Page 1 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 1
w
PROLETARI DIN UNITT-VA
ADUNĂRILE PENTRU V \ întoarcerea
din Finlanda
DĂRI DE SEAMĂ a delegaţiei
C.C. al P.C.R.
Şl ALEGERI—EVENI
Marţi seara s-a înapoiat în
Capitală delegaţia Comitetu
lui Central ol Partidului Co
MENT IMPORTANT munist Român» condusă de to
varăşul Emil Bodnaraş, mem
bru al Comitetului Executiv,
al Prezidiului Permanent al
C.C. al P.C.R., care a făcut o
iN VIATA ORGANIZA vizită tn Finlanda, la invita
al
ţia Comitetului Central
MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Partidului Comunist Finlan
dez.
ANUL XIX. NR. 3990
ŢIILOR DE PARTID
Dezbaterea documentelor Plenarei
C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie 1967
IOACHIM MOGA
secretar a| Comitetului
regional Hunedoara al P.C.R.
Sotationarea
In luna noiembrie şi In prima Jumătate a lunii decembrie
1967, vor avea loc adunări pentru dări de seamă şi alegeri tn
organizaţiile de bază ale partidului. Ele vor Începe in orga
nizaţiile de bază şl Sn grupele de partid, din întreprinderi, mai ludicioa-
instituţii şi şcoli de toate gradele, continuînd cu cele din u
nităţile socialiste din agricultură, cartiere, sate.
In acest an, adunările pentru dări de seamă şi alegeri se
desfăşoară în condiţiile clnd întregul popor, sub conducerea sâ şi ope
partidului, munceşte cu abnegaţie şi mult entuziasm pentru
îndeplinirea Directivelor celui de-al lX-lea Congres al P.C.R.,
pentru a Intimpina Conferinţa Naţională a Partidului Comu
nist Român cu succese deosebite in toate domeniile.
Expresie a profundului democratism în continuă dezvolta rativă a
re din partidul nostru, eveniment de mare Însemnătate în Cunosc multe familii din Firesc ar fi ca pe această lis gradînd încăperile şi instala
Viaţa tuturor comuniştilor, adunările pentru dări de seamă oraşul nostru ale căror locuin tă să-şi înscrie numele cu ţiile.
şi alegeri reprezintă un bun prilej de analiză a activităţii ţe, deşi sînt folosite de mai faptele şi nu doar cu dorin Este adevărat, avem încă şi
depuse. Marile sarcini care le stau in faţă, cer din partea multă vreme, nu sînt degrada ţele, toţi locatarii. Pentru că, noi destule carenţe în inter problemelor
organizaţiilor de partid o atenţie susţinută faţă de probleme te. Dintre acestea, nu lipseşte de ce n-am spune-o, sint încă venţiile ce ni se adresează. U
le construcţiei economice şi. totodată, cer perfecţionarea me familia lui Ghoorghe Floreseu destui locatari care îşi văd lo nele defecţiuni le înlăturăm
todelor de conducere a tuturor ramurilor industriei şi agri din blocul B 2, Ion Zegheru, cuinţa „ideal întreţinută" dar... cu multă întîrziere, începem
culturii. Fireşte că la adunările pentru dări de seamă şi de la D 1, Ion Morariu, de la cu concursul întreprinderii de anumite lucrări şi Je abando
legeri aceste probleme trebuie să fie analizate şi discutate B 9, Hanrilc Carol de la B 13 gospodărie orăşenească. Chiar năm în favoarea altora „mai locale
sub toate aspectele. Organizaţiile de partid sînt datoare să etc. Sînt doar cîteva exemple dacă era vorba de lucruri mă urgente". Nu se poate însă să
examineze experienţa acumulată tn munca organizatorică şi de pe lista celor care dove nu se nască şi întrebarea : pu-
politică de partid, să scoată ia iveală lipsurile şi să stabileas desc o grijă deosebită în păs runte, unii dintre ei gîndeau Principiile de bază cu pri
că măsurile pe care trebuie să le întreprindă pentru ca ac trarea şi folosirea avutului ob cam aşa: „Ce mă interesea IOSIF SPRINGEAN vire la îmbunătăţirea organi
tivitatea de viitor să corespundă pe deplin cerinţelor actuale ştesc, a celor care îşi arată res ză ? Doar I.G.O. este proprie administrator de clădiri la zării administrativ-teritoriale
ale partidului şi să asigure participarea maselor largi de oa pectul faţă' de eforturile sta tar. N-are decît să vină sâ-şl întreprinderea de gospo a României şi sistematizarea
meni ai muncii (a lupta pentru înfăptuirea sarcinilor actuale dărie » orăşenească Brad localităţilor rurale, adoptate de
şi de perspectivă, în lumina prevederilor înscrise în docu tului în construcţia de locuin facă reparaţiile". Şi defecţiu recenta plenară a Comitetu
mentele adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5-6 octom ţe şi întreţinerea acestora. nile mici luau proporţii, de- (Continuare In pag. a 2-a) lui Central al Partidului Co
brie 1967. munist Român, rezolvă într-o
Probleme ce trebuie analizate şl dezbătute cu acest prilej interpretare ştiinţifică, con
sînt extrem de multe. De Ia alegerile precedente, In viaţa or structivă şi realistă, probleme împletitură savantă de fier şi conducte. Acestea sint „ve
ganizaţiilor de partid din întreprinderi, şantiere, unităţi so le esenţiale ale dezvoltării ar nele" metalice prin core pulsează la temperaturi înalte abu
cialiste ale agriculturii, instituţii etc, au avut loc schimbări monioase a colectivităţilor lo rul, transformat, aici la Paroşeni, in energie electrică.
însemnate, au fost obţinute realizări remarcabile. Despre cale, apropiind conducerea Foto: I. TEREK
toate nu se poate discuta. Necesar este însă să se analizeze cu centrală de unităţile teritorial-
răspundere ceea ce s-a făcut dar mai ales să se precizeze administrative de bază.
ceea ce trebuie să se facă. In aceste adunări de lucru, de a In actuala împărţire terito-
naliză profundă va trebui să se aibă. mai mult ca oricind în rlal-administrativâ, oraşul re
vedere, perspectiva, viitorul. Pentru aceasta se cere ca fle gional Hunedoara ane în su T E L E G R A M Ă
care adunare de alegeri să se pregătească In cele mal bune bordine 8 comune, un oraş
condiţii, să pună in centrul dezbaterilor, prin prisma muncii raional şi 6 localităţi compo Excelentei Sale
de partid, problemele cele mai esenţiale. Adunările pentru nente. Această formă nu asi Domnul HOUARI BOUMED1ENNE
dări de seamă şi alegeri din organizaţiile de partid trebuie să gură tuturor cetăţenilor posi Preşedintele Consiliului Revoluţiei
se desfăşoare în spiritul unei înalte exigenţe faţă de mem bilităţi optime de aproviziona al Republicii Algeriene Democratice şi Populare
brii de partid şi al ridicării răspunderii lor faţă de îndepli re şl de rezolvare a altor ce AL GE R
nirea sarcinilor încredinţate. rinţe cotidiene. Aşa, de exem
Cu ocazia celei de-a XlII-a aniversări a zilei naţionale a
In centrul atenţiei organizaţiilor de bază din industrie, e plu, satul Mosor, învecinat la Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele
conomia forestieră, transporturi etc., trebuie să se găsească numai 3 km cu comuna To- Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al po
analiza aprofundată a problemelor legate de îndeplinirea pllţa, aparţine de comuna Râ- porului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre
sarcinilor de plan pe anul 1967, creşterea eficacităţii economi chltova din raionul Haţeg, a- calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate
ce a producţiei, a productivităţii, muncii, ridicarea continuă şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi pro^
a nivelului calitativ al produselor, promovarea tehnicii noi, ŞTEFAN FLORESCU greş poporului algerian prieten.
organizarea Judicioasă a procesului de producţie, punerea tn secretarul Comitetului exe îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta
valoare a rezervelor mari pe care le au întreprinderile In cutiv al Sfatului popular continuu colaborarea-multilaterală româno-algerianâ, în folo
folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie şi a tim al oraşului regional sul ambelor popoare şi al păcii generale.
pului de muncă, economisirea materiilor prime şi a mate Hunedoara
rialelor. CHIVU STOICA
Preşedintele Consiliului de Stat
Cu un deosebit spirit de răspundere trebuie să se dezbată (Continuare tn pag. a 2-a) al Republicii Socialiste România
problemele îndeplinirii planului de investiţii, ale desfăşură
rii muncii pe şantiere de construcţii. Să se analizeze astfel
problemele incit să se poală stabili măsurile care să asigure
ca in tot timpul anului, deci şi iarna, munca pe şantierele de
construcţii să se desfăşoare in bune condiţiunl. Atelierul de reparaţie al Combinatului de carne Haţeg este dotat cu utilaje moderne.
Aici lucrează meseriaşi pricepuţi care asigură reparaţiile necesare întregului combinat
(Continuare tn pag. a t-a) pentru buna funcţionare a agregatelor existente.
POPASUL RECOLTEI
In peisajul urbanistic al
regiunii noastre, Haţegul îşi
înscrie şi el prezenţa cu La baza de recepţie din care. Este prelucrat şi chiar sint cele din Sebeş, Lancrăm,
înnoiri pe care le întilneşti în p r a g d e ia r n ă la p r e p a - Sebeş, o parte din rodul mii in aceeaşi zi poate ajunge la Deal şi Cîlnic, şi-au achitat
la tot pasul şi care, an de lor de hectare cultivate cu beneficiar. datoriile faţă de S.M.T., iar
an, îşi menţin prospeţimea. porumb, face primul popas. Sub culorile toamnei, acti din majoritatea unităţilor se
Din primăvară şi pînă După condiţionare şl uscare, vitatea de muncă a primit aduc ultimele cantităţi Mun
toamna, la îndemnul depu porumbul destinat achitării un nou suflu. Procesul de ca ne-a fost ihnlt uşuraiî
taţilor, locuitorii săi îşi de muncilor executate de meca producţie s-a organizat pe ţaţă de alţi ani prin darea
dică o bună parte din după- raţiile L u p e n i şi C o ro ie ş ti nizatori şi cel cuvenit în con schimburi, ca totul să de in folosinţă a urcătorului.
amiezile libere acţiunilor tul contractelor, la drumul curgă operativ şi fără nici o Acum totul se (ace mecani
morăritului şi al magazinelor intirziere. La cintar nu se zat Forţa manuală a fost în
de desfacere. Pornind pe ur pridideşte cu luarea probe locuită cu puterea şi precizia
normale nr. 4 şi 6 ; revizuirea
Şi, cum e şi firesc, s-a trecut
Dîntre unităţile Combinatu
maşinilor. Pină şi cîntâri>ea
Anotimpul friguros
aduce
plecate
mele recoltei
din
Prezenta după el mari greutăţi acelor lui carbonifer Valea Jiului, pe parcurs, cu intensitate aerotermelor, ventilelor şi con clmp, am ajuns in oraşul cu lor şi cu înregistrarea canti se face automat. In fiecare
tăţilor, fapt pentru care pos
unităţi economice care n-au Preparaţia Lupeni se poate so crescîndâ, la realizarea obiec ductelor de aburi, formarea noscut. Revăd străzi, prive tul a fost dublat. Autocami minut sc poate vedea precis
luat din vreme măsurile ce se coti ca fiind în faza cea mai tivelor cuprinse în acest plan. stocurilor de iarnă etc. S-a pus lişti familiare şi totuşi ceva oane şi atelaje trec pe rînd cantitatea uscată şi condiţio
deci un accent deosebit pe a
impuneau. A acţiona din timp avansată privind pregătirile Printre acestea se numără : cele lucrări care condiţionea nou. La ieşirea din Sebeş, pe de la cintărit la descărcat. nată.
spiritului pentru ca unitatea respectivă de iarnă. Aici a devenit tra înlocuirea aerotermelor de la ză într-o măsură hotântoare drumul ce duce la Daia, in Vin in şiruri din toate direc De aici, de sus, dc la înăl
banda de cuglaj „Wiper-3“ ;
diţional să se
pornească la
să facă faţă intemperiilor ier
nii, să evite strangulările în pregătirile de iarnă încă din... curăţirea jompului pompelor activitatea preparaţiei. dreapta se ridică o semeaţă ţiile. Din Pian, Daia, Cut, ţimea clădirii in care sînt a-
duposlitc aceste mecanisme
chiar şi din comunele dina
clădire nouă, vopsită in cu
De asemenea, s-au pregătit
procesul de producţie — con primăvară. Anul acesta, de e şi a canalului de la Jiu ; izola injectoarele de motorină pen loarea rodului copt al cim- fară raionului. Se intîlnesc poţi îmbrăţişa minunata pri
rea conductelor de aburi şi de
gospodăresc stituie un lucru de mare im xemplu, planul pregătirilor de aer comprimat; înJocuirea con tru stropirea in timpul geru pului — instalaţia pentru aici, îşi deşartă povara şi-apoi velişte ce se desfăşoară in
iarnă a fost întocmit şi apro
portanţă care nu poate fi ig
faţă. Ca intr-o perfectă sime
norat. bat la începutul lunii martie. ductelor de aburi de la liniile lui a interiorului vagoanelor uscarea şi condiţionarea se pleacă, fiecare pe drumul trie se văd dealurile ce stră
C.F.R. şi a cupelor de funicu- minţelor. Cu cit te apropii binecunoscut■
de muncă patriotică. lar spre a asigura menţinerea mai mult de ea, auzi tot mai In laborator, cu ochii o- juiesc drumul ce duce la
— O chemare a fost de capacităţii acestora şi a uşura bine zumzetul surd al me ţintiţi asupra umidometru- Daia. Sub soarele de asfin
ajuns, ne mărturisea deputa descărcarea lor. Totodată s-au canismelor în funcţiune. lui, l-am întilnit pe laboran ţit, citeva căruţe încurcate de
tul A,rente Stănescu, ca in făcut pregătiri pentru reduce Graţie acestui obiectiv nou, tul Ioan Moldovan. Ii răpesc recolta galben-auric se în
tr-o singură zi, SO de cetă rea substanţială, prin spălare, timpul de reducere a umidi cîteva clipe. dreaptă spre baza de recep
ţeni să iasă la pietruirea COMUN a rebutului. tăţii porumbului a fost mic — Activitatea de preluare a
străzii Ciprian Porumbescu. TRANSPORTUL IN După cum se vede, condu şorat de la 4—5 săptămini la ţie. Un sunet surd şi prelung
Mărturisiri asemănătoare produselor este bine organi a erupt in văzduh. Uscâto-
ne-au făcut şi deputaţii lo- * C. MATEESCU numai 20—25 minute. E pri zată — ne-a spus el. Zilnic rul a elaborQt o nouă şarjă.
sif Drăghin, Cornel Jele- mul an cînd porumbul nu primim în bază intre 70—100
dinţan, Ladislau Moghio- tru ştergerea lui din programul (Continuare (n pag. a 2-a) mal stă in pătule pentru us tone. Multe cooperative cum ŞT. CRĂCIUN
roşi şi alţi cetăţeni inimoşi de fiecare zi ?
ca ei. Prin muncă patrio Şl „PENELE" LUI Soluţii există. O mai • bună
tică s-au construit porţiuni' eşalonare a plecării autobuze
noi de trotuare pe strada lor în orele de vîrî, concentra
Mihai Eminescu, altele s-au rea forţelor pe traseele aglo
lărgit, iar zonele verzi s-au merate. respectarea strictă a
extins pe această stradă cn In repetale rinduri, ziarul nostru a criticat modul graficului de circulaţie etc.
încă 650 m.p La nivelul o- defectuos in care se desfăşoară transportul in comun în Trebuie să amintim aici că şi
roşului, valoarea totală a oraşul Hunedoara. Totuşi, el răraine o problemă nere călătorii au datoria să contri
lucrărilor efectuate in acest zolvată, o problemă care produce foarte multe nemul buie la rezolvarea problemei
an prin acţiunile de muncă ţumiri hunedorenilor, indiferent că locuiesc fn oraşul puse în discuţie. Spunem a
patriotică ale cetăţenilor, se muncitoresc, suburbii sau noile cartiere. ceasta. gîndindu-ne că la pri
In dimineaţa zilei de 2G octombrie a.c., am organizat
ridică la 1.066.540 lei din nou un raid pe troseele oraşului, am stat de vorbă mele autobuze care pleacă spre
Cine nu a trecut de mult cu un mare număr de localnici pe care l-ara găsit aş- grupul de laminoare vin pu
ţini pasageri, grosul lor sosind
prin Haţeg va czsizc. de (eptind zgribuliţi in staţii. Părerile şi nemulţumirile lor, pe măsura apropierii orei de
sigur, coordonat de moderne, impresiile culese, le vom insera aici cu speranţa că vor
spre core ţinteşte oraşul, constitui un prilej de analiză profundă şi concreţă din începere a lucrului, cînd ar fi
spaţiul destinat parcării partea celor vizaţi (conducerea I.G.O., sfatul popular o- necesare cîteva zeci de autobu
autoturismelor şi autoca răşcnesc), şi yor duce Ia luarea unor măsuri operative şi ze o dată ca să-i poată trans
mioanelor re însumează a- eficiente pentru îndreptarea situaţiei. porta pe toţi.
proape 5 400 m.i)., construi
rea unui teatru de t O’ă (a De fapt, rezolvarea transpor
flat în fam de finisaj). a Ora fi. La staţia de autobuze tului muncitorilor spre Blu
unei pieii noi si a unui han din Pia|a Gării aşteaptă cîteva ming constituie demult o temă
turistic, care îşi profilează sute de oameni care pleacă la de discuţie între C.S.H. şi sfa
deia silueta din piatră, f'ă- Bluming în serviciu. Intrăm în RAID IN ORAŞUL tul popular, actualul sistem
rnmidii, beton şi 'ier. Sint vorbă cu cîţiva Spusele lor se fiind deopotrivă de păgubitor
obiee'ire rare vo>% jntreai pot formula în cîteva cuvinte : HUNEDOARA pentru ambele „tabere". Pe de
oraşul, la realizarea eărora zilnic se aşteaptă foarte mult o parte, mulţi muncitori întîr
işf aduc rontnhnlia locui în staţie ; autobuzele circulă la
torii sui obiective care do voia întîmplârii Din această zie zilnic de la serviciu, lucru
vedesc o prezenţă vie o spi cauză, se întîrzie cu „regulari- at cu asalt de cîteva sute de care afectează buna desfăşura
Peisajul industrial al oraşului Deva s-a îmbogăţit In ultimii ani cu unul dintre cele mai moderne obiective din
ritului oospodore.se. tate“ de la programul de lucru. oameni. Cine apucă să urce şi re a procesului de producţie, îar ţară: Uzina de preparare a minereurilor. înzestrată cu utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, uzina asigură extra
In continuare asistăm ia ade cum, vă daţi seama. Ne între gerea unui procent ridicat de concentrat din minereu. In fotografie, vedere exterioară a uzinei.
PETRE F/VRCAŞIU vărate scene de lupte libere, băm : conducerea I.G.O., cînd GH. I. NEGREA
co/esponilent şreco-romane, judo, îmbrînceli, a vizionat ultima dată acest Foto: N. MOLDOVEANU
vociferări etc. Inchipuiţi-vă că spectacol penibil ? Ce impresie
soseşte un autobuz. El este lu- i-a făcut şi ce a întreprins pen- (Continuare In pag. a 2-a)
________ _________________