Page 92 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 92
H n n H \ s r a -D ^ v s
PROLETARI DIN TOATE T A R ILE , UNITI-VAM
înseninat
bindirea
acestui
C.S. Hunedoara succes l-au adus colectivele m ărului de cuiburi la m a tri
ţele de la capsulele din poli
secţiilor aglom cralor nr. I şi etilenă de la 20 la 50 cuiburi.
2, lam inorul de 650 mm. oţe- ■ creşterea duratei de injecţie
ln ultim ele zile ziarul nos cu 100 la sută. perfecţionarea
tru a inserat în paginile sale IAria electrică, secţia I 'fu r tehnologiei de fabricare a
mai m ulte ş tiri cu p rivire la nale. lam inorul de benzi, sec produselor din niăse plastice.
succesele obţinute de sidcrur- torul de oţelării şi altele. M erite deosebite pentru re
g iştii din Hunedoara pe linia zultatele dobîndite revin
realizării sarcinilor de plan F.C. Orâştie m uncitorilor din sectorul ma
şi angajam entelor luate In se plastice şi de la sculărie.
întrecerea socialistă.
Ieri, colectivul C om binatu C ontinuind şirul succeselor
lui siderurgic din Hunedoara obţinute în lunile anterioare, I.C.F. Deva
a consemnat in cartea de o m uncitorii de la Fabrica chi
noare un rem arcabil succes: mică din Orăştie au reuşii să
îndeplinirea planului pe 10 îndeplinească înainte de ter Pentru anul curent con
SlMBATA 28 OCTOMBRIE 1967 * PAGINI — 23 BANI luni cu i zile mai devreme. men sarcinile de plan pe-pri . structorilor forestieri din re
' giunea noastră le revine sar
mele 10 lu ni ale anului: Pină
A N U L X IX . NR. 3987 In perioada care a trecut din
acest an fu rn a liştii, oţelarii in 26 octombrie, colectivul cina de a executa şi preda
şi lam in a to rii au realizat o fabricii şi-a depăşit sarcinile 100 km drum auto. Din a
producţie suplim entară de la zi cu circa 10 m ilioane lei, ceastă lungime, pină in pre
metal, vindută şi încasată, in realizînd peste prevederi 55 zent au predat în tre p rin d e ri
Dezbaterea docum entelor Plenarei valoare de 173.000.000 Iei. u tilaje tehnologice pentru in lor forestiere. 65 km, cu 30
tone oxid de fie r şi 17. tone
km mai m ult decit prevede
La obţinerea acestor suc
cese şi-au spus cuvintul mă dustria chimică. Valoarea rile la zi. In acelaşi tim p pro
surile lupte în cadrul acţiu produselor de m*sc plastice ductivitatea m uncii a cres
C.C. al P.C.R. din 5-6 octom brie 1967 n ii generale de organizare şi a pieselor de schimb pen cut cu 2,5 la sulă faţă de sar
cinile planificate.
ş tiin ţifică a producţiei şi
tru industria
a
dale
chimică
m uncii, care au avut ca cfcct pesto plan este de 6 milioane îndeplinirea planului pe 10
folosirea mai bună a tim pului lei şi respectiv de 500.000 lei. luni înainte de termen este
La aceste succese mai p o l'fi
de muncă şi a capacităţii a adăugate realizarea a 4.706.000 urmarea preocupării pentru
folosirea cit mai deplină a u-
gregatelor. Modernizarea
FACTOR DINAMIZATOR AL ÎN proceselor tehnologice au con Ier economii suplimentare la tila jc lo r şi forţei de muncă.
şi
perfecţionarea in stala ţiilor şi
preţul de cost şi 4.697.000 Ici
obţinute
rezultatele
La
dus de asemenea la creşterea beneficii peste prevederi. şi-au adus din plin contribu
sint
Realizările obţinute
nivelului tehnic al producţiei urmarea aplicării unui întreg ţia toate şantierele, dar in
şi la îm bunătăţirea calităţii
mod deosebit cele de pe Cer-
TREGII NOASTRE ACTIVITĂŢI m etalului. organizatorice: mărirea nu Sebeşului. Jiu lu i şi Valea
complex de măsuri tchnico-
na, Valea
Un aport însemnat la do-
A ctivu l de partid din cadrul Combinatu care a mai rămas pină la C onferinţa Na
lui siderurgic Hunedoara, s-a întâlnit joi ţională a P.C R va trebui să dovedim prin
dupâ-amiază in şedinţa de dezbatere a do fapte că documentele plenarei sînt viabile Concursuri pentru pionieri ÎNTREVEDERE
cumentelor Plenarei C.C. al P.C R. din 5-6 şi ecoul stârnit in conştiinţa şi inima fie
octombrie ac. La dezbateri au luat parte cărui siderurgist, dă roade. Bogăţia de idei
secretarii com itetelor de partid şi U.T.C. şi sensuri noi pe care le exprim ă proiectul C onsiliul Naţional a! Orga cierea fiecărui concurent, iar
din secţiile şl atelierele com binatului, se de Directive, ne obligă să venim în conti nizaţiei P ionierilor şi M iniste compoziţiile vor fi executate LA C.C.
cretarii organizaţiilor de bază P.C.R. şi nuare qu măsuri eficiente care să înlesneas ru l învăţăm ântului au aprobat în creion, acuarelă, tempera,
U.T.C,, preşedinţii com itetelor de sindicat, că aplicarea consecventă a p rin cip iilo r cu instrucţiunile p rivind organi grafit, ulei. Trierea finală a
şefi de sectoare, secţii şi ateliere, econo prinse in documente" zarea şi desfăşurarea concursu lucrărilor, în vederea partici
m işti, m aiştri şi m uncitori fruntaşi în pro M aistrul Nicolae Mărculescu, secretarul rilo r de literatură, de artă pării la Expoziţia de artă plas AL P.CJI.
ducţie. com itetului de partid de la secţia a Il-a fu r plastică şi de fotografii a rtis tică a pionierilor şi şcolarilor,
P articipanţii la dezbatere au dat o înal nale a arătat, printre altele, că centralis tice ale pionierilor din clasele va fi efectuată de un ju riu al
tă apreciere caracterului riguros ştiin ţific mul excesiv şi interpunerea unor verigi In I I I —V III, care se vor desfă cătuit din personalităţi ale vie Tovarăşul Paul Niculescu-
al documentelor elaborate de partid, subli termediare între organele centrale şi com şura in prim a jum ătate a Iui ţii artistice, reprezentanţi ai M izil, membru al C om itetului
niind că măsurile întreprinse se încadrează binat au provocat m ulte greutăţi în apro 1968. P articipanţii la con Consiliului Naţional al Orga-,
organic în contextul hotărîrilor celui de al vizionarea cu piese de schimb a furnale cursul lite ra r vor putea des nixaţiei Pionierilor, ai M iniste Executiv, at P rezidiului Per
IX -lea Congres şl reflectă poncepţia de lor. „Această anomalie ne-a costat scump, crie anotim pul preferat, o în rului Invâţăm întului şi ai u- manent. secretar al C. C. al
bază a partid ului nostru cu p rivire la pla fiin d nevoiţi de mai multe ori să oprim tâmplare deosebită din viaţa niunîlor de creaţie P.C.R., a avut vineri o între
nificarea, organizarea şi conducerea activi furnalul, tim p în care am pierdut m ii ce cotidiană, portretul unei fiinţe A treia competiţie a şcola vedere cu tovarăşii M Basa-
tă ţii economice. Apreciind proiectul de tone de fontă. Cred că în cadrul centralei dragi, o zi de neuitat sau îşi rilo r în anul 1968, concursul vapunnaiah şt Promode Das-
Directive cu p rivire la perfecţionarea con economice va trebui să-şi găsească locul vor putea alege o altă temă. de fotografii artistice, este me gupta. mem bri ai B iroului Po
cuvenit şi o întreprindere, specializată in litic a) CC. al P.C. din India
ducerii şi p la n ificării economiei naţionale, Lucrările vor fi examinate de n it să dezvolte celor mici spi
inginerul Nicolae Agachi, directorul gene efectuarea reparaţiilor capitale şi confec comisiile raionale sau orăşe ritu l de observaţie şi fantezia, (m), care au petrecut conce
ral al C om binatului siderurgic Hunedoara, ţionarea pieselor şi subansamblelor de re neşti, regionale şi republica gustul pentru frumos şi capa diul de odihnă în ţara noas
a reliefat faptul că el reprezintă o sursă zervă”. Acestei propuneri a subscris şi in nă. Celor mai valoroase li se citatea de a-1 surprinde în na tră.
inepuizabilă de mijloace şi căi sigure, me ginerul Eremie Mîică, directorul direcţiei vor acorda prem ii şi diplome tură şi în mediul înconjurător. La prim ire a participat Con
nite să ridice pe o treaptă superioară nive mecano-energeticâ, precizînd că crearea u în cărţi-şi dife rite obiecte. A u Fotografiile vor oglindi aspec stantin Vasiliu, adjunct de şef
lu l eficienţei întregii activităţi economice. nor astfel de unităţi specializate şi-a do to rii lo r vor fi trim işi, de ase te din viaţa pionierească, din de secţie la C.C. al P C.R.
„Aş vrea în puţine cuvinte — a spus vor vedit existenţa in Tnulte ţâr; ale lum ii. menea, în tabere interne şi in activitatea şcolară şi din va
bitorul — să punctez cîteva jaloane asupra S. TRU TA înainte de elaborarea şarjei, oţelarii cuptorului nr. 3 ternaţionale. canţă, din natură, din viaţa de In liln ire a s-a desfăşurat în-
cărora va trebui să ne concentrăm, întrea de la O.S.M. 2 din C.S. Hunedoara, verifică calitatea oţelu La concursul de artă plas fam ilie. Prevederile regula tr-o atmosferă caldă, tovără
ga energie şi putere de muncă. In tim pul (Continuare tn pag. a 2-a) lui cu o nouă probă. tică, Ia care pot lua parte şi m entului concursului de foto şească.
şcolari din clasele I şi II, ale g rafii artistice sînt aceleaşi ca
gerea temei râmine la apre la concursul de artă plastică. (Agerpres)
FORME NOI SPRIJIN MAI EFICIENT urmăreascâ zilnic folosirea cu
m axim um de randament a u ti
lajelor ce ie.are la dispoziţie.
De mare însemnătate este ca
DE COINTE sp rijin u l consiliilor de adm i In jurul datei de 5 noiembrie apare
nistraţie şi al conducerii trus
se
tu lu i regional al I A.S. sâ
RESARE I.A.S. RĂMASE IN URMĂ facă mai din plin sim ţit acojo „RITMURI HUNEDORENE"
unde lucrările sînt râmase in
urmă. Paralel cu executarfcâ a-
Pe agenda lu cră rilo r actuale din fermele întreprinderii a prinderile agricole de stat din râ tu rilo r trebuie evitate situa
ţiile negative ce s-au manifes
ce se execută în întreprinde
Petţeşti şi Orâştie procentul de
gricole de stat din Oarda, unde
MATERIALA rile agricole de stat, la o rd i pînâ acum s-au executat ară executare a a răturilor de toam dîn ingrâşâmintele organice Supliment social-cultural al ziarului
tat în anul trecut cînd o parte
nea zilei se situează arăturile
turi pe 1 100 hectare din cele
nă este m ult mai mic faţă de
de toamnă Rolul lor în com 1.500 planificate. De asemenea, media înregistrată pe trust sau cu fosfor au rămas în stoc,, „ Drumul s o c i a l i s m u u Deva
nefiind încorporate sub braz
ÎN COMERŢ plexul de măsuri agrotehnice la I.A.S. Bircea s-au arat 1.050 nic cit şi existenţa unui priel dă toamna, perioadă in care se
Menţinerea tim p u lui
determinat, contri
este bine
hectare din suprafaţa ce u r
nu
obţine o eficienţă maximă. De
buind la realizarea unor spo
ru ri sim ţitoare de producţie. altfel desfăşurarea acestei ac Suplimentul este cunoscut cititorilor noştri întrucit primele şase nume
Cu viu şi legitim interes a La I.A.S. Apoldul de Sus şi O- ţiu n i trebuie urm ărită cu mai re, cu titlul „Ritmuri", au apărut in interiorul ziarului. Incepind cu numărul
fost p rim it am plul program de râştie, unde porum bul s-a in- m ultă răspundere şi de către
perfecţionare a conducerii şi sâmînţat în arături de toamnă Arăturile de toam nă consiliile agricole, organe care 7, suplimentul apare detaşat dc ziar, imbogăfit în tematică, cu un profil
p la nifică rii . economiei naţio executate la un nivel calitativ poartă răspunderea pentru în
nale, cuprinse în proiectul Di superior recolta de porumb a deplinirea pianului întregi^ n- mai bine determinat.
rectivelor Com itetului Central ajuns la 2.900-3.000 kg la hec mează sâ fie . însămânţată in griculturi. Prin măsuri chibzu
al P artidului Comunist Român, tar. In fiecare unitate şefii fer prim ăvară cu diferite culturi. măr suficient de tractoare in ite unităţile agricole de stat au
elaborat de plenara din 5-6 oc melor Şi mecanizatorii s-au Lucrarea respectivă s-a bucu unităţile agricole de stat sînt posibilitatea sâ termine în cel DIN CUPRINSUL NUMĂRULUI 7 :
tom brie a.c. convins că producţia obţinută rat de o atenţie sporită şi din factori ce perm it im pulsiona mai scurt tim p executarea ară « .
CJn capitol al proiectului de de pe tarlalele unde arăturile partea lucrătorilor de la I.A.S. rea sim ţitoare a ritm u lu i ară tu rilo r de toamnă pe toate su
D irective se referă la activita s-au efectuat fără întirziere şi Sintâm âria Orlea, unde sînt e turilo r. Este necesar insă ca prafeţele ce se vor însâinînţa in • AMINTIRI DIN OCTOMBRIE. SMOLNlI ÎN NOAPTEA DE NEUI
tea com erţului socialist ca im la adîncimi corespunzătoare fectuate arături pe 952 hectme. fiecare şef de'ferm ă sâ acorde primăvară, asigurind astfel o
portantă verigă de legătură in este mai mare de 20-30 la sută In celelalte unităţi ritm ul este întreaga atenţie asigurării bază trainică producţiei anului TAT — A. V. LUNACEARSKI.
tre producţie şi consum, factor faţă de cazul cind această lu m ult mai lent, nerealizîndu-se fro n tu lui de lucru necesar, sâ viitor.
esenţial de echilibrare a veni crare nu s-a bucurat de atenţia nici 35 la sută din suprafeţele • TALENTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR (ECOU LA ANCHETA „CUM
tu rilo r şi cheltuielilor băneşti cuvenită. planificate Cu toate că dis
ale populaţiei, căruia îi revine Im portant este însă ca acum pun de un număr suficient de SA ACTIVIZAM CERCURILE LITERARE) — LASCU TIT LI VIU.
totodată, şi un rol esenţlfel in să fie trase învăţăm inte din tractoare, acestea nu se folo
consolidarea circulaţiei mone experienţa anilor precedenţi, sesc cu întreaga capacitate, ne- Cresc depunerile la C.E.C. • AGENDA — SCHIŢA DE AL. COVACI.
tare. să se asigure o temelie temei urm ârindu-se îndeaproape de
Ridicarea necontenită a nive nică recoltei viitoare. In unele către toţi şefii de ferme înde
lu lu i de tra i al oamenilor unităţi acţiunile iniţiate în a- plinirea normei pe fiecare u După cum ne informează conomii pentru construirea d» • DESPRE PROZA UNUI POET. JURNAL DE LECTURA — RADU
muncii, diversificarea cererii ceastâ direcţie sint destul de tila j şi respectarea vitezei z il Casa de Economii şi Consem- locuinţe. Un alt element sem CIOBANU.
populaţiei Şi sporirea exigenţe vizibile. M erită evidenţiate în nice planificate Numai aşa se naţiuni, ca urm are a creşterii
lor ei în ce priveşte calitatea, deosebi eforturile lucrătorilor poate explica de ce la între nifica tiv îl constituie sporiri a
determină necesitatea introdu continue a ven itu rilo r popu cu 17 la sută faţa de anul tre • EXPOZIŢIA PATACHI EUGEN — PAUL E. BANCIU.
laţiei de la oraşe şi sate in
cerii şi extinderii unor forme a perioada scursă de la 30 sep cut a soldului mediu al div
vansate de comerţ care să asi punerilor pe locuitor. In me • POEZII DE SILVIA FAUR, M ARIA DINCA, DAMIAN URECHE,
gure pe lingă o deservire ci tem brie 1966 pină la 1 octom diul rural această creştere :;e
vilizată şi o eficienţă economi brie 19C7, depunerile la C.E.C. ridică la 22,4 la sută. In ace EVU EUGEN, MIRON ŢIC, EREMIA ILCENCO, GH. CONSTANTIN NAI-
că superioară. au crescut de.peste 3 ori laţâ laşi tim p, a crescut şi dura » DIN. I
Una din căile principale ca de anii 1960— 19G1. Astăzi, un de păstrare a economiilor la
re va duce în mod sigur la lib re t de economii revine In C.EC. SUPLIMENTUL POATE FI PROCURAT DIN CHIOŞCURILE DE DI
sporirea vânzărilor, reducerea mai puţin de patru locuitori. Ca şi in a lţi ani şi acum,
cheltuielilor de circulaţie şi r i In Capitală există un libret ini re 23 şi 30 noiembrie, va FUZARE A PRESEI.
dicarea nivelului de servire a de economii la doi locuitori, avea loc în întreaga ţară „Săp-
populaţiei — subliniată în iar în regiunile Banat, Braşov lămîna economiei" — prilej Cei care nu vor reuşi să intre in posesia suplimentului se pot adresa
proiectul de Directive — este şi Dobrogea, la trei. Tn ultim a de dezvoltare a acţiunii de c
utilizarea in viito r pe o perioadă s-a înregistrat o în conomisire redacţiei ziarului, care, în măsura posibilităţilor, va satisface aceste cerinţe.
scară tot mai largă a semnată sporire a num ărului
cointeresării materiale, prin depunătorilor pe librete de e- (Agerpres)
extinderea salarizării pe ba
ză de cotă procentuală (re
miză). Acest sistem va in flu
enta favorabil calitatea muncit
lu c ră to rilo r'd in comerţ, care. Cţ^amăţui^ luieueiei
vor oferi consum atorilor în
treaga gamă de produse in
condiţii calitativ superioare şl
în lr-o ambianţă plăcută, avînd
drept rezultat, sporirea volu „A.V.H. 4" A ÎNVINS
m ului desfacerilor şl a cuantu
m ului salariilor acestor lucră
tori
DUM ITRU BOGDAN R o b o tu l „ E l e c t r o n i c u s”, d e cu, u nu l d in p io n ierii a v i a n iza ţiei P i o n ie r ilo r şl R a d io
director adjunct al Direcţiei la tu rn u l d e control, a n u n ţiei ro m â n e ş ti, n u m e le o r a d ifu z iu n e a r o m â n ă şi n u m e
comerciale regionale ţa g r a v p r e g ă tir e a pistei p e n şu lu i H u n e d o a r a şl n u m ă ru l r o a s e le d a ru ri o f e r i t e de
tru a te r iz a r e . T r e i e c h i p a je scolii p a r tic ip a n te la c o n c u r s c o n d u c e r e a şcolii. 7
(Continuare în pag. a 3-a)
în c e r c a te , a fla te la b o r d u l u — Ş cou la g e n e r a lă nr. 4 C el La p r im a p r o b ă , p i o n i e
n o r r a c h e t e c e -ş i lu a seră 10 p io n ieri, m e M b r i ai e c h i ra O lim p ia P r e s e c a n —
z b o r u l d in H u n e d o a r a / T u r pa ju lu i, s-au d o v e d it p e to a m a te m a tic ia n u l e c h ip a ju lu i
SERI PLĂCUTE da, P iteşti şi I n tr e p r in s e s e r ă tă d u ra ta e x p e d i ţ i e i m oi „ A V . H 4" — a av/nf d e în
o te m e r a r ă e x p e d i ţ i e in - b u n i d ecit c o m p o n e n ţ i i e vin s nu n u m a i m a rile e m o
PENTRU TINERET fr u n tin d o b s t a c o l e d ificile, ch ip a ju lu i r a c h e t e i „P ota is- / ţii a le în c e p u t u lu i ct şt t i m
situ aţii p lin e d e n e p r e v ă z u t sa" — p io n ie r i d e la şcoata pul scu rt d e s tin a t rez o lv ă r ii
De curînd, Comitetul oră se p r e g ă te a u acum pentru g e n e r a lă nr 1 T u rd a — şi p r o b l e m e i, d at fiin d fa p tu l
şenesc Hunedoara al U.T.C. reîntoarcerea pe p ă m in t. tn d e c it m e m b r i i e c h ip a ju lu i că m e s a ju l p r o fe s o r u l u i e x a
în colaborare cu Casa de f r u n t e , şi d e c i v ic to r io s în n a v ei „ S ă g e a ta" — p io n ieri m inator, Ion M u staţă, a lost
cultură au hotărît reiniţie- a c ea stă e x p e d i ţ i e , ec h ip a ju l d e la Ş co a la g e n e r a lă nr. 10 g r e u r e c e p ţ i o n a t la b o r d u l
rea „balului de sâmbătă sea n a v ei * A .V .H .4 “ ... din P iteşti ra ch etei. O lim pia P t e s e c a n a
ră ”. La prim ul, care a şi a N u . Nu e s t e v o r b a d e o E g r e u d e relatat in c u v i n fost sin g u ra d in tr e m a t e m a
vut loc, s-au îm binat valsul p o v e s t i re şt iin ţif ico -fa n ta s ti- te b u c u ria , e n tu z ia s m u l p io ticien ii e c h i p a j e l o r p o r n ite
rom antic cu şlagărele şi r it că, c u m s-a r p u tea c r e d e n ie r ilo r d in a lă , v e n iţi să-şi in e x p e d i ţ i e c e a reu şit să
m urile moderne. De aseme d u p ă c u v i n t e l e d e în cep u t. î n c u r a je z e co leg ii. C e l e 5 p r o d e z l e g e p r o b l e m a prim ită.
nea, n-au lipsit tradiţionale E ste v o r b a d o a r d e fin a lu l b e a le c o n c u r s u lu i au dat O a s c u l ta m la sjtrşitu l
le dansuri ale eroilor din o rig in a lu lu i concurs intitu lat naştere la o întrecere încor c o n c u r s u lu i m ărturisind pu
cărţi, periniţa şi altele. E x p ed iţie p io n ie r e a s c ă ", o r dată, e m o ţi o n a n tă , p r ile ju in d ţin î n c u r c a t ă : mC r e d e ţ i - m ă ,
La balul a m intit au luat g a n iza t d e C o n siliu l N a ţio n a l in fin a l p io n ie r ilo r h u n e d o - e m o ţ i il e au fo st cit se p o a te
parte numeroşi tineri şi ti al O r g a n iz a ţie i P io n ie r ilo r şi ren i o m a r e bucurie, sa tis d e m ari. A c u m sînt fe r ic ită , Expoziţia N.T.S. de pe lingă Şcoala de calificare a E.M.
nere din întreprinderile şi R a d io d ifu z iu n e a r o m â n ă , ce fa cţia d e a fi o b ţ i n u t ‘ locu l
in stitu ţiile oraşului. Comite a consemnat v icto ria e c h ip a 1 în î n tr e c e r e . R ăsp la ta e f o r n esp u s d e f e r l c ttă n. Lupeni. Sint expuse uneltele care sînt absolut necesare pen
tul orăşenesc al U T.C. şi-a ju lu i r a c h e t e i cu in d ica tiv u l tu lu i lor o c o n s titu ie p r e m iu l tru desfăşurarea procesului de producţie
propus să imbogăţească pe N. o Aldeanu
„ A .V .H .4"t in d ic a tiv c u p r i n - d e 3.000 d e lei * a c o r d a t d e
v iilo r programul lor, ţinind Foto : I. TEREK
seama de propunerile tine Pomii au fost darnici. Crengile atîrnâ sub povara fruc zin d n u m e l e lui A u r e l V la i- C o n siliu l N a ţio n a l al O r g a (Continuare ln pag. a 3-a)
I rilor. __________ telor. Este o plăcere deosebită sâ le cuîegj rodul bogat.