Page 102 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 102
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 30 noiembrie 1967
Din activitatea preşedintelui Protocol de co in Comitetul celor 18 state
laborare româno-
Adunării Generale
o M e z
NEW YORK 29. — Preşedin tele Adunării Generale a pentru dezarmare
tele Adunării Generale a O.N.U., Corneliu Mănescu, a HAGA 29 (Agerpres). —
O.N.U, Corneliu Mănescu, a primit marţi în cabinetul său La 27 noiembrie 1967 pre
răspuns marţi, cu prilejul u de la sediul Naţiunilor Unite şedintele Camerei de Comerţ
nuia din obişnuitele dejunuri pe prinţul Sadruddin Aga a Republicii Socialiste Româ GENEVA 29 — Corespon tratativelor, vorbitorul a spus niat îndeosebi acele pasaje ale
de lucru cu participarea cores Khan, înalt comisar al O.N.U. nia, Victor Ionescu, şi pre dentul Agerpres, H. Liman, că o asemenea eventualitate ar memorandumului in care se
pondenţilor de presă acreditaţi pentru problemele refugiaţilor, şedintele Centrului olandez transmite : trebui sâ îndemne pe membrii menţionează faptul că proio
la Naţiunile Unite, la o serie care i-a făcut o vizită proto pentru promovarea comerţului Luînd cuvintul în şedinţa Comitetului să-şi sporească e tul de tratat, aşa cum se pre
de întrebări puse de aceştia în colară. exterior. Sidney van Den de marţi a Comitetului celor forturile pentru ca „din nego zintă în prezent, „ar stabili o
discriminare juridică de du
lfi state pentru dezarmare, de
legătură cu desfăşurarea lu In aceeaşi 2i. el a primit pe Bergh, au semnat la Iiaga un legatul Nigeriei, Alhaji Sule cieri complicate şi îndelungi rată intre statele care posedă
sâ rezulte soluţii echitabile şi
crărilor actualei sesiuni, cu V. Kuzneţov, prim-Jocţiitor al protocol de colaborare între Kolo, a răspuns observaţiilor trainke". arme nucleare şi cele care nu
perspectivele care există pen ministrului afacerilor externe, cele două instituţii. le posedă”. Delegatul indian a
tru încheierea lor în timpul fi şeful delegaţiei sovietice la ac Continuîndu-şi vizita în 0- critice făcute de delegatul ca Kolo a subliniat importanţa citat, de asemenea, ample pa
nadian într-o şedinţă anterioa
xat şi cu rezultatele obţinute tuala sesiune a Adunării Ge landa. Victor Ionescu a fost ră cu privire la amendamente garanţiilor ce ar urma sâ fie saje din documentul elveţian
pînâ în prezent. nerale. Au fost abordate une primit la 28 noiembrie a c. de le nigeriene şi ale altor state date ţârilor nenucleare de că în care se relevă necesitatea u
'k le probleme aflate în discuţia Leo de Block, ministrul afa la proiectul de tratat privind tre puterile nucleare, declarînd nor angajamente ferme din
câ nu se poate vorbi de un tra
NEW YORK 29. — Preşedin Adunării. cerilor economice. neproliferarea armelor nucle tat acceptabil dacă o asemenea partea puterilor nucleare de a R. P ALBANIA. — Aspect exterior al Uzinei de Ingrâşâ-
are aflat în discuţie. Vorbito problemă este dată de o parte. proceda la măsuri de dezarma minte pe bază de nitrogen.
rul a remarcat că delegatul ca „Înţelegem că articolul in a- re şi de a nu folosi sau ame
nadian nu a prezentat argu ceastâ privinţă ar putea fi de ninţa cu folosirea armelor nu
Sîntem pentru afirmarea mentele care s-ar afla la te prisos pentru anumiţi viitori cleare împotriva statelor ne
nucleare semnatare ale trata A dunarea solem n ă
melia afirmaţiilor sale. .Con
sideră el oare — a întrebat de semnatari, dar pentru alţii el tului. „Acesta este un docu
ar putea sâ fie folositor sau
legatul nigerian — că alte ar chiar indispensabil”, a spus el. ment foarte actual şi care in
vită ia meditaţie”, a spus de de la T irana
ticole importante care au fost
pe toate planurile a personalităţii umane propuse de alte state, dar asu privitoare la asigurarea cola foarte multă grijă elaborat şi Abdyl Kellezi, membru
Vorbind despre propunerile
legatul indian. „El a fost cu
pra cărora realizarea unui a
cord ar fi dificilă, trebuie sâ borării dintre oamenii de şti sînt sigur câ sîntem cu toţii TIRANA 29 (Agerpres). supleant al Biroului Politic
La Tirana a avut loc o a
fie respinse sau reglementate inţă în domeniul cercetării fericiţi câ guvernul Elveţiei, dunare solemnă cu prilejul al C.C. al Partidului Muncii
în afara cadrului tratatului de nucleare în scopuri paşnice, care în decursul îndelungatei zilei de 2fl noiembrie, a 55-a din Albania, a rostit o cu-
delegatul nigerian a declarat:
Intervenţia reprezentantei române, Maria Groza, neproliferare ? „Delegaţia ni- .Trebuie sâ facem tot posibi sale Istorii a luat iniţiative de aniversare a independenţei vîntare. ,
pace şi dezarmare, şi-a mani
gerianâ — a spus Kolo in con
După adunare a avut loc
Albaniei şi a zilei de 29 no
tinuare — nu crede că aceasta lul pentru a căpăta siguranţa festat din nou iniţiativa, pre- iembrie — a 23-a aniversare un concert festiv.
în Comitetul nr. 3 al O.N.U. ar fi abordarea cea mai bună câ tratatul de neproliferare va zentînd observaţiile sale con a eliberării ţării de sub jugul Adunări solemne cu prile
a sarcinii Comitetului celor 18 fi nu un obstacol masiv in ca structive asupra proiectului de fascist. La adunare au luat jul sărbătoririi zilelor de 28
state pentru dezarmare. Sîn lea progresului ştiinţific, cj un tratat privind neproliferarea. parte muncitori, funcţionari, şi 29 noiembrie au fost orga
cadru în care vom continua cu
NEW YORK 29. — Comite libertăţii şi demnităţii tuturor In elaborarea proiectului — tem convinşi că. dacă Comite toţii eforturile noastre de re Sînt sigur câ împărtăşim cu veterani de război, activişti nizate şi în oraşele din pro
tul nr. 3 al O.N.U. (pentru pro cetăţenilor, afirmare pe toate a spus Maria Groza — tre tul ar adopta metoda canadia ducere a pericolului războiului, toţii speranţa guvernului elve ai organizaţiilor de masă, vincie.
blemele sociale, umanitare şi planurile a personalităţii u buie. de asemenea, luate în nă. am sacrifica conţinutul nuclear, pe de o parte, şi de ţian câ negociatorii vor putea militari, studenţi. In prezidiu
culturale) examinează proble mane. Oprîndu-se în continua consideraţie aspectele morale procedurii şi îndrăznesc să promovare a dezvoltării inte sâ ia în consideraţie observa au luat loc Enver Hojda,
ma situaţiei sociale în lume. re asupra elaborării proiectului şi spirituale ale existenţei u spun că rezultatele de pe urma grale a omului, pe de altă ţiile sale şi nu am nicj o în prim-secretor al C.C. al
Prezentând punctul de vedere de declaraţie cu privire la dez mane, trebuie căutate căile şl unei asemenea metode ar pu parte”. doială câ Ie vom examina cu Partidului Muncii din Alba
al delegaţiei române în această voltarea socială, care urmea mijloacele care sâ permită per tea fi cu greu sănătoase Este In continuarea şedinţei a grija şi atenţia pe care le me nia. şi alţi conducători de 4 La Delhi a fost semnat
problemă, reprezentanta tării ză să fie prezentat spre apro sonalităţii şi demnităţii uma aproape sigur că rezultatul ar luat cuvîntul delegatul Indiei. rită". partid şi de stat. marţi un acord comercial in
fi un eşec, deoarece i-ar lipsi
noastre, Maria Groza, vice bare celei de-a 23-a sesiuni a ne să se realizeze din plin. sîngele indispensabil vieţii, a- Trivedi, care a atras atenţia tre India şi R. S. Cehoslova
preşedinte al Marii Adunări Adunării Generale, ea a ară Totodată, va trebui sâ se a dicâ universalitatea". Referin- comitetului asupra importanţei că pe anul 1968. Cele două
Naţionale, a declarat că abor tat că acest document va ajuta corde prioritate şl problemei du-se la obiecţia delegaţiei ca memorandumului guvernului ţări vor efectua schimburi de
darea ei trebuie să includă în (n mod considerabil statele folosirii complete şi raţionale nadiene în sensul că amenda Elveţiei, care a fost distribuit mărfuri în valoare de 800 mi
mod necesar procesul de dez să-şi orienteze şi sâ-şî concen a tuturor resurselor umane. mentele ar avea drept urmare delegaţiilor ia document ofici Congresul P. S. din Chile lioane rupii.
voltare care se desfăşoară în treze eforturile consacrate dez Vorbitoarea şi-a exprimat sa prelungirea ş! complicarea al la 24 noiembrie. El a subli-
prezent în diferite regiuni ale voltării sociale. Acest docu tisfacţia faţă de faptul că prin
lumii. ment va trebui să reflecte în tre punctele de bază în vede şi-a încheiat lucrările 4 După moartea Iui Leon
Problema în discuţie, a ară mod realist preocupările şi in rea elaborării 'declaraţiei a fost Mba, în funcţia de preşedinte
tat ea, oferă prilejul de a cu teresele tuturor statelor, indi reţinut rolul statului ca fac al Republicii Gabon a fost
noaşte rezultatele multiplelor ferent de gradul lor de dez tor principal în dezvoltarea so SANTIAGO DE CHILE 29 procesul social din Chile. A proclamat Albcrt Bongo. In
activităţi desfăşurate de către voltare economică. In această cială. însemnătatea ştiinţei şt Pe harta lum§§«un nou (Agerpres). fost ales noul Comitet Central martie 1967, Bongo a fost a
9tale, precum şi de către or privinţă nu va pulea fi rea tehnicii in procesul de dezvol al partidului. Ca secretar ge les vicepreşedinte al repu
ganizaţia noastră în diferite lizat un echilibru dacă nu se tare economică şi socială con In capitala chilianâ au luat neral al C.C al partidului a blicii, iar Leon Mba l-a de
domenii, rezultate a căror sin va acorda o atenţie sporită temporanâ, precum şi ideii e* stat independent sfirşit lucrările celui de-al fost reales Aniceto Rodriguez. semnat succesor al său. Ac
teză constituie. în ultima ana dezvoltării sociale în ţările ducârii tineretului şi a promo XXII-lea Congres al Partidu La lucrările celui de-al tul a fost ratificat şi de Adu
liză, situaţia socială. Referin- slab dezvoltate, însă totodată vării în rîndurîle tinerilor a lui Socialist din Chile. Con XXII-lea Congres al Partidu narea Naţională gabonezâ.
du-se in mod concret la Re va trebui sâ se evite sâ se im idealurilor de pace. respect re ADEN 29 (Agerpres). — blicii Populare a Yemenului gresul a ascultat raportul se lui Socialist din Chile a parti Albert Bongo este unul din
publica Socialistă România, prime declaraţiei un caracter ciproc şi înţelegere între po Ultimul soldat britanic sta de sud se desfăşoară începînd cretarului general al C.C. al cipat şi o delegaţie a Partidu cei mai tineri şefi de state
vorbitoarea a subliniat că o unilateral. poare. ţionat in Aden a părăsit mier de joi dimineaţa pe întreg te partidului, Aniceto Rodriguez, lui Comunist Român formată din lume, avînd numai 32 de
şi a aprobat linia politică a
biectivul suprem al activită curi teritoriul acestui protec ritoriul Adenului şi fostei Fe partidului, stabilind sarcinile din Mihaîl Florescu, membru ani.
ţii statului îl constituie creş torat, punîndu-se astfel ca deraţii a Arabiei de sud. de viitor. In cursul dezbateri al C.C al P.C.R, şef de secţie
terea continuă a nivelului de păt dominaţiei şi prezenţei lor s-a subliniat câ unitatea la C.C. al P.C.R., şi Andrei 4 Irakul va exporţa in
trai, material şt cultural al po America * Latină - zonă militare engleze in peninsula La Londra, informează a socialiştilor şi comuniştilor a Ştefan, prim-adjunct de şef de Turcia produse petroliere ir!
pe rul ui, precum şl asigurarea arabă, care a durat 128 de ani. genţia UPI, ministrul aface re o mare însemnătate pentru secţie la C.C. al P.C.R. valoare de 4 milioane dolari
rilor externe, George Brown,
In cursul dimţ-neţii, autori
denuc Iearizafă tăţile britanice au remis aero a anunţat câ retragerea tru anual, in conformitate cu
noul acord semnat intre cele
pelor britanice din Aden a fost
portul armatei din Arabîa de încheiată cu succes. două ţări în urma vizitei u
Ismail al — Azhari sud. nei delegaţii a Companiei
NEW YORK 29. Comitetul telor participante la tratat; Locuitorii acestor teritorii se Potrivit declaraţiei sale, con petroliere naţionale irakiene
a prim it pe ambasa Politic al Adunării Generale de asemenea, se prevede pen pregătesc pentru a sărbători vorbirile cu liderii F.N.E., ca făcute in Turcia.
re vor forma primul guvern
a O.N.U. a adoptat marţi du- tru aceste state dreptul de a prima zî a independenţei, ca
pâ-amiază, cu o majoritate se bucura pe deplin de avan re a început la ora 24,00 ia al noului stat, vor fi reluate
dorul României substanţială, 79 de voturi pen tajele folosirii paşnice a ener hotarul dintre 29 şi 30 noiem în curind. Totodată, el a pre
tru, zero contra şi 21 de abţi giei atomice. brie. Pe harta lumii a apă cizat că Marea Britanie a că
la Khartum neri, un proiect de rezoluţie Consecvent poziţiei ei bine rut un nou stat independent zut de acord sâ stabilească re
prin care salută cu satisfacţie cunoscute in favoarea stabilirii — Republica Populară a Ye laţii diplomatice şi sâ facă
KHARTUM 29 (Agerpres).— încheierea Tratatului pentru menului de sud. schimb de ambasadori cu Re
Preşedintele Consiliului Su interzicerea armelor atomice de zone denuclearizate, atît în Festivităţile consacrate pro publica Populară a Yemenu
prem de Stat al Republicii în America Latină şi invită regiunea Balcanilor, cit şi în clamării independenţei Repu lui de sud.
Sudan, Ismail al-Azhari, a pri puterile nucleare sâ respecte alte părţi ale lumii, precum
mit la 28 noiembrie ac. pe această zonă denuclearizată. şi a oricăror măsuri menite sâ
Mircea Nicolaescu, ambasado Proiectul urmează sâ fie supus limiteze pericolul nuclear şi sâ
rul extraordinar şi plenipoten Adunării Generale spre apro contribuie la înfăptuirea de
ţiar al Republicii Socialiste bare. zarmării nucleare, Republica
România la Khartum, în le După cum se ştie, tratatul Socialistă România, care încă i-B. titO : Reforma economică
gătură cu plecarea definitivă amintit prevede scoaterea a la sesiunea a 10-a a Adună
din Sudan. cestui vast continent de sub rii Generale a O.N.U. s-a pro
In cursul întrevederii, care incidenţa pericolului nuclear, nunţat în sprijinul ideii tra
tatului de interzicere a arme
s-a desfăşurat intr-o atmosfe crearea pentru prima dată, în- lor atomice în America Lati a dat rezultate bune
ră cordială, preşedintele Con tr-o regiune locuită, a unei nă, a votat pentru adoptarea 4 La Bruxelles a fost
siliului Suprem de Stat al Su zone libere de armă atomică, proiectului de rezoluţie. semnat un acord de colabo
danului a făcut aprecieri elo cerînd totodată din partea pu BELGRAD 29 (Agerpres).— grupări economice mai mult Vedere a uneia din unităţile industriei chimice iugosla rare tchnieo-ştiintificâ Intre
gioase cu privire la politica terilor care deţin această ar Intr-un interviu acordat zia sau mai puţin închise. Ţările ve .— fabrica „Naum Naumovski Borcc“ OHIS din Skopje Comitetul de Stat pentru Şti
externă a României, menţio rului „Politika", preşedintele C E E. au împiedicat, prin di produeînd îngrăşăminte chimice, insecticide şi detergenţi. inţă şi Tehnică al U.R.S.S.
nând, totodată, bunele relaţii mă să-şi ia angajamentul că Bilanţul luptelor losip Broz Tito a declarat câ ferite măsuri, comerţul Iugo şl concernul metalurgic bel
existente între cele două ţâri. nu o vor folosi împotriva sta- reforma economică din Iugo slaviei. De aceea, desfacerea gian „Cockeril-Ougrce".
slavia a fost necesară şi a dat mărfurilor iugoslave pe aceste
din Nigeria rezultate bune. El a adăugat pieţe a avut de multe ori de 4 Australia a lansat mier
câ reforma a avut drept scop suferit, a afirmat el. Iugosla curi cu succes primul său sa
crearea de posibilităţi pentru via a permis importul liber al Greva lucrătorilor din industria telit artificial, „Wresat I*'.
Criza cipriotă evoluează spre Războiul care se desfăşoară întreprinderile capabile sâ se diferitelor produse din aceste Satelitul. In greutate dc -15
LAGOS 29 (Agerpres). —
kilograme, este destinat stu
de aproape şase luni în Nige dezvolte, cele incapabile ui ţâri. Trebuie sâ ne îndreptăm de cupru în cea de-a şasea lună dierii radiaţiilor solare şi ab
mind să fie închise. Arătînd
privirile către ţările care dau
ria între trupele federale şi câ prin modernizarea între dovadă de o mai mare dorin sorbţiei acestora de către at
un deznodămînt paşnic cele biafreze s-a soldat cu pes prinderilor, reforma eliberea ţă de a cumpăra mărfuri iu mosfera terestră la răsăritul
şi apusul soarelui.
te 100.000 de morţi sau grav
răniţi, apreciază observatorii ză un număr de muncitori, goslave. El a criticat întreprin NEW YORK 29 (Agerpres). Copper Corp.” şi aIle trei mar!
preşedintele Tito a cerut sâ se
derile care au neglijat piaţa
NICOSIA 29 (Agerpres). nea, evacuate. Secretarul ge din Lagos. Economia Nigeriei caute soluţii concrete pentru britanică şi le-a cerut sâ lupte Greva lucrătorilor din in companii au fost închise, iar 4 La Palatul Naţiunilor
Intensa activitate diploma neral al N A.T.O., Manlio Bro a fost puternic încercată mai problema şomajului. pentru pieţe permanente. dustria de cupru a S U.A. a 80 la sută din întreprinderile au început lucrările Confe
tică din ultimele zile a redus, sio. şi-a petrecut ziua de mier ales datorită achiziţiilor de ar intrat în cea de-a şasea lună, prelucrătoare şi-au încetat rinţei Naţiunilor Unite pen
se pare din asperităţile crizei curi atît în capitala Turciei, cit mament care ar fi-atins suma In continuare, Tito a decla Pe de altă parte, a spus el, fără sâ se întrevadă perspec sau redus activitatea. In ciu tru cacao. Participanţii la
cipriote, ceea ce permite agen şi în cea a Greciei, unde a a de 60 milioane lire sterline rat câ vor fi luale măsuri pen unele întreprinderi iugoslave tiva unei reglementări apro da acestei situat ii. patronatul conferinţă urmează să ela
ţiei France Presse sâ constate vut întrevederi cu conducătorii pentru Lagos şi 20 milioane tru o mai mare dezvoltare a au exportat numai către ţări piate a conflictului care a ge refuză sâ reia tratativele cu boreze un acord care sâ stă
că „diferendul greco-ture evo celor două ţări. După convor lire sterline pentru secesîo- comerţului cu diferite zone e le occidentale, neslîjînd posi nerat-o. Muncitorii grevişti reprezentanţii greviştilor între vilească fluctuaţiile excesive
luează spre un deznodămînt birea cu ministrul de externe nişti. Pierderile şi daunele conomice. Iugoslavia — a spus bilităţile vaste ale schimbului cer sporirea salariilor şi îm rupte în urmă cu 2 sâptâmînl. ale preţurilor, atît de dău
paşnic*. In cercurile diploma turc, Ihsan Sabri Caglayangil, provocate de război sînt eva el — se află într-o situaţie di cu ţările socialiste. El a cerut bunătăţirea condiţiilor de mun Sindicalul muncitorilor din in nătoare pentru ţările produ
tice — adaugă agenţia — se Brosio a declarat ziariştilor că luate la peste 100 milioane lire ficilă în ceea ce priveşte co să se importe mărfuri mai va că care să fie cuprinse intr-un dustria de cupru a S.U.A. de cătoare.
apreciază că Grecia şi Turcia .a fost înregistrat aici un pro sterline. merţul cu C.E.E. şi A E.L S., riate din ţările socialiste De nou contract colectiv de mun clară câ durata neobişnuită a
sînt de acord asupra principi gres şi sint optimist*, adăugm ‘ asemenea, a criticat întreprin că. Ca urmare a grevei, 95 la grevei se explică în primul 4 Politia indiană a anun
ilor de rezolvare paşnică a în acelaşi timp că „maj este sulă din numărul minelor de rind prin faptul că rezervele ţat arestarea a 14 persoane
crizei. Aceleaşi cercuri consi încă de lucru pînâ la realiza derile care nu au dus o poli de cupru federale şi ale între implicate in furtul a 4.000 de
deră că ar fi prematur insă rea unui acord. Cred că situa tică corespunzătoare faţă de cupru aparţinînd societăţilor prinderilor respective sînt în bare de aur în valoare de
sâ se vorbească de un acord ţia evoluează favorabil”, a ţările slab dezvoltate. „Anaconda Co.'‘, „Kennecott că destul de mari, iar în in peste un milion de dolari, gă
total intre cele două ţâri. De conchis Brosio. înainte de în dustrie nu se resimte lipsa a- site marţi Intr-un camion în
claraţiile oficiale, atunci cînd ceperea convorbirilor cu Pi- Nu s-a/- putea spune cestuî metal. Sindicatul a che statul Maharashtra. la 75 de
există — şi guvernele intere pinelis. secretarul general al eă bucuria este to mat alte uniuni sindicale din mile.de Bombay.
sate par sâ fie mai puţin dis N.A.T.O. menţiona presei că nalitatea frapantă S U.A. să se solidarizeze cu
puse decit in zilele trecute sâ „în ceea ce priveşte raporturi a expresiei acestei lupta greviştilor.
4_ Cyrus Vance, trimisul
stabilească contacte cu presa le bilaterale greco-turce, lucru femei care-şi rece- special al preşedintelui John
— sint reţinute şi redactate în rile merg bine", dar că „ar pu de fiul pentru ca
termeni lapidari. tea sâ se ivească anumite di re celebrase doar son, a avut miercuri dimi
La Nicosia a sosit miercuri ficultăţi în ceea ce priveşte cu citeva zile îna Evenimentele neaţa o convorbire de o oră
dimineaţa Cyrus Vance, tri problemele de amănunt care inte slujba inmor- şi jumătate cu preşedintele
misul special al preşedintelui sâ întirzie încheierea acordu mintării, după cum Makarios. După această în
Johnson. In cursul zilei, el a lui*. .In raporturile multila in consternarea ri (lin Bengalii trevedere, Makarios a convo
avut întrevederi cu ministrul terale greco-turco-cipriote, lu gidă a celeilalte cat membrii guvernului în
de externe al Ciprului, Spyros crurile sînt ceva mai compli femei nu este în tr-o reuniune extraordinară
Kyprianou, precum Şi cu pre cate, dar eu râmîn la fel de că clarificat sen de vest pentru a examina ultimele
şedintele Makarios. Oficial nu optimist", a spus Brosio. sul inuman al u propuneri transmise la Nico
a fost făcută nici o declaraţie Pe de altă parte, reprezen nui fapt cutremu CALCUTTA 29 (Agerpres). sia prin Vance şi pentru a
privind conţinutul convorbiri tantul Ciprului la Naţiunile rător si... real: fo Şase batalioane cuprinzînd stabili poziţia guvernului ci
lor. Se pare, insă. potrivit a Unite, Zenon Rossides, a de tografia pe care o 6.000 de poliţişti au fost dislo priot.
genţiei France Presse, că tema clarat miercuri că nu s-a rea priveşte este a so cate în Bengalul de vest pen
principală a constituit-o retra lizat încă un acord în încercă lului mort in Viet tru a se alătura celor 60.000 4 A Încetat din viaţă Leo-
gerea trupelor străine de pe rile de a se pune capăt crizei nam al cărui trup de poliţişti locali care nu reu nid Lavrovski, una din figu
teritoriul insulei. Se remarcă din răsăritul Mediteranei. El a neînsufleţit a fost şesc sâ facă faţă incidentelor rile cele mai reprezentative
o deosebire marcantă între conferit în această problemă Incinerat dintr-o declanşate in urma demiterii ale artei coregrafice sovieti
modul în care abordează Ci cu secretarul general al O N U., greşeală de feme fostului guvern de stînga şi ce. El este realizatorul unei
prul şi Turcia această proble U Thant. ia care credea că formarea unui nou guvern al noi montări a baletului „Gi-
mă. Guvernul de la Nicosia Citînd surse bine informate şi-a pierdut fiul. statului. selie", considerată ca cea mai
este dispus sâ accepte evacua din capitala Greciei, agenţia Potrivit agenţiei Reuter, in bună din lume, creatorul
rea forţelor armate greceşti, France Presse informa mier cidentele de săptâmîna trecută spectacolelor de balet „Ray-
staţionate in Cipru, cu condi curi seara că starea de alertă s-au soldat cu 8 morţi, maî monda", „Romeo şi Julieta",
ţia ca şi contingentele greceşti in care se aflau, de la 16 no multe sute de răniţi şi peste care s-au bucurat de o înal
şi turceşti, aflate în insulă în iembrie, trupele greceşti, a 3.000 de arestări. tă apreciere In întreaga lume.
că din 1960, sâ fie, de aseme fost ridicată.
J.065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 2317. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Hunedoara—Deva.