Page 91 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3986

IN COMITETUL CELOR 18 STATE PENTRU DEZARMARE Sesiunea Comitetului Executiv al F.S.M.

Propunerile preambu Cuvîntarea tovarăşului Constantin Drăgan

FRAGA 26. Corespondentul tea sindicatelor din aceste ţâri ; cesc. întărirea unită ţii lor de deosebit de însemnată — a
Agerpres, E. Ionescu, transm i­ viaţa însăşi repudiază poziţia luptă. s)>orirea elicienţei acţi­ spus el — necesitatea intensifi­
u tratatului de ferare de-a 34-a sesiuni a Com itetu­ lideri caic se opun desfăşură­ le. Pe această linie am dezvol­ cu lupta eroică a poporului
cării acţiu n ilo r de solidaritate
unilor sindicale internaţiona­
nereal istă. extremistă, a acelor
te : In cadrul lu cră rilo r celei
vietnamez şi sînlem de acord
lui Executiv al F.S.M. au luat
rii de conctacte normale inlre
cuvintul, la rapoartele prezen­
nizaţii centrale, locale şi
de
sens în raport. Ţinem sâ a fir­
rite a filie ri şi autonome. Pro­
tate, reprezentanţi ai sindica­ organizaţiile sindicale de dife­ tat continuu legăturile cu orga­ cu m ăsurile propuse în acest
telor din Argentina. Bulgaria. p riile noaslre contacte cu con­ ramură din numeroase ţâri. A ­ măm şi cu acest p rile j s p riji­
R P D . Coreeană, Franţa, RD. ducătorii unor sindicale afiba- preciem câ schim burile de pă­ nul hotârît pe care sindicatele,
arme nucleare, reducerii şi dis­ Germană. Italia. Liban, Insu­ te la C .l.S.L. vizitele lor în reri cu aceste organizaţii au toţi oamenii muncii din Româ­
trugerii, la data cea mai cu-
armelor ar rind posibilă, a armelor nu­ la M auritius, Polonia şi România şi discuţiile purtate locită a sindicatelor noastre la poporului vietnamez. Sindica­
nia îl acordă cauzei drepte a
constituit c contribuţie nem ij­
exem­
întăresc. împreună cu
U R.S.S In cursul dim ine ţii de
de
cleare şi a
m ijloacelor
tele noaslre se pronunţă cu e­
activitatea F.S.M., la
crearea
plele citate în raport, conclu­
joi a
luat cuvîntul tovarăşul
transportare la ţintă a aces­
siuni S U .A . în Vietnam şi in
deschise, care sâ netezească ca­
tora". Constantin Drăgan. preşedinte­ zia câ locul prejudecăţilor şi unui clim at de discuţii sincere, nergie pentru încetarea agre­
suspiciunilor cultivate ani de-a
C onsiliului
le
al
Central
Efectele decurgind din a­ U.G.S.R , membru al Com itetu­ rîndul în cadrul acestor orga­ lea spre dezvoltarea şi în tă ri­ prim ul rînd pentru oprirea î-
lui Executiv al F.S.M. El a a- nizaţii este luat treptat de do­ rea u n ităţii de acţiune a miş­ medială şi necondiţionată a
GENEVA 26. — Corespon­ ele trebuie sâ-şi găsească o în­ sâ constituie un instrument de ceastă clauză ar fi m ultiple. râtat câ includerea pe ordinea rinţa de a cunoaşte şi a înţe­ cării sindicale mondiale bom bardării R. D. Vietnam,
dentul Agerpres, Hoi ia Liman, doită confirm are prii* tratat. promovare a egalităţii statelor, Mai intîi, ea nr duce la e li­ de zi a actualei sesiuni a Comi­ lege direct, pe bază de fapte In ce priveşte raportul la stat socialist liber şi indepen­
tra n s m ite : In şedinţa de joi Pe de o parte, prevederile din un tratat conceput in acest minarea pronunţatei asim etrii tetului Executiv a problemei reale, activitatea pe care o des­ punctul al doilea al ordinei de dent
a Com itetului celor 18 state dispozitivul acestuia trebuie să fel ar avea drept rezultat pe­ politice şi juridice existente in dezvoltării unită ţii de acţiune făşoară sindicatele din ţările zi. a continuat vorbitorul, ide- In ce priveşte problemele O­
pentru dezarmare a luat cu- reprezinte o aplicare integrală cetluirea inegalităţii. In loc proiectul de tratat ce ne-a fost în mişcarea sindicală in ternaţi­ socialiste. ca centrală care se desprinde rie n tu lu i Apropiat, considerăm
vîntul reprezentantul Republi­ a principiilor. Pe de altă parte, sâ-şi atingă obiectivul decla­ propus, asimetrie asupra că­ onală. reflectă preocuparea de Sindicalele noastre aprecia­ este aceea câ in prezent. în ca­ câ lucrul cei mai im portant şi
cii Socialiste România, amba­ principiile trebuie sâ figureze rat — acela al îm piedicării reia delegaţia română a atras a se găsi noi căi spre unirea e­ ză câ o im portanţă prim ordia­ drul O N U. şi al in s titu ţiilo r urgent in momentul de laţă
sadorul Nicolae Ecobescu. ca­ pe însuşi frontispiciul trata­ proliferării arm elor nucleare deja atenţia Apoi, egalitatea fo rtu rilo r celor ce muncesc in lă are necesitatea de a ţine sale specializate există un te­ este retragerea trupelor iziae-
re a făcut o expunere a p rin ­ tului. pentru lotî — un astfel de tra ­ de tratam ent între ţările nu­ lupta pentru satisfacerea inte­ seama de diversitatea existentă ren prielnic pentru dezvoltarea liene din te rito riile ocupate pe
c ip iilo r care stau la baza u­ O altă categorie de pro­ tat ar legaliza proliferarea cleare şi cele ncnucleare, con­ reselor lor vitale. S ubliniind în mişcarea sindicală, de fap­ a c tivită ţilo r F.S.M.. a uniuni­ lin ia dinaintea începerii o stili­
nora dintre m odificările şi n- puneri cuprinse în docu­ doar pentru cîteva slale. ac­ secinţă directă a principiului faptul câ întărirea u n ităţii de tul câ fiecare organizaţie este lor internaţionale de ram ură tăţilor, renunţarea la m ăsuri­
dâugirile propuse de delega­ mentul de lucru al României tualele puteri nucleare. Con­ egalităţii suverane a statelor, acţiune a clasei muncitoare con­ un organism viu. care îşi fo r­ şi organizaţiilor membre ale le anexioniste ale a u to rită ţilo r
ţia română la proiectul trata­ urmăreşte încadrarea proble­ ceput de o asemenea manieră, şi-ar găsi o elocventă ilustra­ stituie im perativul esenţial al mează judecăţile şi concluziile acestora. U ltim ele conferinţe izraeliene in legătură cu Ie ru ­
tului de neproliferare a arme­ mei neprolîferării într-o suită tratatul de nediseminare n-ar re. Obligaţiei ferme a ţă rilo r luplei celor ce muncesc pentru sale pe baza confru ntă rilo r ne­ ale O.I.M. au demonstrat că salim ul. ca şi la orice alte pre­
lor nucleare. El a menţionat de angajamente destinate sâ sluji cauzei dezarm ării, n-ar nenucleare de a nu produce bunăstare, independenţă, pace m ijlocite cu condiţiile concre­ cooperarea sindicală între or­ tenţii de a obţine avantaje te­
că prezentarea p rin cip iilo r ca­ asigure înfăptuirea dezarm ării conduce la întărirea păcii şi şi de a nu-şi procura în nici şi progres social, vorbitorul a te in care îşi desfăşoară activi­ ganizaţiile afiliate la F.S.M. şi rito ria le ca urm are a fo lo sirii
re stau la baza celorlalte a­ nucleare Care sînt consideren­ securităţii internaţionale. un fel arma nucleară, i-a r co­ arătat că o influenţă holărî- tatea. cele de altă afiliere se dezvol­ forţei. In acelaşi tim p, în con­
mendamente va face obiectul tele ce fundamentează aceste Pentru n-l cruţa de un n- respunde obligaţia clară a pu­ toare in această p rivin ţă o e- Plecînd de la adevărul recu­ tă. prejudecăţile încep sâ fie cordanţă cu p rin c ip iile Cartei
unor intervenţii viitoare. propuneri ale noaslre? In p ri­ semenea viciu fundam ental, te rilo r nucleare de a în trep rin­ noscut şi verificat de viaţă şi treptat învinse de raţiune. O.N.U., unanim acceptate, este
Aşa cum arătam la 19 oc­ m ul rînd, considerăm că în a­ tratatul de neproliferare tre­ de măsuri practice de dezar­ xercitâ forţa uriaşă, materială anume câ apartenenţa sindi­ In ce o priveşte. Uniunea necesar sâ fie recunoscut drep­
tombrie, a spus reprezentantul buie să fie conceput ca o parte şi spirituală de care dispune Generală a Sindicatelor din tul fiecărui stat din această
bordarea problemei de s trin ­ mare. Statele deţinăloore He cală di ferită a celor ce muncesc
ţâ rii noastre, o prim ă catego­ integrantă a unui sistem de România a m ilita t în decursul regiune de a-şi vedea asigura­
gentă actualitate — pace sau arme nucleare ar fi ţinute să sistemul mondial socialist, suc­ nu îi îm parte in tabere antago­
rie a propunerilor avansate de război — care preocupă în gra­ măsuri menite să ducă la în­ întreprindă măsuri practice de cesele o rîn d u irii socialiste, al niste. câ. dim potrivă, interese­ anilor şi va m ilita în continu­ tă existenţa independentă şi
România ore în vedere inse­ dul ccl mai înalt toate popoa­ cetarea producţiei de arme nu­ dezarmare în virtutea unui le lor fundam entale sînt comu­ are pentru universalitatea suverană, dreptul la securita­
rarea în pream bulul tratatu­ rele, trebuie să se pornească cleare, interzicerea experien­ angajament ju rid ic precis şi cărei marş victorios a început ne, se poate acţiona pentru a­ O.I.M . pentru promovarea în te şi la o dezvoltare paşnică
lui de neproliferare a arme­ de la realităţile esenţiale ale ţelor subterane in scopuri m i­ nu pe baza unor simple decla­ acum cinci decenii, o dată cu propierea punctelor de vedere. cadrul ei a intereselor maselor nestinjenită.
lor nucleare a cerinţelor fun­ litare, reducerea şi lichidarea, Marea Revoluţie Socialistă din largi de oameni ai muncii
lu m ii contemporane. Or. este ra ţii de intenţii, care, orice Referindu-se la activitatea In sp iritul internaţionalis­
damentale form ulate de A du­ o dureroasă realitate faptul că in cele din urmă, a stocurilor s-ar spune despre ele. nu au Octombrie, eveniment de răs­ sindicalelor noastre pe plan V orbitorul s-a referit la unele m ului şi so lidarităţii — a spus
narea Generală a O.N.U. şi a­ umanitatea trăieşte astăzi sub de arme existente şi a m ijloa­ valoarea şi nici semnificaţia internaţional, vo rbitorul a ară­ din problemele situaţiei inter­ în încheiere vo rbitorul — sin­
nume : ameninţarea permanentă a celor de transportare a acesto­ unei obligaţii legale. cruce în istoria om enirii. tat că participarea lor la viaţa naţionale actuale arborate în dicatele noastre vor pune în
a) tratatul să nu lase nici o războiului nuclear Eliberarea ra la ţintă. In sfîrşlt, includerea în tra­ Nu mai au credit în rîn d u ri- sindicală internaţională are ca v iilo r în centrul a ctivită ţii lor
portiţă care să perm ită ţă rilo r om enirii de această prim ejdie Documentul de lucru prezen­ tat a clauzei propuse de noi le maselor muncitoare cei care obiectiv central dezvoltarea u- raportul la prim ul punct al or­ internaţionale g rija pentru
nucleare sau ncnucleare să nu poate avea loc decît prin tat de delegaţia română conţi­ s-ar înscrie pe linia sta b ilirii colportează neadevăruri des­ n itâ tii de acţiune a clasei m un­ dinei de zi. dezvoltarea şi consolidarea u­
răspimlească arme nucleare interzicerea folosirii arm elor ne un ansamblu de prevederi unui echilibru acceptabil de pre ţă rile socialiste şi activita­ citoare. a tuturor celor ce mun­ Reţinem în prim ul rînd ca n ită ţii de acţiune.
direct sau indirect, sub orice atomice, încetarea producţiei care au tocmai o asemenea fi­ responsabilităţi şi obligaţii m u­
formă ; lor şi lichidarea toială a stocu­ nalitate. Prima dintre ele v i­ tuale între puterile deţinătoa­
b) tratatul să cuprindă un rilo r existente. zează, după cum se cunoaşte, re şi nedeţinâtoare de arme
echilibru reciproc acceptabil Sarcina prim ordială a Co- introducerea unui paragra! nucleare.
de răspunderi şi obligaţii in ­ m itelului celor 10 state, care nou în preambul (după Ce se va întîm pla în ipo­ ORIENTUL APROPIAT
tre statele nucleare şi nenu- justifică însăşi raţiunea sa de paragraful 3), care sâ rele­
clearc ; a fi. esle alcătuirea unui tra­ ve faptul indubitabil că lich i­ teza că puterile nucleare nu
c) 'tratatul să fie un pas in tat de dezarmare generală, in darea prim ejdiei pe care o re­ si-ar onora angajamentul luat
direcţia realizării dezarm ării cadrul căruia dezarmarea nu- prezintă războiul nuclear este şi nu vor întreprinde măsuri Rezoluţia Consiliului de Securitate
de dezarmare nucleară ? Aces­
generale şi totale şi. in special, cioară trebuie sâ aibă p rio ri­ posibilă numai prin încetarea tei întrebări vrea sâ-i dea răs­
a dezarmării nucleare : tate absolută. Trăsătura comu­ producţiei de arme nucleare, puns cel de-al doilea paragraf
d) tratatul să cuprindă pre­ nă a tuturor m ăsurilor parţia­ interzicerea folosirii arm elor al articolului p riv ito r la de­
vederi acceptabile şî practice, le sau tranzitorii. între care nucleare si distrugerea tu tu ­ zarmare din documentul 90. iar cel al punctelor de ob­ stituie baz.a unei reglementări.
care sâ-i asigure eficacitatea : şi neproliferarea. crite riu l de­ ror stocurilor existente de a­ nostru de lucru (artico­ NEW YORK 26. T-.C'isnl servaţie sâ sporească de două In perioada în tare vor con­
e) nici o prevedere a trata­ term inant după care trebuie semenea arme şi a m ijloacelor lul II I A) Paragraful res­ special Agerpres. Romulus Câ- Oi i, ajungînd la 18 ; totodată, tinua consultările în această Şedinţă
tu lu i nu trebuie să afecteze apreciată utilitatea şi eficaci­ de transportare la tintâ a aces­ olescu. transm ite: C onsiliul de corpul observatorilor va trebui privin ţă se impune ca părţile » f
dreptul oricărui grup de state tatea lor, râmîne modul în tora. Inserarea acestei preve­ pectiv prevede: „Dacă In Securitate s-a în tru n it m iercuri dotat cu patru nave de patru­ sâ respecte cu stricteţe rezolu­
de a încheia (ratate regionale care acestea contribuie la di­ deri în textul trata tului ar fi termen de cinci ani de la data după-amiază pentru a conti­ lare şi eu patru elicoptere. în ţia
menite să asigure absenţa to­ minuarea efectivă şl. în u lti­ de natură sâ sublinieze lim ­ in tră rii in vigoare a prezentu­ nua examinarea plînserilor scopul unei mai mari m o b ili­ Reprezentantul Indiei a pro­ record
tală a armelor nucleare de pe mă analiză, la eliminarea pe­ pede că obiectivul final — de­ lui tratat nu se vor în tre p rin ­ R A.U. şi Izraelului în legătu­ tăţi şi al lă rg irii ariei de obser­ pus suspendarea exam inării
terito riile respective. ricolului distrugerii nucleare. zarmarea nucleară — nu este ră cu recentele Incidente din vaţie situaţiei din O rientul Apropiat
In concepţia delegaţiei ro­ Dacă stăruim. împreună cu abandonat şi că. dim potrivă, de asemenea măsuri, părţile zona Canalului dc Suez Ca u r­ In calitate de reprezentant pentru a se da posibilitate D iscu ta rea in C a m e r a d e ­
mâne. menţionarea expresă a numeroase alte delegaţii. în a- toate eforturile trebuie direc­ vor examina situaţia creată şi mare a consultărilor avute în al Japoniei, Senjin Tsuruoka. continuării actualelor ronsul- p u ta ţilo r a legii e l e c t o r a t e
ţionale în vederea atingerii lui.
rezoluţiilor A dunării Generale, ceasfă atitudine a noastră, o O altă propunere a noastră, vor hotărî asupra m ăsurilor ce prealabil, preşedintele pe luna care a luat cuvintul, a subli­ lări. Propunerea a fost accep­ r e g i o n a l e , c a r e f i x e a z ă n o r ­
în pream bulul tralatuluî, esle facem şi pentru că. aşa cum pe de o parte umple o lacună urmează a fi întreprinse". în curs al C onsiliului dc Secu­ niat că este de datoria Con­ tată fără obiecţii. m e l e p e n tr u a l e g e r e a cc •
nu numai utilă, dar şi necesa­ reiese din dezbaterile confe­ ritate. Senjin Tsuruoka (Japo­ Data viitoarei reuniuni a silie r ilo r r e g i o n a l i, a Iu ut
ră. indispensabilă rinţei, continuă să se manifes­ serioasă a paragrafului 12 din Această prevedere are menirea nia). a prezentat un proiect de s iliu lu i de Securitate să C onsiliului de Securitate va îi un c a r a c te r cu to tu l uepre»
pream bulul proiectului de tra ­
Constatăm, din acest punct te tendinţa de a substitui o­ tat pe care il examinăm — de a am inti în permanenţă pu­ rezoluţie, care a fost adoptat găsească o form ulă acceptabi­ stabilită în funcţie de rezulta­ vă z u t. D c p e s te o să p tă m in A
de vedere, că proiectul de tra­ biectivului central — dezarma­ lipsa oricărei refe riri la inter­ te rilo r nucleare că ele şi-au în unanim itate. Rezoluţia con­ lă ambelor părţi care sâ con­ tul acestor consultări. c o n tin u ă fă ră î n tr e r u p e r e
tat prezentat, face o referire la rea nucleară — un concept zicerea folosirii arm elor nu­ asumat faţă de statele nenu­ damnă ..orice violare a încetă­ S e d in ţă -tlu v iu c m c im u
rezoluţiile A dunării Generale care denaturează sensul real cleare — iar pe de altă parte, cleare, faţă de întreaga comu­ rii focului" şi cere stalelor in n ieazâ pîn ă a c u m 130 i r
care „cheamă la încheierea u­ al m andatului prim it. Am nu­ ii aduce un corectiv necesar, cauză să înceteze im ediat toate o r c — 95 o r c d o d e z b a t < ri
nui acord cu p rivire la prein- m it conceptul controlului ar­ precizind că efectuarea dife­ nitate internaţională o obli­ acţiunile m ilita re şi sâ colabo­ e f c c l i r c $i p e s t e 00 d c t -
timpînarea râspîndirîl in con­ mamentelor şi al înarm ărilor. ritelor măsuri de dezarmare gaţie pe care trebuie în reze fără rezerve cu Qomisia ARABIA DE SUD tari. E x t r e m a d r e a p tă re­
tinuare a arm elor nucleare". In al doilea rînd, ne în g ri­ nucleară nu poate şi nu tre­ mod necesar să o respec­ N a ţiunilor Unite pentru supra­ curge eu î n v e r ş u n a r e la '
Nu se poate însă ignora faptul jorează constatarea că în tim p buie sâ fie condiţionată dc în­ te. La cinci ani de la in ­ vegherea a rm istiţiu lu i în a­
că referirea aceasta este par­ ce îndelungatele dezbateri din cheierea unui tratat dc dezar­ ceastă zonă In rezoluţie. ielu l d c a c ţiu n i le g a le
ţială. incompletă Se ştie că. Com itetul nostru şi din alte mare generală şi totală, aşa trarea în vigoare a tratatului, C onsiliul îşi exprim ă în g rijo ra ­ ile g a le p e n tr u a irnpied
prin aceste rezoluţii, si în spe­ organisme internaţionale nu cum se degajă din formularea perioadă suficientă pentru pu­ rea pricinuită de recentele in ­ Apelul înaltului comandament a d o p t a r e a leg ii: i n l e r v e i o
i n t e r m i n a b il e la d iscu ţii <1
cial rezoluţia 2.028 (X X ). Adu­ s-au soldat cu rezultatele scon­ terile nucleare de a demon­ cidente m ilita re din O rientul
narea Generală a N aţiunilor tate, spirala cursei înarm ărilor actuală a acestui paragraf. stra practic ataşamentul faţă Apropiat şi deplînee pierderile s o lic ita rea a n u m e r o a s e i --
Unite a însoţit recomandarea Realizarea unui asemenea tra ­ de vieţi omeneşti şi bunuri ţâri, p r e z e n t a r e a d c a>m u-
a crescut necontenit, luînd tat reprezintă dezideratul su­ de cauza dezarm ării şi a pă­ L. (la m c n tc si s u b a m e n d a m i n
el de c rite rii precise care tre­ materiale decurgind din încăl­ al te ( n u m a i la p r i m e l e 5 a r­
buie să stea la baza alcătuirii proporţiile inim aginabilului. prem. dar pînâ atunci ar fi o cii, părţile la tratat, exam inînd carea ordinului de încetare a ti c o l e ale legii au fost p> »*
unui tratat corespunzător In s p rijin u l afirm aţiei sale, gravă eroare sâ se blocheze situaţia creată, vor avea posi­ focului ADEN 26 (Agerpres) înaltul r.ic-at cu acest p rile j câ IR fino
Im portanţa rezoluţiei citate vorbitorul a citat o serie de orice alt acord şi orice altă bilitatea sâ tragă concluziile In legătură cu adoptarea comandament al Frontului de regal işti yemen iţi şi merce­ z e n t a l e 120 d e a m e n d a m < n
n fost cu prisosinţă sublinia­ fapte care atestă caracterul măsură din domeniul dezar­ proiectului de rezoluţie, repre­ Naţional de Eliberare, nari. finanţaţi de Arabia San- te şi circa 300 d o subam> - -
mereu crescînd al cursei înar­ m ării atomice. In fine, artico­ corespunzătoare şi sâ ia mă­ d a m e n te ) . D rep t u r m a r e ,
tă în discuţiile noastre, lucru zentanţii U.R S.S. şi S U A. au care controlează. după cum ditâ şi de foştii sultani din
cu totul justificat, dacă se are m ă rilor nucleare şi pericolul lu l pe care îl propunem sâ (ie surile care se impun. Aceas­ anunţat câ renunţă să mai su­ afirm ă lid e rii acestei or­ Arabia de sud. sini pregătiţi să piuă in p r e z e n t , d in c e l e ■
în vedere că rezoluţia aceas- pe care il reprezintă aceasta. încorporat în dispozitivul tra ­ tă propunere a delegaţiei ro­ pună la vot proiectele de rezo­ ganizaţii. cea mai mare atace statul Beihan. aflat sub d e a r tic o le a le leg ii e l e c l o -
1a. nefiind prima în materie In al treilea rînd. avem fer­ tatului (articolul I I I A), mâne are drept scop sâ con­ luţie prezentate de ei cu o zi parte a te rito riilo r Arabici de controlul Frontului Naţional rale r e g i o n a l e s-au a d u n
de neproliferare. este cea d in ­ ma convingere câ desprins din urmăreşte să ofere sigu­ sud. a adresat un apel guver­ de Eliberare. Liderul F.N.L.. lat numai 7, si p e r s p e c t i ­
ţii care postulează p rincipiile înlănţuirea m ăsurilor de de­ ranţa că tratatul de nepro- sacre, prin înşişi term enii tra ­ înainte. nului englez cerînd retragerea relevă agenţia France Presse. v e l e î n c h e ie r ii ln tr -u n i
tratatului de nediseminare. zarmare nucleară, cu care >n liferare nu va râmîne un sim­ tatului de neproliferare, o b li­ In aceeaşi şedinţă, secretarul imediată a trupelor sale din a dezminţit, afirm aţia p o trivit to r mai a p r o p i a t a d e z b a ­
Tocmai acesta este elementul mod firesc se conjugă, trata­ plu scop în sine, ci va fi înso­ gaţia pentru puterile nucleare general a| O.N.U., U Thant. a Aden. In cursul unei conferin­ căreia s-ar fi ajuns la un acord t e r il o r nu s e î n t r e v ă d
calitativ nou pe care ea le-a tul de neproliferare ar avea ţit de măsuri certe de dezar­ de a lua măsuri eficace de făcut o declaraţie în care a ţe de presă desfăşurate în apro­ între Frontul Naţional de E li­ P a r tid e le d e e x t r e m ă d r e j p
adus în problema neprohferâ- efecte contrare celor pe care mare. In această optică, p ri­ dezarmare. La cinci ani după pierea Adenului. scrie agenţia berare şi Frontul dc Eliberare tâ — l ib e r a lii, m o n a r h i ttt
rii. Tocmai acesta este facto­ comunitatea internaţională Ie mul paragraf al articolului pe subliniat necesitatea în lâ ririi France Presse. Saif Dhalee. d i­ al Sudului ocupat al Yemenu­ Şi m iş c a r e a so^ială-U alianA
rul fundamental de care nu se aşteaptă. In loc sâ conducă la care l-au propus arc ca scop să intrarea în vigoare a tratatu­ corpului d* observatori ai Na­ rector al B iroului P olitic al lui (FLOSY) privind formarea (n e o f a s c iş t ii ) — QU reu şit
noate face. în l i n un caz. ab­ lichidarea îm p ă rţirii lum ii în consfinţească obligaţia legală lui ar urma să se examineze ţiu n ilo r Unite în regiunea Ca­ Frontului, a protestat îm potri­ unui guvern independent al A- a s tfe l să d o b o a r e r e c o r d u l
stracţie atunci cîiul se nego­ state nucleare vi nenucleare, pentru puterile deţinătoare dc dacă puterile nucleare au în­ nalului de Suez El a declarat va prezenţei trupelor britanice rabiei de sud. avînd în fru n ­ d c d u r a tă e f e c t i v ă a n u r i
ciază tra la lu l de nediseminare un asemenea tratat nu ar face treprins măsurile decurgind că este necesar ca nu­ care patrulează pe străzile A- te ca p rim -m inislru pe Mac- s i n g u r e ş e d i n ţ e o p a r i a m n-
a arm elor nucleare. decît sâ consacre o atare d i­ arme nucleare de a între prin­ denulul. (răgind fără discernă- tu lu i..h V e c h i u l „ r e c o r d " era
Tdeea de a bnsa jaloanele vizare. şi aceasta în virtutea de ..măsuri concrete în vede­ din angajamentul asumat prin mărul observatorilor sâ m înt îm potriva locu ito rilo r o* kawee. secretar general al d e /6 d e o r e şi f u s e s e s îj-
rălâuziinare ale tratatului de unui act internaţional. In loc rea încetării producţiei de tratat. fie ridicat de la 43 la rasului. Saif Dhalee a cornu- FLOSY. bilft in 1940.
neproliferare s-a născut din- U n ii r e p r e z e n t a n ţ i ai
tr-0 nevoie adrne resim ţită : P a rtid u lu i d c m o e r a t - c r e ş t
aceea de a face din acest tra ­ cu to a te că au r e a fir m a t
tat un instrum ent real de pare Pe de altă parte, „A l A liram " informează că rim ul colocviu ş tiin ţific de geografie a n g a j a m e n t u l t o r d e a apn>-
P
<i securitate, ele stabilitate şi de o vizită amicală a trei din cele mai im por­ o prim ă apreciere a consecinţelor economice romuno-francez, care a avut loc la Pa­ ha leg ea e l e c t o r a lă r e g i o ­
tante unităţi sovietice. Acelaşi ziar adaugă că
cooperare internaţională. Pe c u alte nave sovietice vor sosi în aceeaşi zi la ale bombardamentelor izraeliene de m arţi a­ ris în cadrul schim burilor culturale, şi-a în ­ nală, par a fi n esig u ri a*u-
de altă parte, s-a avut în ve­ Alexandria. rată că rezervele de petrol egiptene sînt sufi­ cheiat lucrările Delegaţia română a fost con­ pra o p o r tu n it ă ţi i d e a -r
dere necesitatea de a furniza dusă de prof. Tiberiu M orariu, membru co­ lansa a c u m a c e a s tă Icq*.
organism ului de negocieri — a centrul de cercetări Landes. în apro­ ciente. deci nu va fi necesară o raţionalizare respondent al Academiei Republici Socialiste A s t f e l se I n te r p r e te a z ă pe
Comitetul celor 18 state — acel piere de Bordeaux, a fost efectuată lan­ a consumului intern. România. m i o a r e l e C a m e r e i d e p u t a ţ i ­
mănunchi indispensabil de re­ onsiliul Academiei lum ii latine, care îşi L Specialiştii celor două ţâri au prezentat co­ lor a b s e n ta în n u m ă r m a r e
sarea experimentală a rachetei „C oralie", care
guli care să ghideze în perma­ are sediul Ia Paris, l-a ales în unanim i­ urmează să constituie cea de-a doua treaptă a m unicări şi au efectuat, de asemenea, aplicaţii a r e p r e z e n t a n ţ i l o r d e m n
nenţă tratativele. C elegaţia parlamentară poloneză, condu­ în regiunea A lp ilo r m a ritim i şi a Platoului c r a i- c r e ş t in i r a r e a a v u t
tate pc acad. Andrei Oţetea ca vicepreşedinte sistemului de rachete pentru lansarea satelitu­
să de Czeslaw Wyceeh. mareşal al Sei­
Pornind de la im portanta al Academiei latine pe perioada 1908-1969. o lungime de aproxim ativ 5 m etri şi un dia­ D Central. d r e p t u r m a r e , d e m u l te o r i
lui vest-european „Europa-L". Racheta, avînd
recunoscută a acestor p rin ci­ m ului, şi-a încheiat vizita în Canada. In tim ­ arlam entul Rliodestei a h pre­ n e in tr u n l r e a n u m ă r u lu i ne
P
c e s a r d e d e p u ta ţ i în
pii. delegaţia română propune genţia Centrală Telegrafică Coreeană n- metru de 2 m etri, desfăşoară o forţă de pro­ pul vizitei, delegaţia a avut convorbiri cu lungească starea excepţională în ţară
includerea lo r în pream bulul minţă că la Phenian au avut loc convor­ pulsie de 28 de lone. mem bri ai Parlam entului şi ai guvernului ca­ cu incă trei luni. A u to rită ţile rasiste de la Sa- r,i p r ile ju l v o tă r i l o r şi, d eci,
proiectului de tratat (la sfîrsi- A nadian şi a fost prim ită de prim u l m inistru lisbury au comunicat, totodată, că starea ex­ a m in a r e a sa u r e lu a r e a -
b iri intre K ;in Ir Sen, preşedintele Cabinetului
tă rii.
tul paragrafului 4). Avînd în de M iniştri al K P.l). Coreene, şi M oktar Ould încetat din viaţă în vîrstă de 86 de ani cepţională va fi m enţinută a tit tim p cit
vedere că principiile am intite Daddah. preşedintele IMauritanici. care se a­ N ikolai Gusev, fostul secretar al lui Lev Lester Pearson. „ina m icii ţârii** nu vor re­ P e a d r e s a d c la M o n t e
se prezintă ca un ansamblu flă in vizită in această tară. A c ito r io (C a m e r a d e p u t a ţ i ­
Tolstoi. Gusev, doctor in filologie, şi-a consa­
unitar şi constituie, totodată, crat 60 de ani din viaţă studierii v ie ţii şi ope­ nunţa la planurile lor. Regi­ lor), c o n ti n u ă sâ sosea, - 1
acel m inim de cerinţe indis­ n organism însărcinat de guvernul In- rei marelui scriitor, Iîi este autor a peste 200 mul rasist din această ţară. m e s a j e d e so lid a r ita te cu
U
pensabile realizării unui tra ­ diei cu studierea problemei fam iliei a de lucrări despre acesta, p rintre care şi a unei a luat această măsură pen­ d e p u t a ţ ii c a r e s p r ijin ă le-
tat just. ele trebuie să fie toa­ recomandai ca vîrstă m inim ă a căsătoriei 21 m onografii în două volume. q ea e l e c to r a lă st d e p r o t, r
te încorporate în preambul. ani pentru femei şi 25 dc ani pentru bărbaţi. tru a lichida „lu p ta de gu­ î m p o t r i v a o b s i r u c ţ i o n i s m tr-
O analiză obiectivă a In prezent, vîrsta cf^ătorici pentru bărbaţi iallo T elli. secretarul general al Orga­ erilă" dezlănţuita de patrio­ lni d r e p te i. FAc sînt t r f m •
actualului proiect învede­ este de 18 ani, pentru femei de 16 ani. dar se D U nită ţii Africane, a sosit d e p r im a r i si co n silii prn-
nizaţiei
rează că el este încă de­ recunoaşte oficial câ vîrsta medie a fetelor m iercuri seara la Cairo, venind de la Tunis. F ţii rhodesieni. A lă tu ri dc v tn c ia le (ju d e ţe ), în u lti m e
parte de a corespunde p rin ­ care se mărită este de 14 ani. Această măsură va avea convorbiri cu o ficia lită ţi ale K.A.U trupele guvernamentale, le z ile s-au p r im it a s tjc l d r
cip iilo r la care ne refe­ este preconizată în India pentru a se reduce după care va pleca la Addis Abeba, capitala m e s a j e d e la B o lo g n a , F io
rim . După intim a noastră con­ explozia demografică din u ltim ii ani. Etiopiei. îm potriva p a trio ţilo r acţio­ ren ţa , î.iv o r n o , M o d e n a , Hr
vingere, dacă se porneşte de nează u n ită ţi de poliţie so­ g g i o Em ilia, R o v c n n a ţi
iarul ..Al Ahrum " anunţă că vineri u r­ iarul „A l A hram • fin Cairo relatează că R. F. a G ER M ANIEI. La masa de control şi d irija re m u lte a lte p r o v i n c i i şi
la acceptarea de către toţi a site din Republica Sud- m u n e .
mează sâ sosească în vizită la Port Said Z majoritaUH in- ‘ îhîr din portul Suez prin interm ediul televizoarelor a circulaţiei din Frank-
acestor principii, dacă ataşa­ grup de nave m ilitare sovietice. Este vorba au fost localizate după18 de orc de eforturi. fu rl pe Main. Africană. N. PUICEA
atuncî L I
m entul nostru, al tuturor, faţă corespondent Agerprv*
de ele este constant, la Romn
40.065
REDACŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U It str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75. 15 85, 2317. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică H unedoura-D eva.