Page 93 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 93

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3? 87
                                                                                     tfJSOUCS                               ■ B B B H B B n


           MAI  MULTĂ  GRIJĂ  EDUCĂRII

                                                                                                          „Carnavalul
           NOULUI  MEMBRU  DE  PARTID                                                                                                                                                                   C & a ţie re a

                                                                                                           recoltelor

             T infirul  A drian  Bota  de  la   va  ajunge   tînârul   comunist   Dar  comunistul  A drian  Bota
           atelierul  de  m atriţe  al  F a b rl-,   sâ-şl  valorifice  mai  bine  po­  păstrează  răspunderea  fală  de   bogate*4
           eii  „Refractara"  din  Alba  Iu-   tenţialul  de  muncă,   cum  îl   o  sarcină  veche.  De  doi  ani                                                                                            i ă a m n e i
           ] ia,  este  bun  muncitor.  Nu  de   îndrum ă  şl  îl  controlează  or­  este  membru  al  biroului  orga­
           puţine  ori  .şeful  echipei,  Ioan   ganizaţia  de  partid  să  atingă   nizaţiei  de  bază  U T C.  şi  răs­
           Solomon,  i-a  încredinţat  răs­  acest  ţel  I             punde  de  educaţia  comunistă
           punderea  să  participe  în  lo­  Un  lucra  bine  început,  me­  a  tineretului.  Am  discutat  cu   Astăzi  după-amiază,  la  L i­                                                         Dansează  frunzele  în  vînt
           cul  lui  la  recepţia   anum itor   rită   atenţie  şl  în  continuare   el  despre  felul  cum  îşi  înde­  ceul  din  Ghelar  va  fi  săr­                                                o  horă  ruginită.
           lucrări.  Comuniştii  ce-1  încon­  pentru  ca  el  să  fie  finalizat.   plineşte  această  sarcină,  des­  bătoare.  In  încăperi  împodo­                                                 Desprinsă  parcă  dc  pămînt,
           joară  au  văzut  că  este  un  tî-   Din  cele  discutate  cu  şeful  de   pre  proiecte  viitoare,  despre                                                                                 pădurea  despletită
           năr  cu  mari  perspective   de   echipă  şl  cu  secretarul  orga­  ajutorul  şi  îndrum ările  p ri­  bite  cu  roadele  păm întului
           dezvoltare.  La  cererea  Iul  l-au   nizaţiei  de  bază,  tovarăşul  Tra-   mite  din  partea  organizaţiei   —  de  la  spicele  de  gnu  cu                                               sc-nalţă  lacomă  spre  ccr,  -
           p rim it  în  rîndurile  lor.   Cei   ian  Petric,  rezultă  însă  că  nu   de  partid.  Ce  urn  aflat ?  Că   bobul  p lin  pînă   la  merele                                              zăludă  şî  uşoară,
           care  lucrează  cu  el  în  echipă,   s-a  făcut  nim ic  pînâ  acum.   au  fost  făcute  „cîndva"  prelu­  tra n d a firii  —  se  vor  în tîln i                                           cercînd  să  prindă  din  eter
           cît  şi  -ceilalţi,  l-au  învăţat  pe   Nu  s-a  gîndit  nim eni  la  ce   crări  de  articole  din  presă,  că   purtători  ai  cravatelor  roşii,                                         cc-a  mai  rămas  din  vară.
           tînârul  Bota  numai   lu cruri   trebuie  făcut  în  continuare  cu   despre  alte  acţiuni  educative
           bune.  I-au  im prim at  în  con­  el.                      cu  tineretul,  aici  nu  se  mai   părinţi,  activişti  ai  organi­                                                                                    S IL V IA   FAUR
           ştiinţă  o  înaltă  răspundere  fa ­  —  Nu  !-aţi  încredinţat  nici   ştie  de  multă  vreme.  Corn  a-   za ţiilor  de  pionieri  din  ora­                                                                        Crişcior
          .  tă  de  muncă.  A  fost  ajutat  să   măcar  o  sarcină  care  sâ-1  mo­  tît  a  putut  să  spună  el  des­  şul  Hunedoara  şi  satele   a-
           înţeleagă  mai  bine  prevederi­  bilizeze  mal  m ult,  să-şi  valo­  pre  'activitatea  biroului  orga­  parţinăloare  Gheţarului  In
           le  Statutului,  politica  internă   rifice   mal  bine  aptitudinile  şi   nizaţiei  U.T.C.  pe  linia  edu­  decorul  feeric  al  toamnei  în­
           şi  externă  a  partidului  şl  sta­  elanul  tineresc ?    cării  tineretului.   Prea  puţin
           tului  nostru,  cum  să-şi  cuce­                           fată  de  cerinţele  şi  posibilită­  cărcate  de  bogăţia  rodului,
                                           —  Deocamdată  nu,  a  răs­
           rească  prin  muncă  şi  compor­  puns  tovarăşul  Petric.  Nu  i-am   ţile  existente  !   se  va  desfăşura  un  original
           tare  exemplară  prestigiosul  ti­  încredinţat  nici  o  ^sarcină,  nu   Organizaţia  de  partid  tre­  carnaval,  ce  va  fi  totodată                                                   U m n m n ţ ă
           tlu  de  comunist.  $1  acest  eve­  i-am  făcut  nici  o  recomandare   buie  să-)  ajute  pe  tînârul  co­  un  schimb   de  experienţă
           niment,  l-a  tră it  către  sfîrşitul   concretă  ca  să  urm ărim   dacă   m unist  să  facă  mai  m ult.  să
           lunii  august.                                              se  ridice  la  înfdţimea  cerin­  pentru  activiştii  organizaţi­
                                         ţine  cont  de  ea  sau  nu.  Poate                           ilor  dc  pionieri                                                                               O,  dacă  aş  şti
             A  trecut,  ce-1  drept,  puţin   că  ar  fi  bine   să-şi   continue   ţelor.                                             Pentru  c itito rii  de  toate  vîrstelc  standurile  lib ră riilo r  din   la  rostirea  căror  cuvinte,
           tim p  de  atunci.  Suficient  însă   studiile.  E  treaba  lui  şl  îl  p ri­                                           Deva  oferă  cu  generozitate  cartea  preferată.                    plutind  firesc
           pentru  a  ne  întreba  pe  cel  căi  veşte.                             I.  CIOBANU                                                                  fo to ;  N.  MO LDO VEANU
                                                                                                                                                                                                         în  anotim pul  acesta  de  ceară  şi  fum,
                                                                                                                                                                                                        lum inile  sufletului  tău  s-ar  desprinde
                                                                                                                                                                                                         lunccînd  statornic  pe  al  dragostei  drum,
                                                                                                                                                              „Sf.  Nicolae"  din  Schel  şi  la         ce  capăt  nu  are
                                                                                                                                                              „Reuniunea  de  gimnastică  şi             şi  pe  care  m-aş  vrea
             Cu prisicipalis in­                                                                                                                              cintâri",  profesor  la  gim na­           copac  înalt  cu  ram uri  bogate
                                                                                                                                                               ziul  şi  şcoala  reală  de  fete,
                                                                                                                                                              concerlist  şi  compozitor.  De            ori  fintînă  cu  ape  limpezi  şi  reci
             dicatori  depâsiţi                                                                                                                               epoca  Braşovului   se   leagă             în  care  să-ţl  răcoreşti  buzele,  ochii  fie rb in ţi
                                                                                                                                                               momentul  reprez.entării  ope­
                                                                                                                                                                                                         in  clipa  cînd  treci.
                                             In  Şipotele  Sucevei,  pito­  melodia  populară  „M ăi  cio-   manifestat  puternic  prin  dis­  re  de  sub  Jugul   asupritor   retei  „C rai  nou"  cu  artişti  a-
                                           rească  comună  din  creierul   bane  de  la  oi",  care-]  slâpî-   cursuri,  poezii,  articole  pen­  austro-ungar.  Astfel,  in  ca­  matoi i  din  localitate,  eveni­  O,  dacă  aş  şti...
               F rin lr-o   scrisoare  trim i­  Carpaţilor,  de  unde  izvorăsc   nl  pînâ   aproape  de  moarte,   tru  liberlale,   independenţă   litate  de  preşedinte  activ  al   ment  de  mare   im portantă   T ulburătorul  clntcc,  înaltul,
             să  rcdacţrci,  corespondentul   apele  Moldovei   şl  Sucevei,   şi  din  intonaţiile  căreia  vn   şi  unire.  Serbarea  s-a  înche­  societăţii  „Arboroasa",  C i­  pentru  întreaga  istorie  a  m u­  din  trupul  meu  ar  ţişni
             noslru  voluntar,  Nicu  Sbu-   s-a  născut  în  octombrie  1853   crea  aria   „C opilită   de   la   iat  cu  o  horă  uriaşă  in  m ij­  prian  Porumbescu  a  fost  a­  zicii  româneşti.
             cliea,  din  Haţeg,  ne  anunţă   Ciprian  Porymbescu,   fiind   munte"  din   opereta   „Crai   locul  căreia  se  găsea  taraful   runcat  în  închisoare,  pentru   Dar  munca  istovitoare  pen­  lim pezit  dc  apele  de  lum ină
             că  m em brii   cooperativei   al  doilea  din  cei  nouă  copii   nou".                alcătuit  din  30  muzicanţi  con­  ideile  sale  progresiste.  „D in   tru  trupul  şubrezit  prin  în­  nle  celei  dinţii,  adevăratei  zi.
             meşteşugăreşti  „R etezatul'*.   aj  preotului  Iraclie  Porum-   Cu  prilejul  sta b ilirii  tată­  duşi  de  renum itul  poet  şi  cîn-   temniţă  a  adus  cu  sine  ger­  chisorile  habsburgîce  l-a  fo r­
             au  înscris  în  palmaresul  în­  bescu.  Prieten  cu  Aron  Pum­  lui  său  ca  paroh   în  salul   tăret  al  viorii.  In  toiul  jo ­  menul  m o rţii1'  scria,  mai  tîr-   ţat  pe  C iprian  Porumbescu   N IC O LAE  D tiA G A N
             trecerii  socialiste  un  suc­  nul,  Vasile  Alecsandri  şi  al­  Stupea,  C iprian  Stabileşte  le­  cului  din  m ulţim e  s-a  des­  ziu,  cu  durere,  tatăl  său.  să  plece  în  rtalia  spre  a-şi            Deva
             ces  deosebit  :  îndeplinirea   ţii,  Iraclie  Porumbescu  a  fă­  gături  atît  de  puternice  cu   prins   Ciprian  Porumbescu  Ca  student  al  conservato­  căuta  sănătatea.  La  Nervi,  pe
             plamHui  pc  10  luni  Ia  indi­  cut  parte   din  generaţia  de   lăutarii  satului,  ineît  nu  s-a                                            m alul  M ă rii  Mediterane,  boa­
             catorii  principali  —  produc­  cărturari  care  au  participat   s fiit  de  multe  ori  să  cînte                                              la  nu  s-a  am eliorat  de  loc,
             ţia  marfă,  liv ră ri  către  fon­  activ  la  mişcările  politice  şi   „de-a  valma   cu  ei",   după   V    ....                              fiindcă  C iprian  Porumbescu
             dul  picţii,  beneficii  şi  în­  sociale  de  ia  18-18.  propria-i  expresie.   Iată  în                                                        n-a  dispus  de  banii  necesari
                                                                                                                                                               cheltuielilor  m ult  prea  costi­
             călţăm inte  comandă  —  cu    Susţinător  al  ideilor  îna­  această   privin ţă   un   fapt   Mtmm  comemorativ                                 sitoare  pentru  în grijirea  me­
                                           intate  ale  lui  Bălcescu.  po­  demn  de  am intit  pe  tim pul
             I I   zile  înainte  de  termen.                                                                                                                  dicală.
                                           trivn ic  sam avolniciilor  săvîi-   cînd  Ciprian  încă  nu  îm p li­                                                                                                                                     I
             Este  rodul  unei  preocupări   şite  de  capii  bisericii  din  a­  nise  18  ani.                                                                 S-a  înapoiat  în  ţară  grav
             susţinute  pentru  aprovizio­  cea  vreme,  Iraclie  Porumbes-   La  15  august  1871,  în tin ­                                                  bolnav  şi  după  cîteva  luni  de   1.100.000 tei venituri
             narea  rilm ică  cu  m aterii  şi   cu  şi-a  educat  copiii  în  acest   sa  şi  frumoasa  pajişte  din   care.  luînd  vioara  din  mina   rului  de  'muzică  din  Viena.   suferinţă,  a  m u rit  la  Stupea
                                           sp irit  de  luptă  pentru  drep­                                                                                   în  dimineaţa  zilei  de  6  iu ­
             materiale,  folosirea  cît  mai                            fala  m ănăstirii  Putna   era   lui  V indircu,  a  începui  a  cîn­  a  activat  inten3  în  cadrul  so­
                                           tate  şi  libertate,  de  dragoste                                                                                  nie  1883.  C iprian  Porumbes­          din  zootehnie
             deplină  n  tim pului  dc  lu ­  pentru  popor  şi   creaţia  sa.   plină  de  m iile  de  oameni  ve­  ta,  conducînd  „banda  lăuta­  cietăţii  „România  Jună;',  un­  cu  a  dispărut  în  vîrstâ  de
                                                                        niţi  din  toate  colţurile  lo­
                                                                                                     rilo r".  In  aplauzele  tuturor
             cru,  \iny.arca   operativă  a   Cînd  micul  Ciprian  a  început   cuite  de  romă ni.  Se  sărbă­  la  sfirşilul  horei,  se  îndreap­  de  a  înjghebat   un  cvartet   numai  29  de  ani  Iăsîndu-ne
                                                                                                                                  vocal,  un  cor  şi  o  mică  or­
             produselor  şi   organizarea   să  îndrăgească  muzica,  preo­  torea  îm plinirea  a  400  ani   tă  spre  tatăl  său  excJnmmd   chestră.  Aici  compozitorul  a   o  moştenire  muzicală  vastă   Cooperatorii   din  Oră.şlic   Ici  din  livrarea   păsărilor,
                                           tul  Iraclie  Porumbescu  a  că­                                                                                    şi  valoroasă   (peste  200  de
             cit  mai  judicioasă  a  muncii                            de  la  ridicarea  de  către  Şte­  fericit  :  „Tată,  am  cîntat  Da­  publicat,  pe  cheltuială  pro­                 şi-au  prevăzut  să  realizeze,   laptelui,  lin ii  şi  cărnii   dc
                                           utat  să-i  satisfacă  setea  de                                                                                    compoziţii,  in  aproape  toate
               Aproeiori   deosebite   se   frumos.  I-a  adus  acasă  pe   fan  cel  Mare  a  lăcaşului  ră­  cici  întregi'*.   prie.  valoroasa  „Colecţiune   genurile  !).  Opera  lui  repre­  în  acest  an,  1  250.000  Ici  ve­  bovine.
             pol  aduce  colectivelor  sec­  lăutarii  satului,  spre  a-1  fa ­  mas  pînă  astăzi   un  monu­  C iprian  Porumbescu  a  de­  de  cîntece  sociale  pentru  stu­  zintă  pentru  cultura  noastră   n itu ri  dc  pc  urma  v a lo rifi­  G rija  pc  caic  au  acordat-o
                                                                        ment  de  artă.  întrunirea,  cu   venit  în  scurt  tim p  un  nume   denţii  rom âni",  culegere  ca­                  cării  produselor  animale,  ce­  cooperatorii  creşterii  anim a­
             ţiilo r  confecţii  categoria  I   m iliariza  pe  Ciprian  cu  mu­  un  larg  caracter  naţional,  a   de  rez.onanţâ  în  cercurile  ro­  re  numără  printre  alte  lu ­  muzicală  o  hotărîtă  orienta­  ea  ce  reprezintă  peste  50  Ia   lelor  tc-a  permis  să  realize­
             pentru  bărbaţi,   confecţii   zica . populară.            adunat  Ia  un  loc  pe  toţi  fru n ­  mâneşti  din  im periul   hab-   crări  ,,Pe-al  noslru  steag4',  şi   re  pe  diurnul   va lorificării   sută  din  totalul  ven itu rilo r   ze  permanent  venituri   bă­
             pentru  femei,  lenjerie,  fie­  Avea  numai  cîţîva  anişori   taşii  vieţii  politice  si  cultu­  sburgic.  începe  să  compună   X în le cu )  trico lo ru lu i'1.  folclorului  în  cele  mai  diver­  unităţii.  Prevederile  planu­  neşti,  ceea  cc  a  creat  şi.  po­
                                           cînd  tatăl  său  î-a  cumpărat   rale  a  ţârii.                                                                   se  genuri  şi  forme  muzicale.  lui  la  capitolul  respectiv  sini
             rărie,  tînichigei ic,  tâbâcâ-                                                         lucrări  cu  caracter  patriotic   întors  în  ţară.  la  Braşov                                                      sibilitatea  acordării  de   a­
                                           o  vioară  mică,  pe  care  scîr-   Eminescu,  Slavici,  ICogâl-   afirm îndu-se  ca  un  partizan                                                    aproape  îndeplinite-dc  pe  a­  vansuri  băneşti   lunare  la
             rie  şi  tapiţerie.                                                                                                  are  o  activitate  m ultilatera­  Prof.  TIB E R IU   BARDAN
                                           ţîia  zilnic  şi  cînta  din  gură  niceanu,  A.  D.  Xenopol  au  deschis  al  luptei  de  elibera­  lă  :  d irijo r  la  corul  bisericii  Liceul  „Dcccbal"  Deva  cum,   încasîndu-se  1.100.000  ziua-muncă.
                                                                                                                                                                                                                            numeroase  propuneri  şi  suges­
                                                                                                                                                                                                                            tii.  Glicorglie  Onica,  şeful  ser­
                                                                                                                                   FACTOR                                   N A M              ZATDR                        propus  sa  sc  studieze  poKibili-
                                                                                                                                                                                                                                                     a
                                                                                                                                                                                                                            viciului  organizarea  muncii
                                                                                                                                                                                                                            tulea  reducerii  num ărului   dc
                                                                                                                                       (Urmare  din  pag  1)    lucrărilor  dc  investitij  la  ajus-   răla  că  larmele  rigide,  inopc-   reţele  lurifure  dc  la  13  cile  sint
                                                                                                                                                                taje,  care  au  devenit  puncte  de   rativo,  stabilite  între  conduce­  în  prezent,  la  l  M uncitorii  fe­
                                                                                                                                    N eajunsurile  existente  in  a­  strangulare,  va  permite  folo­  rea  com binatului   şi  organele   roviari  din  combinat  să  fie  sa­
                                                                                                                                  provizionare  au  fost  sublimate   sirea  lam inoarelor  la  întreaga   intermediare,  au  general  feno­  larizaţi  după  crite rii  specifice
                                                                                                                                  şi  de  tovarăşul  Glicorglie  Pa-   lor  capacitate,  factor  determ i­  mene  de  birocratism   inexplica­  muncii  lor,  ţinindu-sc   scama
                                                                                                                                  vcl,  şeful  sectorului   cocserie   nant  in  respectarea  disciplinei   bile.  (I  C.S.  Hunedoara  a  fost   de  modul  cum   sint  deservite
                                                                                                                                  de  la  U.C C.  care  a  spus :  „tute­  contractuale.  In tru c îl  actualele   aprovizionată  cu  diverse  pro­  secţiile  productive.
                                                                                                                                  la  m ăruntă  din  partea  m iniste­  baze  de  desfacere  sînt   destul   fite  de  laminate  dc  la  Oradea,   Dezbaterile  care  an  avut  loc
                                                                                                                                  ru lu i  ne-a  afectat  şi  pc  noi  în   de  modeste  şi  nerentabile,  pro­  deşi  erau  produse  dc  C.S  H u­  cu  activul  dc  partid  din  C S.
                                                                                                                                  sensul  că  balanţa  dc  cărbune   pun  ca  în  cadrul  centralei  in ­  nedoara),  Luînd   în  dezbatere   Hunedoara  au  avut  un  carac­
                                                                                                                                  a  fost  inlocm ită  defectuos.  Aşa   dustriale,   din  care  va   face   prevederea  din  proiect  cu  p ri­  ter  dc  lucru  în  cadrul  cărora
                                                                                                                                  sc  explică  existenţa  in  depo­  parte  combinatul  nostru,   să  vire  la  rolul  si  misiunea  cer­  in iţia tiva   şi  priceperea  sidcrm -
                                                                                                                                  zitele  com binatului  >a   celor   fie  organizate  baze  m ari   dc  cetării  şti ini. ilice,  mai   m ulţi   glşlilo r  şi-au  găsit  un  larg  cîmp
                                                                                                                                  GO.OOO  tone  de  cărbuni  in fe ri­  desfacere  a  m etalului,  care  să   şefi  de  secţii  şi  conducători  au   dc  afirmare.
                                                                                                                                  ori  cc  sc  depreciază  cu  fiecare   se  ocupe  efectiv  de  satisface­  subliniat  necesitatea  ca  aceste   In  încheiere,  participanţii  la
                                                                                                                                  zi.  Evident   că  folosirea   lor   rea  comenzilor  mici.   Aceasta   organisme  să  fiinţeze  pe  lin ­  dezbateri  au  trim is  o  telegra­
                                                                                                                                  compromite  de  Ia  bun  început   ar  duce   Ia  dcscongcsliunurca   gă  centrala  industrială  şi  să  sc   mă  C C.  al  P C  R.,  personal  to­
                                                                                                                                   rezistenţa  cocsului".       spaţiului  de  producţie  şi  fa  in­  autofinanţeze   din   veniturile   varăşului   Nicolae  Ceauşeseu.
                                                                                                                                    Deşi  în  acest  an  combinatul   tensificarea  ritm u lu i  dc  lam i­  proprii  pe  care   le  realizează,   în  care  îşi  exprimă  deplina  în­
                                                                                                                                  şira  îndeplinit  obligaţiile  faţă   n a re 1.             prin  cercetările  efectuate.  Mcr-   credere  şi  loiala  adeziune  faţă
                                                                                                                                  de  m arii  consumatori  de  me­  Problema  centralizării  şi  îm ­  gînd  mai  in  detaliu  va  trebui   de  importantele  documente  a-
                                                                                                                                   tal,  problema  respectării  stric­  bunătăţirii  circulaţiei   m etalu­  ca  însăşi  retribuţia  materială   dopLale  de  Plenara  din  5-li  oc­
                                                                                                                                   te  a  disciplinei   contractuale   lui  a  fost  reluată  şi  de   alţi   a  cercetătorului  s;>  fie  legată   tom brie  n.c-  A ctivul  de  partid
                                                                                                                                  comportă  încă  multe  discuţii   participanţi  Ia  dezbatere,  do­  de  eficienţa  economică  a  m un­  din  combinat,  se  spune  în  tc-
                                                                                                                                  contradictorii.  pe  m otiv  că  nu   vadă  că  formele  de  organizare   cii  lui.       legrainâ.   asigură  conducerea
                                                                                                                                  sint  respectate  termenele  fix a ­  existente  nu  corespund  cerin­  Un  punct  aparte   în  cadrul   partidului  cu  sidcrurgiştii  hu-
                                                                                                                                   te.  Analivînd această  problemă,   ţelor  sporite  ale  celor   peste   dezbaterilor  l-a  constituit  îm ­  nedoreni  vor  depune  toate  c-
                                                                                                                                   losif  Pirvu,  inginer  şef  cu  pro­  1.200  de  beneficiari  ni  com bi­  bunătăţirea  sistemului  de  sa­
                                                                                                                                   bleme  de  laminare,  remarca  :   natului,  Pe  bună  dreptate   in­  larizare  existent.  Pe  baza  ex­  forturile,  întreaga  lor  capaci­
                                                                                                                                   „A ctualul  sistem   de  progra­  ginerul  Ioan  Dobrin,  directorul   perienţei  dobîndile  şi  a  cerin­  tate  şi  putere  dc  muncă  pen­
                                                                                                                                  mare  şi  urm ărire  a  producţiei   comercial  al  com binatului,  a-  ţelor  impuse  de.creşlerca  pro­  tru  înfăptuirea  m asurilor  pre­
                                                                                                                                   de  lam inate  este  foarte  greoi   t                     ducţiei  dc  metal,  s-au   făcut  conizate.
                                                                                                                                  şi  ineficace.  El  este  întreţinut
                                                                                                                                  şi  stim ulat  de  anacronismul  u­
                                                                                                                                   nor  forme  de  m ult  perimate.   Sezonul  de
                    Aspect  de  lucru  din  secţia  răsucit  a  Fabricii  „Viscoza"  din  Lupeni.  In  fotografie:  muncitoarea  fruntaşa  Maria  Pu-
                 vcl,  lucrînd  la  maşină.                                                                                        Există  soluţii  peirtru  o  ieşi  din
                                                                                                                                   impas.   Urgentarea  term inării
                                                                                                                                                                     vînătoare
                                                                                                                                                                   M inisterul  Economici  Fo­
                                                                                                                                  nu  întâlneşti  produsele  uzinei   restiere  a  stabilit  deschide­
                                                                                                                                  din  Cugir.                    rea  sezonului  dc  vînutoarc
                                                                                                                                                                 la  iepuri  şi  fazani  la  dala  dc
                                                                                                                                    Diversificarea  producţiei  s-a   15  noiembrie,  pc  terenurile
            SUFLU NOII Al 1                                                 0     0                                               îm pletit  slrîns  cu  îm bunătăţi­  date  în  folosinţă   filia le lo r
                                                                                                                                  rea  continuă  a  calităţii  ei,  du-
                                                                                                                                  cind  departe  peste  hotarele  pa­  de  vînătoare  şi  pescuit  spor­
                                                                                                                                  triei.  în  35  de  ţâri  ale  lum ii,   tiv,  cu  excepţia  celor  din  re­     MMM.
             De  mal  bine  de  un  an,  Uzi­  tul  de  a  fi  recepţionate  şi  lu ­  tr-un  domeniu  mai  puţin  ex­  inţr-un  cuvînt,  de  tehnicitate   faima  si  pi iceperea  m elalui-   giunile  Banat,   Crişana  şi
           na  mecanică  Cugir  a  fost  su­  crările  cu  termen  scadent  a­  plorat.     »       scăzută.  Cele  proiectate  si  in­  gişlilor  lumedoreni.  Dacă  ţări   Maramureş.   Pentru  aceste
           pusă  unei  vaste  chirurgii  in­  nul  acesta.  Am  ales  de  pe  lis­  Experienţa,  dorinţa  unani­  troduse  in  fabricaţie  în  u lti­  cu  veche  tradiţie  industrială   regiuni,  dala  deschiderii  se­       ■
           dustriale  de  reîntinerire  şi  fo r­  tă  cîteva   mai   importante  :   mă  de  a  şti  şi  cunoaşte  s-au   m ii  5  ani  au  cu  toiul  altă  în ­  ca  Italia,  Belgia,  R.  F.  a  Ger­  zonului  dc  vînătoare  sc  vn
           tificare.  Un  autentio  şantier  de   noua  secţie  de  sculărie  şi  tra ­  dovedit  cei  mai  buni  sfetnici   făţişare.   In  prim ul  rind  se   manici.  Franţa,  Japonia  etc.   anunţa  ulterior.  Pe  fondu­
           mare  anvergură  schimbă  în­  tament  termic,  cele  două  ma­  în  însuşirea  şi  asimilarea  noi­  disting  p rin ţi -un   înalt  grad   preferă  maşinilc-unelte  reali­  rile  dc  sunătoare  gospodă­
           făţişarea  vechilor  hale  şi  im -  ,   gazii  pentru  cherestea,  mode­  lor  produse.   Noutăţile  s-au   de  tehnicitate,  comenzile  sint   zate  la  U.M.C..  înseamnă  că   rite  de  ocoalele  silvice,  vi-
           prum ulâ  un  suflu  nou  muncii   le.  lu b rif:anţi,  lacuri  şl   vop­  succedat  cu  frecvenţă  de  ne­  dispuse  pe  panouri  separate  şi   s-au  convins  de  calităţile  lor   nătoarca  In  iepuri  şl  fazani
           neîntrecuţilor  m etalurgişti.  sele,  o  centrală  termică  ele.   crezut.  In  răstim pul  a  numai   sint  acţionate  electro-hidrau-   competitive  pe  piaţa  mondia­  este  oprită  pînă  la  noi  dis­
             —  Tot  ce  vedeţi  —  ne  spu­  De  remarcat  că  noua  centrală   ciţiva  ani,  au  fost  concepute,   lic.  maşinile  lucrează  în  ciclu   lă.  A  păstra  neştirbit  bunul   poziţii.
           nea  inginerul  Nicolae  Mareea,   termică  va  asigura  in  prima   proiectate  şi  introduse  în  fa­  automat  lin ia r  şi  rectangular,   renume  de  care   se   bucură
           directorul  tehnic  al  uzinei  —   etapă  termoficarea  noului  o-   bricaţie  de  serie  2li  de  maşini   folosindu-se  în  construcţia  lor   marca  uzinei  şi  a-i  spori  pres­
           face  parte  dintr-un  plan  ge­  ras  ce  se  înalţă  în  imediata   din  care  20  sini  maşini-unelte   ultim ele  noutăţi  tehnice  :  cu­  tigiul.  sint  cerinţe  mereu  ac­
           neral  de  dezvoltare,  moderni­  vecinătate  a  uzinei.    destinate  prelucrării   metale­  plaje  electromagnetice,  dispo­  tuale  înscrise  pe  agenda  fie­
           zare  şi  sistematizare  cu  pers­  In  anul  viitor,  vor/  intra  în   lor.  In  nomenclatorul  uzinei   zitiv  de  cădere  a  consolei  la
           pective  de  înfăptuire  pînă  Ia   producţie  o  forjă  modernă  de   figurează  6  tip u ri  de  freze  o­  terminarea  operaţiei  etc.  cărei  zile,  ore  şi  m inut  de  mun­  Economie
           sfîrşitul  actualului  plan  cinci­  mare  copacitnle  şi  numeroase   rizontale  şi  verticale,  două  ti-   Astăzi,  nu  există  unitate  in­  că.
           nal.  La  sfîrşitul  acestei  etape,   alte  obiective.  Un  im portant   podimensiuni de  maşini  de  fre­  dustrială  din  «ară  în  care  să  t .  o v in iu  de  metal
           uzina  isi  va  schimba  complet   volum   de  lucrări  va  fi  pres­  zat  roţi  dinţate.   îndelungate
           înfăţişarea,  oferind  construc­  tat  la  extinderea  şi  m oderni­  căutări şi frăm întâri  ale  specia­
           to rilo r  de  maşini  condiţii  din­  zarea  actualelor  hale  de  pro­  liştilo r  uzinei  s ^ u   concretizat                                        In  anul  acesta,  la  Uzina  de
            tre  cele  mai  bune  de  muncă.  ducţie.  P otrivit  planului  gene­  în  realizarea  a  patru  variante                                            reparat  u tila j  m inier   din
                                                                                                                                                                 Petroşani  a  existat  o  deose­
             Avem  suficiente  motive  să   ral  de  dezvoltări',  la  sfîrşitul   diferite  a  maşinii  de  ascuţit   Centrală  tolstoiM                        bită  preocupare  pentru  bu­                                              -
            credţm   că  aşa  va  fi.  In  pe­  anului  1070,  producţia  uzinei   scule  şl  a  maşinii  de  re c tifi­                                         na  gospodărire  a  m etalului
            rioada  19G5-1970  uzinei  i-au   vn  creşte  cu  circa  64  la  sulă   cat.                                                                         In  acest  sens  au  fost  efectu­
            fost  alocate  fonduri  dc  inves­  Aceasta  înseamnă  că  produc­  Slînd  de  vorbă  cu  unul  din­       semiautomată                              ate  o  seamă  de  studii  şi  a­
            tiţii  a  căror  apreciabilă  va­  ţia  de  maşini-unelte   se   va   tre  proiectanţii  seriei  zero  a                                             nalize,  care  au  dus  la  îm bu­
            loare   este  ‘  mai   mare   de   mari  de  trei  ori,  atît  fizic  cît   primei  masini-unclle,   acesta                                          nătăţirea  metodelor  dc  cro­
            130.000.000  lei  din  care  'mai   si  valoric.           ne  sugera  ideen  să  punem  faţă   Constructorii  Î.C S .II.   au   naliză  a  apelor  fcnolicc,  la­  ire  şi  debitare  a  m etalului,
            m ult  de  Jumătate  reprezintă   Dacă  perspectiva  uzinei  se   în  faţă  prima  maşină  cu  ori­  term inat  lucrările  de  insta­  boratorul  rapid  dc  la  oţelă-   a  tehnologiilor  de  fabricaţie
            diverse  lucrări  de  constiucţii-   conturează  de  pe  acum,  nu  în­  care  din  cele  care  se  fabrică   lare  a  unei  centrale  telefo­  ria  M artin  nr.  1  şi  altele,  in­  a  pieselor  şi  îm bunătăţirea
            monta.i,  reţele  termoenergeti-   seamnă  că  s-a  luat  totul  de  la   azi  şi  ne  vom  convinge  singuri   nice  semiautomate  în  cadrul   stalaţii  cheie  în  deservirea   procedeelor  dc  execuţie.  Iu
            ce  şi  hidro.  Deşi  nc  aflăm  In   începui.  Paie  neverosimil  fap­  de  saltul  petrecut.  Reconsti­  laboratorului   central   al   agregatelor  dc  bază.  felul  acesta  s-a  ajuns  ca  de                 v   .
                                                                                                        Com binatului  siderurgic  din
                                                                                                                                    Prin  punerea  în  funcţiune
            mai  puţin  de  zece  ldni  de  Ia   tul  cn  înainte  de  1960,  la  Cu­  tuim   cu  ochii  nuntii  cîteva  de­  Hunedoara.  Noua   centrală   a  acestei   centrale  sistemul   (a  începutul  anului  şi  jună
            data  începerii  lucrărilor,  noi­  gir.  mi  se  fabricase  nici  o  ma-   ta lii  caracteristice.   Primele   va  deservi  posturile  telefo­  inform aţional  sc  va  ridica   în  prezent  să  se  realizeze  o
            le  hale  ce  s-au  conturat  defi­  şină-unealfă  sj  eâ   acest  an                       nice  dc  la  poşta  pneumatică,   la  înălţimea  necesităţilor  ac­  economic  de  metal  dc  14G
            n itiv  prefigurează  chipul  de   marchează  incepulul  unei  a-   maşini  erau  inestetice  ca  înfă­  euantovac,  laboratorul  de  a-  tuale  ale  producţiei.  tone.           De  ia  Grădişte  la  vale.
            mîine  al  uzinei.  Sint  pe  punc­  suine   munci  de  pionierat  în-  ţişare,  cu  comenzi   manuale,                                                                                                               Foto  :  V.  ONOIU
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98