Page 100 - Drumul_socialismului_1967_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 30 noiembrie 1967

UNIREA - ASPIRAŢIE SECULARA oieri, cărţi, idei şl Idealuri co­ Adunări de dări de seamă şi alegeri
mune au circulat pe întreg te­
ritoriul celor * trei ţâri româ­
neşti, materializînd comuni­
tatea unor legături neîntre­
nesc radical, spre exterior din rupte şi a ataşamentului faţă în organizaţiile de partid
TRANSILVANA !N acest sîmbure muntos, în. toa­ de întregul spaţiu geografic lo­
te direcţiile, l-au pus şi ÎI pun
cuit de români.
în legătură permanentă cu Toţi cercetătorii obiectivi —
toate provinciile romăneştl din români sau străini — geografi,
Jurul lor. economişti, istorici, etnografi SUCCESUL DEPLIN SOLICITA
Cununa munţilor Carpaţi, şa., sînt unanimi în a recu­
CADRUL UNITĂŢII ca şi Dunărea, de altfel, a noaşte locul central, proemi­
constituit deci nu numai
un
obstacol, ci factor important nent, pe care îl are Transil­ CONTRIBUŢIA OPORTUNA
vania, prin variatele şl mul­
de legătură între românii de tele sale funcţiuni, pentru în­
pretutindeni. Iată ce spune in treg teritoriul etnia românesc. A ÎNTREGULUI COLECTIV
această privinţă eruditul geo­
TERITORIALE A graf francez Jacques Ancei: Ea este numită sugestiv „Ce­
tatea din mijlocul României" ;
„Poporul român/ este organic
legat de Carpaţi. Muntele său „Leagăn al poporul român"; Membrii cooperativei agricole de Nu toate acţiunile întreprinse au dat
„Transilvania a cărei vitalita­
a fost, în decursul istoriei sale te a izbucnit ca spuza de sub producţie din Cristur au obţinut de rezultatele dorite, în virf de campa­
la un an la altul unele succese în
milenare, zidul de care s-a lo­ cenuşă". ce priveşte lucrarea solului după re­ nie fiind astfel nevoie să se apeleze
la forţe de muncă dinafara coopera­
vit fluxul cuceritorilor, fără
POPORULUI RGMÂN a-1 fi sfărîmat vreodată. EI a geografice, la care se adaugă gulile agrotehnice avansate, cît şi in tivei, bineînţeles, contra cost. Şi cu
Aceste împrejurări istorice şi
toate acestea, semănatul şi praşilele
creşterea şi îngrijirea
animalelor.
fost totdeauna un refugiu şi
un păstrător al civilizaţiei ro­ cu prioritate factorul demogra­ Anul acesta, de pildă, ei au reuşit au întîrziat, ceea ce a dus la pier­
mâne şi aceasta din timpurile fic, etnografic şl economic, ca să culeagă o recoltă de grîu cu circa derea a cel puţin 3—4 vagoane de
cele mai îndepărtate... Şi după şi unitatea de limbă, au creat 500 kg la ha mai mare decît în anul porumb.
şl au ţinut trează, peste veacuri
ce a servit de refugiu, tot şi milenii chiar, nu numai con­ trecut, depăşind astfel producţia — S-a amintit — relata coopera­
muntele reprezintă... unitatea planificată. De asemenea, efectivul torul Anton Kelemen — că sectorul
Dr. docent OCT A VI AN FLOCA ştiinţa obîrşiei şi unităţii de de bovine prevăzut a fost depăşit, zootehnic ne aduce mari venituri.
Ţării Româneşti*'.
neam românesc,
sentimentul
Intr-adevăr, din timpurile ajungîndu-se in prezent la 273 ca­ Tot din lipsa forţei de muncă însă,
vechi şi pinâ în veacul al XIII- unui teritoriu naţional, pur- pete, din care llfl vaci şi juninci. s-au angajat persoane străine Ia în­
tind pecetea românismului sub
lea românii de pe ambele la­ Desigur că toate aceste înfăptuiri grijirea animalelor. Nu văd — sub­
turi ale arcului carpatic au toate consecinţele vremii, ci şi sînt rodul unor activităţi asidue, linia vorbitorul — cum persoanele
Teritoriul geografic, în cu­ plămădirea sa ca etnitale şi trăit împreună, fără de nici o lupta dusă spre unitatea poli­ desfăşurate tot mai organizat de că­ acestea sînt cointeresate în sporirea
prinsul căruia s-a născut şi s-a pînă în zilele pe care le trăim. graniţă despărţitoare. Dacă, tică, fapt îndeplinit la 1 de­ tre membrii cooperatori, în fruntea producţiei animaliere. Cred că dacă
dezvoltat în cursul secolelor, Românii, locuitori de baştină totuşi, românii din nordul Du­ cembrie 1918, cind In marea cărora s-au situat comunişti cum ar lucra la grajduri cooperatori pri­
poporul român, cuprinde, în ai mediului carpatic, făuritori nării au fost separaţi, în cursul adunare populară de la Alba sînt Arpad Furca. Sarica Zâvâlaş, cepuţi, din care avem destui, s-ar
linii mari, vechiul teritoriu al ai unei istorii şi a: unei cul­ vremii, din punct de vedere Vulia se proclamă Unirea Tran­ Valeria N. Furcă şi alţii. putea îndeplini şi planul la produc­
strămoşilor daco-romani. turi, nu reprezintă aici numai administrativ-polîtic în trei silvaniei cu România, intrînd Cum era şi firesc, recenta adunare ţia de lapte. E necesară doar o hrâ-
Caracterizat prin îmbinarea permanenţa, ci ei sînt apără­ ţări, legăturile lor spirituale, în ansamblul teritorial al generală pentru dare de seamă şl a­ nire mai raţională a vacilor, că ci fu­
armonioasă a unor factori de torii de peste veacuri ai te­ şi în multe privinţe şi mate­ României întregite. legeri a organizaţiei de partid, nu raje avem.
o mare varietate fizico-geo- ritoriului etnogenezei sale : un riale, au continuat neîntrerupt. Acum, cînd ne desparte doar s-a mulţumit cu reliefarea succese­ — După cîte ştiu eu, neparticipa-
grafică — relief, climă etc. — stîlp de neclintit la o mare Domnitorii şi boierii Ţârii Ro­ un an de la aniversarea semi­ lor ci şi-a îndreptat atenţia mai cu rea cu regularitate a cooperatorilor
a unor mari bogăţii ale solu­ râspintie de drumuri de cir­ mâneşti şi ai Moldovei au avut centenarului acestui mare eve­ seamă înspre găsirea şi soluţiona­ la muncă, se datoreşte şl unor mici
La Uzina „30 Decembrie" din Cugir se
lui şi subsolului, înzestrat cu culaţie europeană şi intercon­ sub stăpînirea lor, din trecutul niment din istoria poporului acordă mare atenţie economisirii metalu­ rea judicioasă a cauzelor care au ge­ neînţelegeri — spunea cooperatoarea
o populaţie conştientă de tre­ tinentală, şi nu rareori chiar îndepărtat şi pînă aproape de nostru, nu pot să nu-mi ex­ lui. In fotografia alăturată lăcătuşul Todor nerat unele neajunsuri. Darea de Ana Bar. Biroul organizaţiei de bază
cutul său glorios, mîndră de apărători ai civilizaţiei euro­ noi, părţi din pămîntul Tran­ prim mulţumirea faţă de ini­ seamă sublinia, bunăoară, că la cul­ n-a luat măsuri eficiente pentru
prezentul pe care şi-I cîştigâ, pene. silvaniei : ducatul Amlaşului, ţiativa ziarului „Drumul socia­ Vesteman verifică o nouă matriţă. tura porumbului nu a fost realizat curmarea lor din rădăcină. Slabă
teritoriul tării noastre formea­ Pentru români şl strămoşii Ţara Haţegului şi a Făgăraşu­ lismului" de a întîmpina im­ planul de producţie. Care au fost activitate educativă s-a desfăşurat
ză o unitate geografică desă­ lor, Corpaţii şi Transilvania lui, o parte din Banat, ţinutul portantul eveniment Istoric, cauzele ? şi în rîndul comuniştilor, ceea ce a
vârşită. nu au fost numai regiuni de Rodnei şi al Bistriţei cu 66 de prin publicarea în coloanele — In primul rînd trebuie să arăt, făcut ca unii dintre ei să nu ia parte
adâpostire, refugiu în cazuri sale a unei serii de articole Renovare tărăgănată la acţiunile întreprinse de către or­
Din munţii Maramureşului, sate, scaunele secuieşti. Cetă­ spunea loan Peter. preşedintele coo­
pînă la Dunăre şi „Marea cea de bejenie, ci şi un izvor ne­ ţile Ciceul şi Cetatea de Baltă asupra „dezvoltării ideii de perativei — că 38 ha au fost însâ- ganizaţia de partid...
Mare", din preajma rîului Tisa secat de mijloace de trai. Pe ş a. ; au clădit biserici şi mă­ unitate naţională de-a lungul mînţate prea tîrziu. Unii cooperatori După cum bine au amintit în cu-
Cofetăria „Victoria" din oraşul
vechi
şi pînă dincolo de Carpaţi şi întinsele platforme carpatice năstiri ; cărturari, negustori şt veacurilor la poporul român". Câlon a oferit pînă nu de mult consumatori­ n-au venit la lucru în perioadele op­ vîntul lor şi alţi comunişti, ca Ma­
şi prin poienile de munţi au
podişul Moldovei, se întinde păscut şi pasc turme de oi şi lor o gamă variată de specialităţi. De douâ- time ale semănatului şi praşilei, cînd xim Poenaru, inginerul cooperativei.
pâmîntul strămoşesc, leagănul trei sâptâmînl încoace însă, cofetăria şi-a aveam nevoie de ei... Andrei Eros şi Didi Morar, nepar-
de întotdeauna al poporului cirezi de vite, Iar platformele închis uşa pentru renovare. De atunci pe Ce a făcut însă consiliul de condu­ ticiparea cu regularitate la muncă
mai joase au fost proprii cul­
român. turilor agricole. Păduri boga­ In primul rînd uşă stă scris : „închis pentru renovare". U­ cere al C.A.P. şi personal preşedin­ a tuturor membrilor C.A.P. a deter­
Punte de legătură între Eu­ te, dealuri şi coline cu fineţe nii amatori de dulciuri au îndrăznit să a- tele cooperativei pentru mobilizarea minat râmînerea pe loc a valorii zi*
ropa centrală şi cea sud-dunâ- şi livezi, văi largi săpate de da-jge : „Renovore tărăgănată". la timp a oamenilor, nu s-a afirmat lei-muncâ, aceasta fiind cam aceeaşi
reană, teritoriul de azi al Re­ o reţea de rîuri de-a lungul nici în darea de seamă, nici de către ca în anul trecut.
publicii Socialiste România cu­ cărora, de milenii, înfloreşte o preşedintele... CUTEANU ROZALIA tovarăşul Peter. Nu s-a arătat nici
corespondentă
prinde forme de relief — industrie mică ţărănească, ca cum a acţionat organizaţia de partid. E. BERGHIAN
munţi, dealuri şi dmpii — pro­ şi subsolul bogat, au consti­
porţional râspîndite şl înglo­ tuit puternice mijloace de trai Cu cîteva zile în urmă, la ne al cooperativei să fie dus
bate în mari unităţi care co­ şi de existenţă românească. Gurasada puteau fi întîlnite acasă la el. De unitate nici
boară descresclnd din centrul Carpaţii, trunchiul pămîn- numeroase atelAje ale coope­ nu-i pasă. In organizarea ştiinţifică
carpatic al ţării spre zările, de tului românesc, nu au fost nlci- rativei agricole mobilizate la Ce vor spune însă organele
margine ale fruntariilor pă- cînd coloşi orografici de des­ transportul lemnelor. Pentru în drept aflînd despre proce­ Mânuşi din piele
mîntului românesc. părţire, ci element de legătură aprovizionarea unităţii şi a .. deul folosit ? Este firesc ca
Şira spinării acestui vast te­ permanentă între fiii unui po­ preşedintelui ei. femeile îngrijitoare să fie lă­ a producţiei şi a muncii
ritoriu naţional o formează por unitar, cu acelaşi fel de Se va face o treabă bună, sate să se descurce cum or pu­ pentru export
arcul carpatic. viaţă pe toţi versanţii lui, cu şi-au zis totuşi cooperatorii. tea cu prepararea hranei pen­
Realităţile geografice, date­ aceeaşi origine, aceleaşi obi­ S-au bucurat mai mult îngri­ tru animale? Se ridică desi­ La întreprinderea „Vidra"
nuşi din piele de velur cu DESPRE EFICIENŢĂ
le istorice, posibilităţile eco­ ceiuri şi cultură. Bogăţia aces­ jitoarele care lucrează la fer­ gur şi alte probleme ca : cine din Orâştie se produc, pe
nomice şi de trai sînt tot atitia tor munţi, văile şi căile de ac­ ma de porci. Aici este nevoie a suportat cheltuielile cu lingă alte sortimente, şi mâ­
factori care prezintă bastionul ces care îi străbat, la înălţimi zilnic de foc pentru încălzirea transportul lemnelor pentru
carpatic ca un teritoriu de relativ joase, îi fac uşor de hranei animalelor. Dar, vrind preşedinte, dar pe cele cu tă­ blană. Destinate şi exportu­
continuitate neîntreruptă a e­ trecut de pe un versant pe ce­ să se ştie la adăpost împotriva iatul lor folosind mijloacele lui, mănuşile din piele sînt
lementului românesc, de la lălalt, iar drumurile care por­ cooperativei ? Aşteptăm rezol­ livrate în 15 ţări din Europa
oricărui pericol de îngheţ, pre­ NU SE POATE
varea lor de către Uniunea ra­ şi America. Cei care te
şedintele, Octavian Buşte, a ională Ilia a cooperativelor a- produc acordă o mare a-
dispus ca motorul de tăiat lem­ grîcole. tentie calităţii şi înde­
plinirii obligaţiilor contrac­
tuale. Ca urmare, în ziua * VORBI ..ÎN GENERAL
Mecanizarea - factor do 22 noiembrie a.c. mun­
citorii secţiei şi-au îndepli­
nit integra! planul anual la
livrări.
Este inutil să se mai insiste
dinamic în dezvoltarea In sprijinul contribuţie însemnată şi-au asupra reliefării oportunităţii generale crescînde pentru ri­ şului Capriţescu de a demon­
dicarea activităţii economice
stra că la baza acestor mă­
La realizările obţinute o
suri stau studii ştiinţifice, noi
pe o treaptă calitativ supe­
acţiunii de organizare ştiinţi­
adus-o Mircea Dan, şeful fică a producţiei şi a muncii. rioară, prin aplicarea de mă­ nu împărtăşim acest puncl de
vedere. Pe ce ne bazăm ? Pe
intensiva a agriculturii navetiştilor secţiei, şi muncitorii Ana Pe­ Acolo unde studiile s-au efec­ suri al căror element concret înseşi măsurile ce le-a preco­
delimitează cu precizie locul,
tuat cu seriozitatea cuvenită,
trul, Cristina Martin, Mara
îmbunătăţirile tehnice, terme­
nizat. Să cităm cîteva pentru
Pompiliu,
Constantin Do-
te, a căror eficienţă este pal­
brescu. Margareta Portic, au rezultat şl măsuri concre­ nele scadente, responsabilitatea argumentare. „Elaborarea pla­
Unul dintre factorii cei mai importanţi ai intensificării Terezia Dobrilă, Margareta pabilă, putînd fi echivalată personală şi eficienţa economi­ nurilor anuale de învâţâmînt
producţiei agricole îl constituie mecanizarea lucrărilor. Ea u- Comitetul raional U.T.C. In acelaşi timp s-a ară­ Cosma şl alţii. (IULIU DI- prin spor de producţie, econo­ că, pare de necrezut că în pla­ pe baza prevederilor din stu­
şureazâ munca şi determină o creştere a productivităţii aces­ Ilia a organizat zilele tre­ tat că unii călători nu res­ CU, şeful serviciului plan mii la preţul de cost şi be­ nurile întocmite s-au prevăzut diul întocmit în vederea asi­
teia. asigură condiţiile necesare pentru aplicarea celor mai cute o întilnire intre cei pectă Instrucţiunile şl regu­ neficii peste plan. generalităţi care, de fapt, sînt gurării numărului de munci­
avansate metode agrotehnice contribuind la economisirea de carc fac naveta şi reprezen­ lile de circulaţie, insultă întreprinderea „Vidra" O- in majoritatea lor sarcini de tori calificaţi" ; .,întocmirea u­
răştie).
seminţe, la scurtarea perioadei de executare a lucrărilor, la tanţi ai staţiei C.F.R., personalul de bord etc. Este In conjunctura preocupării serviciu. Lo E. M. Aninoasa, nui plan al sosirii şi plecării
înlăturarea pierderilor ocazionate de recoltarea manuală, şi in D.R.T A., ai liceului din lo­ cazul tinărului Groapă Ra­ de pildă, pc lingă unele mă­ autobuzelor de la şi spre Ani-,
final la sporirea producţiei la hectar calitate, miliţiei raionale du, care nu prezintă legiti­ suri ca experimentarea dispe- noasa" (măsură argumentată
Eficienţa economică a mecanizării lucrărilor agricole a etc. maţia de călătorie, a mun­ eerizurii aprovizionării in sub­ ştiinţific Ja poziţia nr. 31 din
crescut o dată cu perfecţionarea şi lărgirea gamei maşinilor Cu acest prilej au fost re a traversat şoseaua ne­ iarna nu ia in sea­ teran care s-a soldat cu bune plan — n.a.); „organizarea puş­
folosite. Partidul şi statul nostru s-au preocupat în permanen­ prezentate o serie de ma­ citoarei Olteanu Maria, ca­ rezultate, mecanizarea introdu­ cării conform diagramelor fie­
ţă de orientarea industriei constructoare de maşini agricole cerii vagonctelor în colivii la cărui loc de muncă prin eşa­
spre asimilarea utilajelor cu însuşiri tehnico-econoinlce cît teriale în care s-a scos în regulamentar, fiind acciden­ lonare” (o altă măsură preve­
mai corespunzătoare nevoilor producţiei. S-a asigurat astfel evidenţă preocuparea con­ tată grav etc. puţul orb nr. 5, săparea unui
dotarea agriculturii cu un număr sporit de maşini şi tractoa­ ducerii unor întreprinderi Participanţii au făcut mă argumentele singur preabataj pe acoperi­ dea întocmirea unor ciclogra-
re. Bunăoară, dacă în anul 1963 în regiunea noastră reve­ şi instituţii pentru asigura­ propunerea ca să se asigu­ şul stratului la abatajele fron­ me — na) ; „aprovizionarea
neau 147 de hectare teren mecanizabil pentru fiecare tractor rea condiţiilor optime de re un autobuz pentru na­ tale, au fost înscrise în plan ritmică a grupelor cu mate­
fizic, acum încărcătura a scăzut cu 52 de hectare. Semnifica­ tronsport tuturor navetişti­ vetiştii din satul Bacea, să Pentru buna desfăşurare a de mină mai greu accesibile măsuri care nu depăşesc ca­ riale şi vagonete goale" (o­
tivă este apoi şi sporirea gradului de intensitate a mecanizării lor. A fost relevat faptul că se schimbe ora de plecare procesului de producţie pe pe timp friguros cum ar îi : drul obligaţiilor de serviciu biectivul nr. 34) şi. în sfîrşiî.
lucrărilor. In perioada încheierii cooperativizării agriculturii tinerii din comunele Visca- a trenului şcolar, pentru ca timp friguros, la întreprinde­ lemn de mină, exploziv, lubri- □le conducătorilor producţiei „respectarea programului de
se realizau pe fiecare hectar lucrări echivalente cu 2,7 hantrl, Vorţa, Cărmăzincştl, Kâdu- elevii să nu aştepte prea rile miniere Hunedoara şi Bar­ fianţi etc. sau obiective din planul de intrare şi ieşire a personalului
iar acum acest volum a ajuns la aproape 4 hantrl. Ieşti etc., au la dispoziţie mult. za au fost prevăzute o serie de Spre deosebire de anii tre­ investiţii. Se preconiza „verifi­ pe puţuri" (? 1).
Paralel cu sporirea volumului de lucrări s-a diversificat autobuze D.R.T.A. în stare Asemenea întîlnlrl vor măsuri bine gîndito, Printre cuţi, în acest an cantităţile carea minuţioasă a instalaţii­ Evident că asemenea măsuri
şi gradul de mecanizare. Dacă cu 4 ani în urmă nici nu se bună şi la timp. Condiţii avea loc şl cu navetiştii din altele, planurile de măsuri în­ prevăzute se bazează pe situa­ lor electrice şi mecanice la ţoa­ generale, dacă pot fi numite
pomenea de unele lucrări ca : balotatul paielor, plantat şl re­ bune au şl cel care călă­ CertcJ şl Muncet, tocmite prevăd cantităţile de ţia reală a locurilor de muncă, le lucrările din galeria şi cir­ măsuri „argumentale ştiinţi­
coltat cartofi, împrâşt'at îngrăşăminte chimice etc., în prezent toresc cu trenul pe rutele CONSTANTIN AOANEf materiale necesare de trans­ înlâturîndu-se arbitrariul. Din cuitul sud, inclusiv instolaţia fic” — noi le spunem din nou
ele se execută pe mari suprafeţe uşurînd simţitor munca coo­ Deva—Zum şl lila—Lugoj. corespondent portatei aprovizionat la gurile discuţiile purtate cu ingine­ de extracţie şi funiculor", cînd sarcini de serviciu — nu pot
peratorilor. Numai în acest an s-au balotat paiele rezultate în rul şef adjunct Mihai Moară de fapt aceste verificări „mi­ avea eficienţă decît în gene­
urma combinelor pe 11 507 hectare, s-au aplicat îngrăşăminte de la I.M. Hunedoara şi cu nuţioase" trebuie să se execu­ ral. Curios este insă că comi­
chimice pe 38.137 hectare etc. directorul adjunct Ştefan Năs- te în mod curent. Planul pre­ tetul de partid a analizat, du­
O dată cu dotarea celor 5 unităţi S.M.T. din regiune cu ma­ tăsoiu de la I M Barza, pre­ vede „punerea în funcţiune a pă cum spunea tovarăşul Mişti
staţiei de curăţat vagonete din
şini moderne a crescut simţitor şi'procentul de mecanizare a cum şi cu alţi factori de la cele circuitul puţului sud", staţie Dima, secretarul comitetului
lucrărilor. Astfel, în acest an suprafaţa recoltată cu combina două întreprinderi, rezultă că B de partid de Ia E.M. Aninoasa,
a sporit faţă de 1963 cu 33 la sută, suprafaţa de porumb pră­ deşi s-au aplicat o seamă de ce trebuia executată conform „modul în care se înfăptuiesc
şită mecanic a crescut de circa 5 ori etc. măsuri cum ar îi crearea stocu­ planului lucrărilor de Inves­ măsurile în cadrul acţiunii de
Folosirea noii maşini de semănat porumb S.P C. 6 a avut rilor de lemn de mină şi a­ tiţii. organizare ştiinţifică a produc­
o Influenţă deosebită asupra măririi productivităţii muncii gregate la sectorul Vadul Do- Am solicitat explicarea a­ ţiei şi a muncii. S-a constatat
şi a ridicării nivelului calitativ al lucrării Faţă de maşina brii, IÎ.M. Ghelar, de la I M H. cestor măsuri, şi a altora, con­ — spunea secretând comitetu­
2-S.P.C.-2 ea are un randament de 3-4 ori mai mare. Acum ce­ precum şi aprovizionarea cu ducerii tehnice, respectiv to­ lui de partid — că în afara
le 5 S M.T.-uri din regiune au în dotare 69 de astfel de uti­ varăşului Iosif I./edrer, şeful măsurilor a căror realizare
laje, fapt ce permite realizarea însămlnţârîl .porumbului în- materiale de bază la Hărţâ- E.M. Aninoasa. NI s-a Indicat este legată de sosirea utilaje­
tr-o perioadă destul de scurtă şi la un nivel calitativ superior. gani, Dealul Fetii şi altele la inginerul Corneliu Capriţescu, lor, celelalte se înfăptuiesc cu
De asemenea, maşina SU-29 cu care se pot semăna 20 de cul­ r.M. Barza etc., lucrurile nu drept persoana competentă a bune rezultate". Adevărat pri­
turi a contribuit mult la sporirea gradului de mecanizare fa­ merg ca pe roate. Din cele 20 do relaţii în problemele ac­ lej de mulţumire. Dar de ce
ţă de vechile tipuri I.A.R.-511, cu care se Snsâmînţau doar măsuri scadente încă la înce­ ţiunii de organizare ştiinţifi­ comitetul de parfld a acceptat
5-6 culturi. putul lunii noiembrie la că a producţiei şi a muncii. De­ un asemenea plan de măsuri
Introducerea in ultimul timp a tractoarelor U-650, U-651 I.M H , au fost realizate doar parte de noi gtndul de a pune şl n-a (ras la răspundere con­
numai prin sporirea vitezei de lucru asigură o creştere a ran­ 16, iar la I.M. Barza 20 din 34 Ia îndoială competenţa tovară­ ducerea tehnică pentru modul
damentului la arături cu 30-40 la sută faţă de tractoarele şl parţial 14 (restul fiind afe­ şului Capriţescu, dar dlnsul superficial in care a fost în­
U-26 şi U-27. ' rente lunii decembrie). ne-a declarat că de fapt este tocmit ? Dacă aşa slau lucru­
In etapa actuală caracteristica progresului tehnic din întrebaţi de ce au fost în- „inginer şef de schimb în sec­ rile. cum se poate afirma că
agricultură este promovarea mecanizării complexe prin in­ tîr/iate aceste măsuri, factorii torul I Aninoasa" dar se ocu­ „măsurile se înfăptuiesc cu
troducerea pe scară largă a maşinilor universale. Aceasta responsabili au motivat prin pă în cadrul cabinetului teh­ bune rezultate" ?
duce la scăderea cheltuielilor de investiţii şi micşorează sub­ „lipsa forţei de muncă, a u­ nic de culegerea şi centrali­
stanţial solicitarea sezonieră, scurtînd perioada de amortizare. nor materiale din depozitele zarea datelor referitoare la ac­ Este de necrezut, dar şl co­
Nu de mult unităţile S.M.T. au fost dotate cu combine uni­ unităţilor etc.“. ţiunea de organizare ştiinţifi­ lectivul dc organizare ştiinţifi­
versale de siloz, care pot fi folosite la recoltarea furajelor de Nu contestă nimeni faptul că, Tot dinsul ne-a mai spus că a producţiei şl a muncii dc
primăvara pînă toamna. că nu există şi greutăţi în re­ că „nu face parte din colecti­ la nivelul Combinatului carbo­
Necesitatea de a realiza într-un timp cît mai scurt meca­ zolvarea unor probleme, dar vul de organizare ştiinţifică şl nifer Volea Jiului a acceptat
nizarea întregului complex de lucrări la toate culturile şl verificînd mai atent situaţia e normal su nu cunoască ge­ înscrierea acestor sarcini de
îndeosebi la prâşltoare impune insă intensificarea preocupării ajungem la concluzia că argu­ neza măsurilor cuprinse în serviciu in planul de măsuri
constructorilor pentru fabricarea unor maşini în care prin­ mentele prezentate sînt în ma­ plan". Totuşi, tovarăşul Inginer ol E.M. Aninoasa. Dovada ?
cipiul universalităţii, al simplităţii şi al capacităţii sporite re parte neîntemeiate. Oricum, a arătat destulă elocinţA în N-au fost modificate, fără să
Sâ-şl găsească o largă aplicare. Universalitatea maşinilor nu iarna nu le ia în seamă. Se susţinerea unor măsuri ce se mal vorbim de cele exprimate
trebuie să excludă diversificarea, ci să fie în favoarea aces­ impune mal multă răspundere pretind argumentate ştiinţific, la tonul foarle general cu efi­
teia. E drept că ea a sporit, dar acest lucru se poate realiza şi „mină de bun gospodar". cienţă, bineînţeles, generală.
într-un procent mai mare. In unităţile din regiunea noastră cum ar fl „întocmirea unul Conducerea combinatului, rare
se execută în prezent 40 de lucrârj mecanizate, faţă de numai Poate unele probleme ar fl re­ plan pentru burorea liniilor a studiai planurile de măsuri
20 realizate cu patru an» în urmă. Datorită acestui lucru, cît zolvate mult mai operativ da­ ferate subterane" ; „obligativi­ ale exploatărilor şl, pe baza
şi perfecţionării activităţii din unităţile S.M.T. nivelul recol­ că energia consumată. pentru tatea executării canalului de lor, şi-a Întocmii un plan pro­
telor în cooperativele agricole la grîu şi porumb a crescut în Justificări ar fi folosită în acest scurgere concomitent cu gale­ priu, trebuia să observe aceste
scop.
medie cu 240 şi respectiv 250 kg la hectar, faţă de 1903. ria şl nerecepţlonarea lucrării fisuri, dar Je-a trecut cu ve­
Evident, este o creştere care nu ne mulţumeşte. In viilor în caz contrar" ; „analizarea derea.
există reale posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii. In Ing. NICOLAE ZAVOJANU lunară a modulul în care se Desigur, se vor găsi multe
proiectul de Directive elaborat de Plenara C.C. al P.C R. din respectă programul de pro­ argumente şl supozltâtl. atît
5-6 octombrie, cu privire la perfecţionarea conducerii şi pla­ ducţie şl a lucrărilor de pre­ Ja Aninoasa cît şi la C.C.V.J.
nificării economiei naţionale, se arată că staţiunile «le maşini Secvenţă Industrială din gătire «tît In nivelul exploa­ care să demonstreze oportuni­
şl tractoare vor îi organizate pe principiul gestiunii economice marca ccialc a metalului tării cît şl al sectoarelor" (e­ tatea tuturor măsurilor cu­
proprii avîml o mare Independenţă in folosirea mijloacelor românesc de la Hunedoara. xact acelaşi lucru se face şi în prinse în plan, concrete sau
materiale şi financiare. Aceasta va permite creşterea contri­ In fotografic vă redăm un analizele decadale); „Intrarea generale. Dar nu de aseme­
buţiei mecanizalordor la sporirea producţiei agricole vegetale aspect parţial al furnalelor în funcţiune a depozitului de nea argumentări este nevoie ci
in cooperativele agricole din regiune nr 7 şl 8 — cu cea mai materiole Iscroni şi creşterea de eficienţa realizată pe sea­
Ing ANTONIU IUGA. marc capacitate din tară. corespunzătoare a capacităţii ma aplicării măsurilor ştiin­
vicepreşedinte la Consiliul agricol regional *ulo : N. MOLDOVEANU I de descărcare" ş.a.m.d. ţific argumentate.
Cu toate strădaniile tovară­ S. POP.