză  arată  că                                                zultaţi  din  împerecherea  oilor   dirijată,  după  un  calcul  esti­  ceste  măsuri  şi  altele  care  au   ţii  ?
               zent.  Din  45  de  obiective,  doar  zece  au  fost  rezolvate.  Anul  UN  IMPORTANT  REZERVOR                   gaie  s-au  adaptat  mai   greu   mativ  s-ar  fi  realizat  un  be­  mai  fost  luate,  vor  contribui  Ia   nu  iartă.  Ca  mîine  ne  vom  1
                                                                                                                                 ţurcane  cu  berbeci  de  rasă  ţi-
               soarta  acestor  teme  nu  este  cu  nimic  mai  roză  nici  în  pre­
                                                                                                                                                                                                                            Este  un  lucru  ştiut  că  tiir  ul
                                                                                                                                                                                                                    for­
                                                                                                                                                                                             impulsionarea  pregătirii
               trece  şi  se  va  rosti  din  nou  formula  salvatoare :  .N-au  fost                                            condiţiilor  locale,   rezultatele   neficiu  de  ce!  puţin  130  lei  pe   maţiilor,  bineînţeles  dacă  vor   dea  în  faţa  întrecerii  dc  la  Ti­
                                                                                                                                                               cap  de  oaie.
                                                                                                                                 obţinute  la  această  unitate  au
               condiţii"                                                                                                         fost  nesatisfâcâtoare.  Lîna  a­  Tinînd  cont  de  cele  relatate   fi  urmărite  şi  puse  în  practică.   mişoara,  unde  va  trebui  să  r-
               de  inovaţii,  am  ajuns  la  concluzia  că  la  C.S.  Hunedoara,  BIOLOGIC                                       cestor  metişi,  alît  din  punct  de   mai  sus  este de  dorit  ca  in  uni­  Deocamdată  însă.  ele  nu   au   monstrăm  tradiţia   şi  boit ti t  i
                 In  încercarea  de  a  găsi  motivul  care  trenează  mişcarea
                                                                                                                                                                                             prins  viaţă  peste  tot.  Specia­
                                                                                                                                                                                                                           artei  hunedorene.  posfbilitiii.il*
               această  importantă  latură  a  muncii  de  gîndire  şi  concepţie                                                vedere  cantitativ,  cît  şi  sub  as­  tăţile  amplasate  în  zona  favo­  liştii  repartizaţi,  de  exemplu,   noastre  artistice  şi  capacih-   ..
                                                                                                                                 pect  calitativ este  inferioară  li­
                                                                                                                                                               rabilă  creşterii  oilor  ţurcane  să
               (clinică  este  considerată  ca  o  soră  vitregă  a  producţiei.   re  putere  de  rezistenţă  Ia  boli   buie  la  dezvoltarea  creşterii  a­  nei  provenite  de  la  exempla­  se  treacă  la  consolidarea  efec­  figurează  doar  în  tabele,  căci   de  a  mobiliza  forţele  şi  ren  -
               Conducerile  multor  secţii  —  ne  spunea  inginerul  11 ie  —   şi  intemperii,  ea  se  adaptează   cestor  oi  în  zonele  montane,  cu   rele  rasei  ţurcane.  Aceasta  a-   tivelor  din  punct  de  vedere ge­  nici  unul  dintre  ei  nu  a  făcut   sele  de  care  dispunem   Fsn  >
               consideră  munca  de  inovaţii  şi  raţionalizări  ca  o  chestiune   bine  condiţiilor  vitrege  de  me­  alît  mai  mult  cu  cit  lina  pro­  pnre  cu  şuviţa  neclară,  împi-   un  pas  spre  formaţiile  ce  le-au   mîndrîe  pentru  fiecare  sat,   »-
               minoră,  auxiliară  Evident  că  intr-un  asemenea  climat  ini­  diu  ale  zonei  dc  munte,  valo-   dusă  de  ele  în  ultimul  timp  a   slitâ  şi  cu  u  cantitate  mică  de   netic,  prin  creşterea  lor  în  rasă   fost  încredinţate.   De  aseme­  munâ  şi  raion,  pentru  fîec
                ţiativa  creatoare  şi  gindirea  tehnică  a  oamenilor  nu  se  pot   i ificînd  bine  rezervele  existen­  început  să  fie  mult  apreciată.   usuc,  fibra  fiind  friabilă,  ceea   curată,  folosind  la  montă  re­  nea.  deşi  4  fost  fixat  noul  re­  organizaţie  de  partid,  U.T.C  ii
                afirma  in  toată  plenitudinea  lor.  Este  de  necrezut,  dar  în   te.  Prezenţa  pajiştilor  întinse,   Lina  de  ţurcanâ  se  pretează  la   ce  face  ca  ea  să  se  preteze   producători  cu-  însuşiri  morfo-   pertoriu.  o  parte  dintre  forma­  sindicat,  pentru  fiecare   :;fat
               9  luni  din  acest  an  comitetul  sindicatului  n-a  organizat  nici   precum  şi  existenţa  unor   e­  confecţionarea  eovoarelor   de   foarte  cri eu  In  prelucrare  şi  să   productive  superioare  care  în   ţii  —  corurile  din  Dobra,   O-   popular  dacă  formaţia  artisti­
                                                                                                                                                               prealabil  să  fie  aleşi  pe  baza
                o  consfătuire  cu  inovatorii.                      fective  valoroase  de  oi  ţurcanc   tip  persan  şi  a  altor  articole   fie  prost  clasată.  însuşirilor  lor  individuale.  râştie  şi  altele  —  în  loc   să   că  trimisă  să  reprezinte  regiu­
                                                                                                                                                                                             treacă  la  însuşirea  acestuia.  îşi
                 O  situaţie  şi  mai  precară  am-  intîlnit  la  I  M C  Bîrcea.   cu  o  capacitate  mare  de  pro­  care  <tr t  mult  solicitate  la  ex-   Calculul  financiar  scoate  în   In  acest  sens  considerăm  Că   risipesc  forţele  repetînd   re­  nea  noastră  se  ca  întoarce  ci*
                După  ce  ne-a  creat  emoţii  că  nu  găseşte  registrul  de  ino-  ducţie  sînt  factori  care  contri­  Dori  evidenţa  rentabilitatea  creşte­  este  necesară  înfiinţarea   pe  pertoriul  vechi.    laurii  succesului  Să  le  acor­
                                                                                                                                                                                                                           dăm  deci  tot  sprijinul  !
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14