Page 95 - Drumul_socialismului_1967_10
P. 95
I
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3987
VIATA INTERNAŢIONALA
0. N. U. Vizita delegaţiei încheierea
C.C. al P.C.R. convorbirilor C0RESP6MDEHŢA DIN HANOI
în Finlanda
vecinătăţi, lipsită de arme nu franco—
cleare.
★ H E L S IN K I 27 (Agerpres).
NEW YO RK 27 (Agerpres). Continuîndu-şi vizita în cehoslovace Agresorii şi-au
C om itetul P olitic al Adună Finlanda, delegaţia Com itetu
% r ii Generale a încheiat exam i lu i Central al P artidului Co
C om itetului
narea raportului
\ OiN.U pentru folosirea paşni m unist Român, condusă de to PARIS 27 (Agerpres). J. Le-
varăşul Em il Bodnaraş, mem
NEW YORK 27. — T rim isul i că a spaţiului cosmic şi a adop bru al C om itetului Executiv, al nart, preşedintele guvernului,
special Agerpres, R Căplescu, tat fără vot două rezoluţii în P rezidiului Permanent al C.C. R. S. Cehoslovace, a fost p ri- primit răsplata
transm ite: Discuţia generali această problemă. al P.C.R., a fost oaspetele co *m it de preşedintele Franţei,
dîn Com itetul P olitic în legă P rim a rezoluţie subliniază m itetului de partid al distric Charles de Gaulle, şi a avut
tu r i cu T ratatul pentru in că p rim u l deceniu de a ctivita tului Oulu. convorbiri cu prim u l m inistru
terzicerea arm elor nucleare în te a om ului în Cosmos a des însoţiţi de tovarăşii M. Georges Pompidou — se arată In tr-o în tîln ire cu repre ta a obligat avioanele a
America Latină a in tra t în fa chis perspectivele fo lo sirii şi Malmberg, membu al biroului în comunicatul comun franco- zentanţi ai statului m ajor gresoare să-şi lanseze pe
za finală, urm înd a se trece mai largi a spaţiului extraat- politic al C.C. al P.C. din F in U. R. S. S. — Moscova. P rim ul echipaj fem inin din cehoslovac. Au fost discutate al Comandamentului apără parcurs la întîm plAre bom
la elaborarea unei rezoluţii în mosferic spre binele tuturor landa, L. Grunberg, preşedin lume al avionului „IL-18" a sta bilit recordul m ondial, par- probleme p rivin d relaţiile b i rii antiaeriene am avut p ri bele, însă, datorită numă
această chestiune. Luînd cu- popoarelor. Rezoluţia sprijină te şi T. Moilanen, secretar al curgînd distanţa Sim feropol—Iujno-Sahalinsk fără escală. laterale între cele două ţâri, leju l să aflu amănunte p ri ru lu i lo r mare, au pătruns
vîntul vineri, ambasadorul programele de cercetări cosmi C om itetului districtual al par P o trivit datelor prelim inare, echipajul fem inin a efec părţile exprim îndu-şi hotârî vind înverşunata acţiune spre capitală pe care au
Gheorghe Dioconescu, repre ce comune ale statelor şi schim tidului, m em brii delegaţiei ro tuat pe avionul de serie cu turbopropulsie 7.680 km în 12 rea de q contribui la dezvolta aeriană întreprinsă de avia bombardat-o cu înverşu
zentant permanent al Româ bul de info rm aţii între ele. Co mâne au făcut o vizită la p ri ore şi 12 minute. rea în continuare a acestor re ţia S.U.A. în ultim ele trei nare. 4
laţii. Partea cehoslovacă a luat
niei Ia O.N.U., a re am intit ' m itetul O N.U. pentru folosirea m ăria oraşului Oulu, unde au In fo to : Echipajul fem inin care a stabilit recordul cunoştinţă cu satisfacţie de ho- zile consecutiv îm potriva V ineri, între orele 8,05 şl
sp rijin u l acordat de tara noas paşnică a spaţiului cosmic este fost p rim iţi de P. Arola, lo cţi mondial, de la dreapta la stînga — Comandantul navei, tărîrea guvernului francez de H anoiului. 6.35, avioanele americane
tră proiectului de denuclearl- chemat să continue elaborarea ito ru l prim arului. In continua Erou al U n iunii Sovietice, Liubov Ulanova, al doilea pilot, a spori im portul din Cehoslo O fiţe rii superiori vietna au atacat din nou în mal
zare a A m ericil Latine încă acordurilor p riv in d răspunde re, delegaţia a vizita t între Valentina Slobodskaia, p ilotul Gertruda Olehnovici, ingine vacia. In v iito ru l apropiat — mezi au. relatat că în aceste m ulte va lu ri Hanoiul, lan-
din 1963 rea pentru eventualele daune prinderea de îngrăşăminte a- rul 'de bord Valeria Popova. radistul de bord M aria Ada- se arată în cdmunicat — va fi zile, inam icul a efectuat sînd cantităţi m ari de ra
provocate de obiectele lansate zotoase „T yppi Oy" şi institu
Adresînd fe licită ri în nume în spaţiu şi cu p riv ire la aju menko şi stevardesa Olga Petrova. semnat un acord de colaborare 400 de m isiuni de zbor. In chete. de bombe explozive
le delegaţiei române pentru to ru l acordat cosmonauţilor şl ţii social-culturale. tehnico-ştilnţific. , cui-sul bom bardam entului şi cu bile cu efect întîrziat.
traducerea în viată a acestui navelor cosmice care se reîn P ărţile îşi exprim ă speran din 25 octom brie asupra M u lt tim p încă după înce
proiect, vo rbitorul a scos în torc din misiune. ţa că tendinţa de colaborare centrului şl p e rife riilo r Ha tarea alarm ei, pe străzile
evidenţă sem nificaţia majoră între ţările europene va conti noiului, p ilo ţii americani centrale ale oraşului au
pentru ţă rile latino-americane A doua rezoluţie cere secre nua, ceea ce va crea condiţii au lo vit barbar zone aglo continuat să explodeze
ta ru lu i general ai O.N.U. să în
a tratatului, expresie a pro cheie pregătirile pentru confe In legătură cu evenimentele favorabile pentru dezbaterea merate cu bombe cu bile şi bombe, ceea ce demonstrea
clam ării pentru prim a dată în principalelor probleme politice rachete teleghidate de tip ză că aviaţia americană u r
istorie a unei zone libere de rin ţa internaţională privind existente în Europa, între care aer-aer şi aer-sol. A fost măreşte, pur şi sim plu, ex
arma nucleara, într-o im por explorarea şi folosirea spaţiu se numără şi problema germa atins, mai ales, cartierul term inarea populaţiei ci
tantă regiune locuită a glo lu i extraatm osîeric care ur nă. precum şi cea a securităţii Hoan Kiem , foarte populat. vile.
bului. Este o deosebită sursă mează să aibă loc in august din Orientul Apropiat europene. Şi în ra id u rile de joi, 26 Cu toate că avioanele
1968.
de satisfacţie, a spus el, să Cele două părţi şi-au expri octombrie, au fost bombar S U .A. se rotesc în perma
constatăm că . autorii T ratatu- 4 mat neliniştea în legătură cu date centre populate. In nenţă în ju ru l capitalei R.D.
lu i ou tin u t să plaseze acest NEW YORK 27 (Agerpres). continuarea şi escaladarea răz cele două zile a fost distrus Vietnam , în pofida deselor
im portant instrum ent ju rid ic 41 de ţări afro-asiatice, mem boiului din Vietnam , care ame un mare num ăr de case de alarme Aeriene, apărătorii
în adevărata perspectivă a e bre ale O.N.U., cărora li s-a a- Consultări cele două variante în cadrul n lri din zona Canalului Suez, ninţă securitatea ţâ rilo r vecine pe 16 străzi, dintre care oraşului stau la posturile
fo rtu rilo r întregii om eniri în Jâturat şi Iugoslavia, au pre unor consultări între m em brii Hussein a spus că «nu este şi constituie p rincipalul focar de m ulte situate in centrul . lor. V ineri dimineaţă, el
dreptate în direcţia dezarmă zentat în cadrul dezbaterilor C onsiliului de Securitate. vorba pur şi sim plu de inci încordare în lume. Numai în oraşului. au doborît cinci avioane a
rii şi. în prim ul rînd. în direc din Com itetul nr, 4 (Comitetul dente locale, cl de faptul că cetarea intervenţiei dinafară, La comandamentul apă gresoare, ceea ce ridică
ţia dezarmării nucleare. pentru te rito riile sub tutelă şi la O.N.U. acestea sînt dovada unei situa p rim u l pas in această direcţie ră rii antiaeriene, m i-au fost pierderile suferite de avia
încheierea tratatului repre neautonome) al ^ d u n ă rii Ge Declaraţia ţii explozive permanente". eonstituindu-i încetarea bom descrise încercările masive ţia americană in u ltim ile
zintă. după părerea noastră, a nerale un proiect de rezoluţie ★ bardam entelor asupra R D. efectuate joi dim ineaţa de trei zile Ia cca. 30 de apa
declarat el în continuare, o ex cerînd A ngliei să adopte mă NEW YORK. — La O.N.U. Vietnam şi respectarea acor form aţii puternice de avioa rate. Totodată, populaţia a
CAIRO 27 (Agerpres). — Re
perienţă pentru toate ţările suri holârite, inclusiv folo au fost reluate consultările în regelui Hussein ferindu-se la hotârîrea guver d u rilo r de la Geneva, poate ne agresoare, p rintre care capturat mal m u lţi p ilo ţi
care’ văd în stabilirea \inor sirea forţei îm potriva guver legătură cu numirea unui re nului S U .A. de a relua liv ră pune capăt conflictu lui şi poate şl unele cu reacţie, de a americani căzuţi cu paraşu
zone denuclearizate în d ife ri nului m inoritar al lu i Ian prezentant special al secreta rile de armament pentru Iz asigura poporului vietnamez forţa pătrunderea spre Ha tele chiar pe străzile Ha
te regiuni ole lum ii, un m ij Smith. ru lu i general, U Thant. care să PARIS 27 (Agerpres). — rael, Hassan Zayat, m inistru dreptul său inalienabil de a-şi noi dîn două direcţii. Cu noiului. In ciuda m îniel
loc eficace de întărire a păcii discute cu părţile interesate „N u sîntem îm potriva exis al orientării naţionale şi pur hotărî singur soarta, fără a acest p rile j, aviaţia de vî- care clocoteşte în rin du rîle
şl securităţii internaţionale. căile de reglementare a con tenţei nici unei naţiuni. Izrael tător de cuvînt olicial al gu mestec dinafară. nâtoare vietnameză a anga poporului vietnamez faţă
Pornind de la convingerea pro-, Preşedintele A dunării Gene flic tu lu i din O rientul A pro este o naţiune, indiferent dacă vernului R.A.U., a declarat, în A fost efectuat un schimb ja t'b ă tă lii aeriene grete. de actele crim inale ale a
fundă a im portanţei s ta b ilirii rale a O.N.U., Corneliu Mâ- piat. In momentul de faţă, aşa aceasta ne place sau nuu, a de cursul unei conferinţe de pre de păreri în legătură cu criza ceea ce a făcut să eşueze viaţiei S.U.A., p ilo ţilo r ame
de zone denuclearizate, care nescu, a p rim it vineri în ca cum s-a aflat în cercurile ob clarat regele Hussein al Io r să : „Livrarea de către S.U.A din O rientul A propiat, sublini- acest atac al aviaţiei ame ricani li s-au acordat ime
să se bucure de garanţiile pu binetul său de lucru pe secre servatorilor, se examinează daniei, într-o conferinţă de a 60 de avioane supersonice indu-se că acţiunile m ilita re şi ricane. Avioanele m ilita re
te rilo r nucleare că nu vor fo ta ru l general al N aţiunilor două proiecte de rezoluţie în presă ţinută jo i la încheierea Izraelului, nu poate fi pusă în ocuparea unor te rito rii stră i diat prim ele ajutoare, după
losi niciodată arma atomică Unite, U Thant, pe preşedin această chestiune, unul apar- vizitai sale de două zile la Pa nici un caz pe acelaşi plan cu ne constituie o gravă prim e j ale S U .A. au revenit însă care au fost transferaţi uni
contra ţâ rilo r care nu posedă tele pe luna în curs al Consi finînd Danemarcei, şi celălalt ris După părerea sa, proble livrarea unor m aterial^ de im die. masiv la amiază, cînd au tă ţilo r m ilitare.
această armă. România s-a liu lu i de Securitate, S injin Indiei. mele din O rientul A propiat portanţă m inoră către cîteva fost interceptate din nou de
pronunţat întotdeauna în fa Tsuruolca (Japonia) şi pe pre - M em brii C onsiliului de Secu trebuie considerate ca un tot ţări arabe neangajate direct avioanele de vînătoare viet A D R IA N IONESCU
voarea creării unor astfel de şedintele grupului ţâ rilo r la ritate sînt în general de acord şl rezolvate în ansamblu cu
zone în Europa, în America tino-americane, Leopoldo Be- cu p rivire la necesitatea tr i participarea tu tu ro r statelor în criza actuală". EI a a fir nameze, care le-au h ă rţu it corespondentul Agerpres
Latină, în A frica şi în alte re nltes, reprezentant permanent m ite rii unui asemenea repre arabe. EI a respins ideea unor mat, de asemenea, că „sincro Noi arestări \n repetate rin d u rl. Aceas la Hanoi
nizarea rid ică rii embargoului
giuni ale lum ii. In legătură al Ecuadorului. zentant. Există însă divergenţe tratative între Izrael şi fie american cu atacul izraelian
cu aceasta, vo rbitorul a rea în legătură cu instrucţiunile care stat arab în parte. A ră- lansat la 24 octombrie, este
m in tit că, profund ataşat p rin A u fost discutate m odalită cAre sâ-i fie dale acestuia — tînd că în trecut, conducătorii foarte bizară". în Grecia
cip iilo r p o triv it cărora fiecare ţile de a se asigura desfăşura respectiv dacă, să i «e încre arabi au făcut greşeli, Hus
ţară poate şi are dreptul de rea într-o atmosferă normală dinţeze un mandnt precis (cum sein a subliniat că poziţia ţâ
a-şi aduce contribuţia proprie a lu cră rilo r A dunării, de a se prevede proiectul de rezolu rilo r arabe este acum rezo A TE N A 27 (Agerpres). M i
la menţinerea şi întărirea pă folosi în mod cît mai eficient ţie indian), sau dacă să ac nabilă „Cred — a spus el — BAG DAD 27 (Agerpres). — nistrul ordinei publice din
cii, guvernul român a supus tim pul, de a se intensifica e ţioneze pe baza unor princip ii că lid e rii arabi s-au rid icat la M in istru l irakian al apără
fo rtu rile şi a se crea condiţii rii, generalul m aior Shaker Grecia, Pftvlos Totomis, a a
atenţiei guvernelor celorlalte generale (cum este prevăzut în n ivelul responsabilităţilor lor. Mahmud Shukry, a condamnat nunţat joi seara că 47 de per
ţări din regiunea balcanică în le în vederea conturării unei proiectul danez). In prezent se De la războiul din iunie, de soane, printre care cunoscutul
]957—1959 propuneri vlzînd soluţii a problemei O rientului partea noastră s-a manifestat hotârîrea S.U A. de a relua li compozitor grec şi deputat al
transform area acestei regiuni A propiat şi a a ltor probleme depun eforturi în vederea rea o bună doză de autocritică". vră rile de arm ament către Iz E.D.A. M ikis Theodorakis, vor
într-o zonă a păcii şi a bunel în suspensie. lizări; unui compromis între Referindu-se Ia ultim ele doc- rael. De altfel, a declarat el,
Statele Unite nu au interzis compare Ia 15 noiem brie în fa
liv ră rile de arm ament spre ţa trib u n a lu lu i m ilita r din A
Izrael nici în tim pul conflic tena sub acuzaţia de a fi des
tu lu i m ilita r izraeliano-arab. făşurat o activitate subversivă.
derile şi in s titu ţiile publice, Totodată, a făcut cunoscut că
Mişcări revendicative în ţările capitaliste inclusă in planul a cţiunilor de la 26 octom brie au fost arestaţi
toamnă. A lă tu ri de lucrătorii
Gerassimos Notaras, colabora
din transporturi, grevei naţio DAM ASC 27 (Agerpres). — tor al prof. Jean Meynaud de
nale de două ore î s-au alătu Ziarul sirian «Al Sarura", a la Şcoala de ştiinţe
ANGLIA Joi puternice m anifestaţii m un în u ltim ii zece ani 200 de în rat salariaţii din întreprinde firm ă în num ărul său de v i politice din Paris, autor al
citoreşti îm potriva ordonanţe
treprinderi, iar în prim ele 10
lo r guvernamentale privind re luni ale acestui an, au fost rile de salubritate, şi din alte neri că hotârîrea Statelor U n i că rţii „Forţele politice din
•LO N D R A. — Negocierile în form a asigurărilor sociale, concediaţi din industria te x ti întreprinderi şi in stitu ţii pu te de a relua liv ră rile de ar Grecia", Charalambos Proto-
tre docherii b ritanici şi cercu precum şi îm potriva şomaju lă aproxim ativ 1.500 de sala blice, aproape 600.000 de învă mament către Izrael constituie
rile patronale au eşuat, iar lui. P o triv it relatărilor agen riaţi. Aceeaşi agenţie relevă că ţători şi profesori din şcolile un act îndreptat spre „escala pappas şi Them istoklis Sofou-
greva continuă, paralizînd prim are, medii şl universită darea" războiului din O rien lis, fost secretar general în M i
ţiei France Presse. cea mai în luna septembrie, num ărul
parţial portul londonez şl în ţile de stat. care cer ca „sala tu l M ijlociu. nisterul M arinei Comerciale în
puternică manifestaţie o fost cererilor de muncă nesatîsfâ- riile lor, prea m ici pentru a R. D. V IE T N A M , — Poporul vietnamez luptă eroic îm
întregim e pe cel din Liver- organizată în oraşul Mans. cute s-a ridicat la 193.000 faţă ★ tim p u l guvernului Papandreu. potriva cotropitorilor am ericani. încercările lor de a sub
pool, unde sînt blocate 110 unde se află uzinele Renault. de 174 000 la sfîrşitul lu n ii au continua activitatea şcolară", ALGER. — Tn capitala A l Ei sînt acuzaţi de a fi difuzat juga poporul vietnamez, sînt zadarnice.
nave, precum şl m ărfuri în Peste 4.000 de m uncitori au gust a.c.. iar num ărul şomeri să fie majorate. geriei au luat sfîrşlt convorbi In foto : O rachetă gata de luptă.
valoare de 200 milioane lire încercat să se îndrepte spre lor s-a ridicat în aceeaşi peri rile politice între preşedintele în străinătate publicaţii cu con
sterline. La aceste greve, con prefectura oraşului, pentru oadă de la 51.200 la 60.500. Houari Boumedlenne şl p ri ţin u t „revoluţionar".
siderate ilegale de cercurile a-şl prezenta revendicările. SPANIA m ul m inistru al S iriei, Youssef
oficiale, participă 16000 de Demonstranţii au fost întîm - Zeayyen. In cadrul întrevede
docheri, revendicînd m ajora plnaţl de puternice forţe de M AD R ID . — M uncitorii de rilo r au fost examinate în p ri
rea salariilor. Intre timp, poliţie, ceea ce a dat naştere JAPONIA la uzinele metalurgice „Lam - m ul rînd situaţia politică şl
lupta revendicativă, care con paras Metal Mazda" şl «Fem- m ilita ră din Siria şi din an Procesul lui Regis Debray
la ciocniri violente, soldate cu
tinuă fără întrerupere de peste rănirea a 16 persoane de am sa“ din M adrid, şi-au întrerupt samblul O rientului M ijlociu,
şase săptâmîni în rîndul m un bele părţi. In aceeaşi zi, în o TO KIO . — T renurile care activitatea, revendicînd m ajo scrie cotidianul guvernamen
c ito rilo r portuari, s-a extins joi raşul MuJhouse, din estul deservesc m etrourile, precum rarea salariilor şi îm bunătă tal algerian, „El Moudjahld**. L A P AZ 27 (Agerpres). — nunţat că audierile se vor în boliviană interzice acuzaţilor
în industria de automobile. Franţei, 5 000 de m uncitori au şi tram vaiele din Tokio, Yoko- ţirea co n d iţiilo r de muncă. ★ Procesul intentat de au to ri cheia sâptâmîna viitoare, după de a lua cuvîntul şi din acest
au
hama şi alte mari oraşe,
încetat lucrul în semn de pro început joi dim ineaţa să c ir G reviştii au încercat să ocu TUNIS. — Secretarul gene tăţile boliviene ziaristului care va fi pronunţată sen m otiv a trebuit sâ asist tim p
FRANJA test îm potriva concedierilor cule cu cîteva ore mal tîrziu. pe atelierele, dar în urma in ral adjunct al L ig ii Arabe, francez Regis Debray şi altor tinţa. de o lună la o campanie de ca
Un trim is special al agenţiei
tervenţiei poliţiei, au fost con-
lom nii şi de insinuări m in u
masive P o trivit aprecierilor Toţi angajaţii au încetat lu strînşi să părăsească sediul în Sayed Nofal, a sosit la Tunis, şase coinculpaţi, sub acuzaţia France Presse a reuşit să ia ţios organizate, fărâ să am po
de a fi avut legături cu miş
unde va avea convorbiri cu
PARIS. — Intr-o serie de agenţiei France Presse, în a- crul, răspunzînd apelului Con treprinderilor. o ficia lită ţile tunisiene tn legă carea de guerilă din Bolivia, un interviu lui Regis Debray sibilitatea să răspund. Cît p ri
oraşe din Franţa ou avut loo ceaslă regiune au fost închise în legătură cu modul cum se
siliu lu i General al Sindicate A cţiunile revendicative iau tură cu evoluţia situaţiei din continuă de cîteva săptâmîni. veşte pe avocatul meu. acesta
lo r din Japonia (SOHYO), cu amploare şl în provincia Bis- O rientul A propiat şl alte pro Colonelul Efrain Guachalla, desfăşoară procesul. «Mă sim t nu mă poate Apăra mai în tîi
caya, unde au fost arestaţi în bleme Interesînd lumea ara rău, deoarece procesul îm p o tri pentru că el nu cunoaşte toate
ocazia „Z ilei acţiunilor comu bă. După Tunis, secretarul ge preşedintele T rib u n alu lui m i va mea se desfăşoară ca şi faptele şi apoi pentru că el
cursul ultim elor două zile a
ne" pentru majorarea salarii proxim ativ 40 de mem bri al neral adjunct al L ig ii Arabe lita r de Ia C am irl, unde se cum eu nu m-aş afla aici, a este obiectul unor presiuni psi
lor lucrătorilor din în treprin com isiilor muncitoreşti. va vizita A lgerul şl Rabatul. desfăşoară acest proces, a a- declarat Debray. Procedura hologice".
C U R I E R tem de securitate eficace şi spre dezvoltarea unei colaborări P o triv it agenţiei Associated Press, vor fi examinate proble-
me referitoare la situaţia din Asia de sud-est.
strinse şl rodnice in tre toaie statele europene.
R egele Hassan al M arocului l-a in v ita t pe preşedintele „G
sco
N igerului, Hamani D iori, să viziteze M arocul „In
rea deschiderii negocierilor cu p rivire la cererea A n g li
pul în tă ririi re la ţiilo r de colaborare dintre cele două ţă ri", a- ei de aderare la Piaţa comună*', a declarat jo i după-amiază In
nunlă agenţia M AP, citind com unicatul m inisterului marocan
a 27 octombrie, la Leningrad s-a deschis sesiunea Prezi Camera Comunelor m in istru l de externe, George Ftrown.
L d iu lu i C o riţiliu lu i M ondial a) Păcii. T im p de trei zile, al in fo rm a ţiilo r. Preşedintele D iori a acceptat invita ţia şi a JVfenţiontnd că cererea Angliei de aderare „este pe mas5"j
prezidiul va dezbate problemele actuale ale situaţiei interna precizat că vizita va avea loc între 6 şi 10 noiem brie a.c. George Brown a spus că în ceea ce o priveşte, Anglia este ga
ţionale. acheta franceză „C oralie’\ lansată m iercuri după-amta- ta să înceapă aceste negocieri.
Prim a şedinţă a fost consacrată aniversării Decretului asu R zâ de la Centrul experim entai Londes din apropierea o
pra păcii. raşului Bordeaux a trebuit să fie distrusă după 92 de secun proxim ativ 3.000 de studenţi din M adrid au participat
de de la inceperea zborului său. Tehnicienii centrului au luat A la o demonstraţie de protest fată de politica oficială,
Z iarul saudit „O kaz" a făcut cunoscut că forţele armate această hotărire din motive de securitate, deoarece după 77 îm potriva studenţilor au fost trim ise forţe de poliţie, care au
ale Arabiei Saudite au participat în zilele de 19 şi
20
octombrie la manevre cu rachete antiaeriene americane de ti de secunde de zbor, racheta deviase de Ia traiectoria stabilită angajat lupte deschise cu m anifestanţii. P o triv it agenţiilor do
presă, au fost arestate 20 da persoane.
in iţia l.
pul „H a w k“ . Rachetele au fost folosite de personalul m ilita r sa
udit, care. p o trivit ziarului, a urm at cursurile de pregătire ale rim u l m inistru al Somaliei, Mohamed H adji Ibrahim
Academiei din Djeddah. Agenţia UP1 menţionează că este P Egal, s-a înapoiat joi la Mogadiscio, după vizitele făcu n Bundestag au avut loc jo i după-amiază dezbateri P ri
pentru prim a dată clnd au loc astfel de manevre in Arabia te in Italia. Belgia şl K uw eit. In ultim a etapă a călătoriei sa I vitoare Ia rezultatele vizitei la Londra a cancelarului
Saudită, folosindu-se rachete am ericani sol-aer, cumpărate in le, prem ierul somalez a vizitat tim p de două zile Cairo, unde Kiesinger. A lil cancelarul cît şi m in istru l de externe, W illy
urmă cu doi ani. a avut convorbiri cu preşedintele Nasser şi cu alte o ficia lită ţi Brandt, au ţin u t cuvintări din care reiese că poziţia R. F. a
ale R.A.U. asupra unor probleme de interes comun. Germaniei faţă de eventuala intrare a A ngliei în Piaţa comu
W illi Sloph, preşedintele C onsiliului de M iniştri al R. D. )i a avut Ioc la Lausanne sesiunea C onsiliului m inisteri nă nu a suferit m odificări substanţiale după întrevederile de
Germane, a reafirm at dorinţa guvernului său de a sta
b ili re la ţii de stat normale cu toate ţările europene. In tr-u n J al al Asociaţiei europene a lib e ru lu i schimb. P articipanţii la Londra.
interviu acordat Societăţii generale olandeze de radiodifuziu au analizat rezultatele reuniunii de la Luxem burg a m iniş
ne (AVRO), referindu-se la problemele securităţii europene, trilo r de externe ai C E E. pentru a desprinde concluziile ce U n biochim ist canadian a declarat în cadrul unei confe
el a arătat că R. D Germană consideră stabilirea re la ţiilo r de se im pun „celor 7". rinţe de presă că a fost pus Ia punct un nou medicament
stal normale prin schim buri de consulate generale, legaţii care ar putea vindeca Ieucemia. M edicamentul este extras din-
sau ambasade şi a unor relaţii economice normale p rin schim rim u l m inistru al Laosului. p rin ţu l Suvanna Fuma, va tr-o bacterie care se află in sol — de fapt o cnzimă num ită as-
R.F. A G ER M ANIEI. — In foto : M uncitorii companiei bul unor reprezentanţe comerciale oficiale drept paşi inevita P vizita Australia. Incepind de la 31 octombrie, unde va paraginas — şi care pină acum a fost folosită cu succes în
D aim ler Benz. care au declarat recent o grevă revendica b ili pe calea spre destindere in Europa, spre crearea unui sis avea convorbiri cu p rim ul m inistru australian, lia ro ld Hoit. tratarea a 23 de cazuri.
tivă în s p rijin u l cererilor lor economice, în faţa localului
'adm inistraţiei — la Stuttgart.
R ED AC ŢIA $1 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza ar. 35. telefon 12 75. 15 85. 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafic» Hunedoara—Deva. 10.065