Page 12 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3992
— ■ '»"*■ - m srr=*
M O S C O V A Tovarăşul
Florian Dănâlache
Dezvelirea Monumentului
punzâtoare în forma lor ac
GENEVA 2. — Coresponden tată de Adunarea Generală a primă cerinţă fundamentală, tuală, deoarece restricţiile im şi-a încheiat
tul Agerpres, Horia Liman,
Generale a Sindicatelor, Comi
lui V. I. Lenin tetului Central al Uniunii Ti transmite : O.N.U. la 24 noiembrie 1961. de determinată de această stare puse statelor nenucleare ar vizita în Franţa
de lucruri — a spus el — este
Referindu-se la propunerea
împiedica dezvoltarea ştiinţei
In şedinţa de joi, 2 noiem
conţinută în documentul
aceea câ tratatul de nedisemi-
neretului Comunist şi Consiliu
lui Naţional al Femeilor. brie, a Comitetului celor 18 lucru prezentat de delegaţia nare să nu zăgăzuiască accesul şi tehnologiei lor nucleare in
MOSCOVA 2. — Corespon partidelor comuniste şi munci state pentru dezarmare, în ca română la 19 octombrie privi ţârilor nenucleare la folosirea scopuri paşnice.
denţii noştri la Moscova, S. toreşti şi alte delegaţii sosite la Monumentul, care reprezintă drul căreia au continuat dezba toare la obligaţia puterilor nu paşnică a energiei nucleare. In legătură cu problema mo PARIS 2 Corespondentul A-
Podinâ şi N. Cristoloveanu, Moscova pentru a lua parte la figura turnată în bronz a lui terile cu privire la proiectul de cleare de a întreprinde măsuri Orice îngrădire a posibilită dificării tratatului, şeful dele gerpres Al. Gheorghiu trans
transmit: festivităţile legate de semicen V. I. Lenin, cu înălţimea de tratat pentru nediseminarea concrete de dezarmare, vorbi ţilor de utilizare în scopuri gaţiei Nigeriei şi-a exprimat mite :
Joi la Moscova a fost tenarul Marii Revoluţii Socia 3,5 metri, pe un piedestal de armei nucleare, a luat cuvin- torul a arătat câ acest lucru paşnice a energiei nucleare ar sprijinul faţă de principiul pc Intre 23 octombrie şi 2 no
dezvelit Monumentul lui Vla- liste din Octombrie. granit, a fost dezvelit de Leo tul conducătorul delegaţiei ro este cu totul logic, deoarece condamna aceste ţâri la o gra- care reprezentantul României iembrie, la invitaţia lui Jean
nid Brejnev, care a rostit o cu
dimir 11 ici Lenin. ridicat in A participat delegaţia de mâne, ambasadorul Nieolae E- Chamant, ministrul francez al
incinta Kremlinului. La mitin partid şi guvernamentală a Re vântare, în care a evocat uria cobescu. După ce a subliniat transporturilor, Florian Dănâ
gul care a avut loc cu acest publicii Socialiste România. In şa personalitate a aceluia care câ tratatul de neproliferare a lache, ministrul căilor ferate
prilej au participat Leonid tribuna oficială 9e aflau tova a fost nu numai un teoretician armelor nucleare nu poate a din România. împreună cu un
Brejnev, AlexeI Kosighin, Ni- răşii Nieolae Ceauşescu şi Ion de seamă al revoluţiei, dar a vea alt obiectiv decît acela de grup de specialişti, a făcut o
Icolai Podgornîi şi alţi condu Gheorghe Maurer. condus şi a dus la victorie cea a asigura condiţii egale de pa vizită în Franţa.
cători de partid şi de stat so Erau prezente, de asemenea, mai mare revoluţie din istorie. ce şi securitate pentru toate Intervenţia conducătorului In cursul vizitei au avut loc
A luat, de asemenea, cuvin-
vietici. Au fost de faţă delega delegaţiile veteranilor mişcării tul acad. Konstantin Ostrovi- statele, reprezentantul ţârii întrevederi cu ministrul trans
ţiile de partid şi guvernamen revoluţionare din România, tianov, membru al PC.U.S, noastre a spus printre altele : porturilor, cu membri ai con
tale ale ţârilor socialiste, ale Consiliului Central al Uniunii din 1914. izvorăşte propunerea conţinută delegaţiei române, Nieolae Ecobescu ducerii Societăţii naţionale a
„Dintr-o asemenea preocupare
ferate din
Franţa
căilor
Vorbitorul a arătat că victo în documentul de lucru pre (S.N.C.F.), cu conducători al
Uniunii internaţionale a Căilor
Solidari cu forţele ria ideilor marxism-leninismu- zentat de delegaţia română, Ferate, cu reprezentanţi ai Fe
luj este întruchipată în înfăp
potrivit căreia părţile care po
tuirile popoarelor din
ţările
deraţiei industriilor feroviare
socialiste, că ideile lui Octom sedă arme nucleare se vor o din Franţa Şi ai Societăţii So-
bliga în mod solemn câ nicio
brie luminează calea spre eli dată şi in nici o împrejurare frerail (societatea mixtă de stu
democratice din Indonezia berare a tuturor oamenilor nu vor folosi armele nucleare garanţia supremă de asigurare vă râminere în urmă din punct 1-a expus in faţa Comitetului Specialiştii din România s-au
dii şi
proiectări
feroviare).
muncii din lume.
a păcii şi de înlăturare a ame
de vedere industrial şi ştiinţi
şi nu vor ameninţa cu folosi
în propunerile sale privind îm
rea acestor arme împotriva sta ninţării nucleare râmîne, fără fic, ar ştirbi dreptul inaliena bunătăţirea proiectului de tra interesat de organizarea căilor
In sala Institutului român lor, membrii Partidului Comu telor care nu posedă arme nu putinţă de tăgadă, încetarea bil al fiecărui popor de a be tat. ferate franceze, de tehnica fo
pentru relaţiile culturale cu nist din Indonezia şi cere în cleare şi care se angajează să fabricării armelor atomice, dis neficia din plin de manie cu Delegaţia nigeriană a pro losită în transporturile ferovi
străinătatea a avut loc, joi cetarea valului de teroare anti nu producă şi să nu dobîn- trugerea mijloacelor materiale ceriri ale civilizaţiei moderne. pus, pe de altă parte, un text are. Ei au luat cunoştinţă de
după-amiazâ, o întrunire de populară, restabilirea şi res deascâ arme nucleare". de ducere a războiului — ar Dimpotrivă, prin prevederile ultimele realizări in domeniul
solidaritate cu forţele progre pectarea libertăţilor democra- 1 Raportul lui Aderînd la un tratat de ne mamentele nucleare şi vehicu sale, tratatul de neproliferare suplimentar la articolul cu pri traficului feroviar de mare vi
siste şi democratice din Indo tice, a drepturilor fundamenta proliferare. fiecare ţară ne- lele de transportare a lor la trebuie sâ asigure drepturi şi vire la dreptul de retragere teză. au vizitat şantiere de re
nezia, desfăşurată sub auspici le ale omului in Indonezia. nuclearâ are nu numai drep ţintă. In acest context, a spus posibilităţi nelimitate, pentru din tratatul de neproliferare, înnoire a căilor ferate, centrale
ile Ligii române de prietenie Viaţa, experienţa istoriei au U Thant adresat el. am dori sâ subliniem im toate ţările, pe bază de egali în care se arată câ în exerci de comandă automată etc.
cu popoarele din Asia şi Afri demonstrat, in mod grăitor, că tul dar şi o înaltă datorie faţă portanţa deosebită pe care ar tate şi fără nici o discrimina tarea suveranităţii sale naţio
ca. persecutarea forţelor progre de propriul popor sâ vegheze avea-o înfăptuirea pînâ la ca re. de a face cercetări în acest nale. fiecare stat semnatar va ★
ca angajamentul de neînarma-
Au participat reprezentanţi siste şi democratice, a comu Consiliului de păt. integrală, a conceptului de domeniu, de a folosi realizările avea dreptul de a se retrage, Joi seara, ministrul căilor
ai vieţii publice, ai organizaţi niştilor subminează şi slăbeşte re atomică pe care şi-l ia sâ nu neproliferare a armelor nu ştiinţei şi tehnologiei nucleare in cazul în care va considera ferate, Florian Dănâlache, şl
ilor obşteşti, oameni de ştiinţă, unitatea şi capacitatea de luptă aibă ca efect. în nici un caz, cleare. Aceasta cere în mod in scopul dezvoltării lor paşni câ obiectivele tratatului nu grupul de specialişti s-au îna
artă şi cultură, un numeros a poporului pentru înfăptui Securitate diminuarea securităţii sale, ci, imperios sâ se realizeze, ca u ce. Ambasadorul român a de sînt respectate. poiat in Capitală.
public. rea aspiraţiilor sale arzătoare, dimpotrivă, întărirea acestei nul din primii paşi în dome clarat câ propunerea ţârii
securităţi. Asumîndu-şi o ase
întrunirea a fost deschisă de pentru apărarea intereselor NEW YORK i? (Agerpres). menea obligaţie, este cu totul niul dezarmării, retragerea tu noastre în acest domeniu dă
Secretarul general al O.N.U.,
general-colonel in rezervă D. fundamentale ale ţârii şi ser U Thant, a adresat Consiliu îndreptăţit ca statele nepose- turor armamentelor atomice de expresie principiului egalităţii
Dâmâceanu, vicepreşedinte al veşte duşmanilor poporului, soare de arme nucleare sâ pri pe teritoriul altor state, lichi in drepturi a tuturor statelor,
Ligii române de prietenie cu forţelor reacţiunii, imperialis lui de Securitate un raport da mească garanţii corespunzătoa darea bazelor militare de pe a cărui respectare scrupuloasă
popoarele din Asia şi Africa. mului. tat 31 octombrie a.c. în care re câ nu vor fi victime ale teritorii străine şi retragerea se impune ca o condiţie fun IP C C TR U
Au luat apoj cuvîntul prof. face cunoscute propunerile sa atacului nuclear sau ale ame trupelor în limitele graniţelor damentală în ansamblul rela
dr. docent Stanciu Stoian. se le privind măsurile menite să ninţării nucleare. Arâtind câ naţionale. Este foarte greu de ţiilor internaţionale.
cretar general al Ligii, şi prof. întărească dispozitivul de su o atare stipulaţiune ar avea conciliat prezenţa armelor nu Raţiuni similare — a decla
univ. Tudor R. Popescu. Ei praveghere a încetării focului caracterul celei mai autentice cleare pe teritoriul altor ţâri rat vorbitorul — motivează şi
şi-au exprimat îngrijorarea Stare de alertă între Izrael şi ţările arabe. Ra şi mai elocvente dovezi în pri cu scopurile tratatului de ne noul paragraf pe care îl pro
profundă fată de situaţia din portul recomandă mărirea nu vinţa dorinţei şi intenţiei sta proliferare. punem sâ fie inclus in pream In semn de protest
Indonezia, faţă de persecuţiile în Congo mărului posturilor de observa telor nucleare de a dezarma. N. Ecobescu a subliniat câ bulul tratatului. Esenţa acestu
?! represaliile la care sînt su re a încetării focului de-a lun N. Ecobescu a declarat câ un propunerea României privind ia constă în afirmarea clară —
puse forţele democratice din KINSHASA 2 (Agerpres). — gul Canalului de Suez de Ia 9 asemenea angajament ai avea interzicerea ameninţării cu fo fără echivoc — a dreptului de James Clark Child, jost Child a declarat că a tnapo-
această ţară. In cuvîntul lor Citind surse guv-ernamentale la 18, sporirea numărului de pentru ţările ce nu posedă ar losirea armelor nucleare şi a plin al tuturor statelor, atît pilot în forjele armate ale ■ iat decoraţia In speranţa că
au subliniat că în rindurile de Ia Kinshasa, agenţia Asso observatori de Ja 43 la 90, în ma nucleară valoarea unei în utilizării acestora împotriva cele posesoare, cît şi cele ne- S.U.A., a anunţat că a îna glasul său de veteran va fi
oamenilor muncii din ţara ciated Press relatează că o co zestrarea personalului misiunii treite paveze : juridică, politi statelor nenucleare semnatare posesoare de arme nucleare, de poiat ministrului apărării, luat mai tn serios decît cele
noastră, ale opiniei publice loană formată din soldaţi ve ON U. cu palru şalupe şi pa că şi morală. ale tratatului, ar avea asupra a efectua cercetări asupra a McNamara, o medalie pri ale oamenilor cere işi dis
progresiste mondiale stîrneşte niţi din Angola a intrat în tru elicoptere pentru facilita Conducătorul delegaţiei ro tratatului un efect întăritor, plicaţiilor paşnice ale energiei mită pentru participarea so trug livretele militare. El a
o legitimă revoltă continuarea provincia Kalanga (Congo rea supravegherii şi instala mâne a subliniat câ acceptarea conferindu-i de la început trăi nucleare şi de a utiliza energia la războiţii din Vietnam, de subliniat totodată că „nu
represiunilor antidemocratice Kinshasa). Preşedintele ţârii, rea unui bac câre va fi folo de către puterile nucleare, prin nicie şi stabilitate. nucleară in scopuri paşnice, a- oarece „aceasta reprezintă poate sprijini politica S.U.A.
îndreptate împotriva celor mai Joseph Mobufu, a declarat joi sit de personalul O.N.U. Ia tratatul de neproliferare, a an După ce s-a referit la aspec tit în prezent, cit şi in viitor, de escaladare a războiului,
buni fii ai poporului indone seara că o a doua coloană de traversarea Canalului de Suez. gajamentului de a nu recurge tele multiple legate de utiliza pe bază de egalitate şi fără un lucru de care nu sînt dc
zian, a căror activitate este oameni înarmaţi a pătruns in Secretarul general al ONU rea ştiinţei,, tehnologiei şi ener nici o discriminare. loc mîndru", Intr-o scrisoa şi bombardare a Vietnamu
închinată slujirii intereselor Katanga. relatează agenţia adresează, pe de altă parte, în la ameninţarea cu folosirea şi giei nucleare în scopuri paşni re adresată lui McNamara, lui de nord".
la utilizarea armelor nucleare
fundamentale ale oamenilor France Presse. Preşedintele raportul său. părţilor în con contra ţârilor ce nu deţin ase ce şi ia eforturile .întreprinse
muncii, cauzei independenţei congolez a făcut cunoscut că flict cererea de a se abţine de menea arme, ar fi intr-o per de ţările lumii pentru a pune A luat, de asemenea, cuvîn
patriei, democraţiei, păcii şl datorită acestei situaţii ..toate la orice acţiuni care ar duce fectă concordanţă cu stipulaţi ştiinţa şi tehnica în serviciul tul şeful delegaţiei Nigeriei,
progresului social. Aceste ac unităţile militare ale armatei la violarea încetării focului şi ile Declaraţiei cu privire la in împlinirii aspiraţiilor lor de Sulekolo, care a subliniat ne
ţiuni constituie o încălcare naţionale sînt în stare de a- de a recurge la dispozitivul in terzicerea folosirii armelor nu bunăstare şi progres, ambasa cesitatea îmbunătăţirii proiec
flagrantă şi brutală a dreptu- lertâ". stituit de O.N.U. cleare şi termonucleare, adop- dorul român a declarat câ fo tului în ce priveşte echilibra
rîlor fundamentale ale omu losirea paşnică a energiei nu rea răspunderilor şi obligaţi
lui. Ele sînt incriminate şi cleare, în cele mai variate do ilor între statele nucleare şi
sancţionate ca atare, nu numai menii de activitate, a devenit o nenucleare şi garantarea in
în lumina principiilor funda pîrghîe indispensabilă a avîn- tereselor şi principiilor naţio
mentale ale dreptului interna tului general, economic şi so nale şi internaţionale esenţia Grâbeşle-te, Joe, sâ
ţional. dar şi in virtutea legi cial al oricărei ţâri. le. In acest spirit, delegaţia nu ne vadă care
lor omeniei şi civilizaţiei. Intervenţia delegatului Vorbitorul a prezentat nume va.
Exprimînd solidaritatea oa roase exemple din care rezul Nigeriei a propus o serie de
menilor muncii din ţara noas tă decalajul care separă din amendamente )a proiectul de
tră cu clasa muncitoare şi în punct de vedere economic ţă tratat, menite sâ asigure ca
tregul popor indonezian, vorbi român în Comitetul nr.4 rile în curs de dezvoltare de restricţiile impuse de proiect
torii au arătat în încheiere că ţările puternic industrializate,
alături dc foiţele iubitoare de precum şi decalajul ştiinţific unei categorii de state să nu
pace şi libertate de pretutin şi tehnic între aceste ţâri, dis prejudicieze interesele şi aspi
deni. Liga română de prietenie NEW YORK 2. — Trimisul rice. ea este chemată să joace stătătoare, care să poată păşi proporţiile în consumul de e raţiile legitime ale acestora.
cu popoarele din Asia şi Afri specia) Agerpres. Romulus încă mult timp un rol impor pe calea dezvoltării libere de nergie, în special decalajul in Considerînd că. din acest punct
ca protestează holârît în legă Câplescu, transmite : tant în progresul societăţii o orice amestec dinafară, a sub de vedere, articolele 1. 2 şi 4
In Comitetul nr. 4 (pentru
tură cu măsurile represive, ai^ teritoriile sub tutelă şi neauto meneşti. Revoluţiile de elibe liniat vorbitorul. domeniu) folosirii energiei nu^ ale proiectului nu sînt cores-
rare a popoarelor, aflate timp
In acest spirit, delegaţia ro
bitrare, la care sînt supuse e nome) al Adunării Generale se de secole în cătuşele robiei co mână îşi va aduce întreaga cleare în scopuri paşnice. O
lementele patriotice şi progre examinează punctul intitulat loniale şi ale înapoierii, lupta contribuţie la adoptarea de Uitucul
siste, conducători ai sindicate- „problema teritoriilor admi tinerelor state independente către Organizaţia Naţiunilor
nistrate de Portugalia". împotriva noilor forme de asu Unite a unor măsuri eficace de
Luînd cuvîntul pe marginea prire constituie o expresie a natură sâ pună capăt domina Intr-unui din tramvaiele cheu Vogel. Acesta a „uitat"
acestui punct, reprezentantul procesului obiectiv de atrage ţiei coloniale portugheze în Procesul publicistului Milnchenului era mare aglo sd plătească taxa suplimen
român, ambasadorul Cornel re a noi naţiuni la creaţia is Africa spre folosul popoarelor meraţie. La un moment dat, tară introdusă, nu de mult,
se face controlul
biletelor.
AGENDA Burtică, a arătat câ in aborda torică. interesate, al cauzei progresu Toată lumea aveo biletele in de propriul său consiliu. Con
trolorul s-a scuzat in modul
rea pvoblemei discutate delega
lui şi al păcii in lume.
Una din cele mai importante
ţia română porneşte de la premise ale mersului înainte francez Regis Debray oruine, în afară de umil. ccl mai politicos că trebuie
principiul dreptului popoare al societăţii o reprezintă afir ★ Cine era persoana care nu să-şi facă datoria, iar Vogel,
ECONOMICĂ lor de a-şi lua soarta în pro marea liberă şi independentă NEW YORK 2. - Trimisul se conformase noilor dispo roşu foc, a plătit o amendă
priile mîini, de a scutura ju a naţiunilor, respectarea aspi special Agerpres. Romulus Câ CAMIRI 2 (Agerpres). învinuit. El a adăugat câ a ziţii ole consiliului munici de 10 mărci sub privirile a
gul colonial şi a-şi afirma. în raţiilor lor legitime spre pro pal ? Primarul oraşului in muzate ale celorlalţi călă
Un lot de 115 diferite deplină libertate, fiinţa naţio plescu. transmite : Preşedin Procesul intentat tînârului cest lucru reiese şi din dove persoană, domnul tlans Jo tori.
strunguri a fost livrat de că nală. gres şi bunăstare, a dreptului tele sesiunii Adunării Gene publicist francez Regis Debray. zile aflate la dispoziţia tribu
tre întreprinderea româneas Relevind aspectele grave pe de a hotărî singure asupra rale a O.N.U., Corneliu Mâ- acuzat de a fi participat la nalului. „Dar. a adăugat el. u
propriilor lor destine.
că de comerţ exterior „Ma- care le prezintă situaţia din nescu, s-a intilnit joi cu V. V. lupta de partizani din Bolivia, nii militari trebuie la rindul
şinexport*' în Austria. Bel coloniile portugheze. prin Ceea ce n\ se prezintă drept Kuzneţov, prim-locţiitor al a ajuns in faza finală. Mier lor să-şi asume responsabilita Deponenţii nu se plîng
gia. Cehoslovacia, R. V. Chi menţinerea in înapoiere a mi ..naţiunea portugheză multî- ministrului afacerilor externe, curi, ziariştii prezenţi la Ca- tea pentru masacrele comise în
neză, Danemarca, Elveţia, lioane de oameni, pericolul pe continentală" este o falsificare şeful delegaţiei sovietice, şi mi 1*1 au avut posibilitatea să rindurile minerilor din Catavi
Finlanda, ‘Grecia, R. D. Ger care îl prezintă războiul colo a realităţii şi un factor de frî- cu Mahmoud Mestiri, repre asculte banda de magnetofon şi Siglo Veinte la 2*1 iunie". Cu cîteva zile in urmă a la societatea respectivă. Ac
pe care a fost imprimată de
Publicistul francez a arătat câ
mană, Iran, Siria. S. U. A., nial dus de autorităţile portu nâ al procesului ireversibil de zentantul permanent al Tuni a doua zi după arestarea sa a ieşit la iveală, in Franţa, un ţiunea contravine legilor şi
Turcia şi Uniunea Sovieti gheze în teritoriile pe care le emancipare, care se desfăşoară siei, cu care a discutat proble poziţia făcută de Debray la în fost interogat de agenţi ai scandal bancar. Autorităţile ca atare s-a lansat mandat
că. Unor firme din Mexic administrează, vorbitorul a ar în prezent în colonii. In colo me privind desfăşurarea lu cheierea dezbaterilor. Declara C.I.A. (serviciul de spionaj au stabilit că pene 5.000 de de arestare împotriva direc
se dezvoltă
ţia sa fusese făcută cu 24 de
niile portugheze
le-au fost expediate shapin- gumentat câ încercările autori într-adevâr o viaţă naţională, crărilor actualei sesiuni. ore mai înainte, după ce pu nord-american) veniţi direct persoane au depus pe nume torului. Curios! Pină in pre
guri. In baza unor noi con tăţilor de la Lisabona de a dar aceasta este cea care se In aceeaşi zî. el a primit vi blicul aflat in sala de şedinţe de la Washington, care i-au le societăţii „Lit.ro et Comp" zent nici un deponent nu a
tracte, alte 1)8 de strunguri demonstra existenţa unei naţi identifică cu cerinţele obiective zita unei delegaţii parlamen a fost evacuat. dat de înţeles câ va fi elibe suma de 250 milioane de depus la autorităţi vreo plin-
universale şi carusel vor fi uni portugheze „multieontinen- ale evoluţiei societăţii şi anu tare britanice, condusă de A. Debray a declarat câ îşi a- rat dacă va accepta sâ colabo franci. Deponenţii urmau sâ gere. Nici nu este de mira
trimise unor firme şi între tale“, „multirasiale" sînt me me tendinţele spre afirmare a H. Albu, deputat din partea sumâ întreaga iresponsabili reze cu ei. primească o dobindă neim re, iutrucit înşişi deponen
prinderi din Belgia, Bulga nite sâ acopere adevăratele in unor naţiuni africane de sine Partidului laburist. Cu acest In următoarele zile, tribuna pozabilă de 9 la sută in ţii sini pasibili de urmărire
ria. Finlanda, Turcia, Uniu tenţii ale colonialiştilor de a stătătoare în Angola, Mozam- prilej au fost trecute în revis tate morală şi politică cu lupta lul militar din Camiri se va schimbul unui angajament
nea Sovietică şi Ungaria. se împotrivi afirmării şi con bic şi Guineea zis portugheză. tă probleme ale sesiunii partizanilor din Bolivia, dar nu întruni din nou pentru a sta ce prevedea ca ei să cumpe judiciară pentru fraudă fi
solidării conştiinţei naţionale a comis nici una din crimele re aur pe care să-l păstreze nanciară.
★ România, promovînd cu con O.N.U. şi alte probleme inter bili ziua cînd se va pronunţa
Societatea britanică „Stan africane. secvenţă politica sa de spriji naţionale. de drept comun de care este verdictul.
dard Telephones and Cables Pentru a-şî ascunde politica nire a dreptului inalienabil şi
Co." a primit din partea Sta sa colonială. Portugalia fal imprescriptibil al popoarelor
telor Unite o comandă de sifică o noţiune pe care istoria de a-şi hotărî singure soarta,
cablu submarin in valoare a elucidat-o de mult timp : na se solidarizează in întregime
de 11 milioane dolari. Acest ţiunea. a spus delegatul ţării cu lupta popoarelor din terito- D elegaţia guvernamentală bulgară, condusă P rintr-un decret semnat de preşedintele Ar gu, suburbie a oraşului Bukavu, obligînd pe
gentinei. Juan Carlos Ongania, a fost i inter
cablu, care se va întinde pe noastre. rile de sub administraţie por de Lîcezar Avramov, vicepreşedinte al Con gentinei. Juan Carlos Ongania, a fost mercenarii şi Jandarmii katanghezi sA se retra
o distantă de 2.500 km, este In zilele noastre, a arătat el tugheză pentru înlăturarea do siliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, care şi-a în zisă apariţia mai multor ziare de opoziţie, prin gă de pe poziţiile ocupate.
tre care „Azul e Blanco" şi „Prensa Confiden-
destinat unei noi legături de în continuare, naţiunea se a- cheiat vizita în Australia, a plecat in Noua Ze- ciaU. Ziarele interzise sînt acuzate de a fi des
comunicaţii între Statele 11- firmâ ca o forţă motrice de minaţiei străine, pentru înche elandă, unde va avea convorbiri cu privire la ex făşurat „acţiuni de subminare a guvernului şi inele de sulf din Sardinia sint ocupate, in-
nite şi regiunea Mării Carai seamă a dezvoltării social-isto- garea lor ca naţiuni de sine tinderea legăturilor economice şi încheierea unui forţelor armate ale ţării". ^ c c p în d de joi. de muncitorii care au decla
bilor şi va intra în funcţiu acord comercial între Bulgaria şi Noua Zeelandă. rat grevă, cerînd guvernului regional sA ia mă
ne în vara anului viitor, suri urgente în vederea îmbunAtAţirii condiţiilor
cind va putea transmite si 0 declaraţie o guvernului I ntre anii 1945 şi 1966, in Cehoslovacia au fost de lucru şi de trai.
date in folosinţă 1.650 de cinematografe, din
multan 720 de convorbiri.
tre care 60 de construcţii noi. La 1 aprilie 1967,
★ în RS. Cehoslovacă existau 3.632 săli de cinema P este 1.500 de muncitori ai fabricii construc
Consiliul de Miniştri al I- R. 9. Chineze tograf cu 1.059 000 de locuri. In 1966, spectacole C U R I E R toare de armament „Maremond Corporation"
ralcului a ratificat miercuri din Saco (statul Mâine) au declarat grevă între-
acordul comercial încheiat PEKIN 2 (Agerpres). — a organiza tratative de pace, le de cinema au fost vizionate de 126,9 milioane rupînd fabricaţia mitralierelor „M-60", folosite
între Irak şi Franţa. Potri Guvernul Republicii Popu Statele Unite intensifică răz spectatori. pe larg pentru dotarea trupelor americane din
vit acordului, Franţa pune Ia lare Chineze a dat publicităţii boiul de agresiune împotriva reşedintele Consiliului şcolar din Elveţia, Vietnam.
dispoziţia Irakului un împru P reşedintele R.A.U., Gamal Abdel Nasser, l-a P Jacob Burkhardt, a declarat că aproximativ
R. D. Vietnam şi bombarda
mut de 225 milioane franci. o declaraţie în care condam mentele asupra capitalei aces primit pe preşedintele Yemenului, Abdullah 2.500 de ingineri şi oameni de ştiinţă elveţieni lu U n incendiu de o deosebilA intensitate a iz
nă cu hotârîre bombardarea
★ în repetate rinduri de către teia, Hanoi. Al Sallal, cu care a avut o convorbire — anunţă crează in prezent în Statele Unite. Aproape 20 bucnit miercuri dimineaţa la mina din Wol-
Un acord comercial pe ter postul de radio Cairo. kersdorf, aflată în landul Karintia (Austria). E-
Guvernul şi poporul chinez
la sută din intelectualii de elită ai Elveţiei emi
men lung (1968-1072) a fost imperialiştii S.U.A. a oraşului consideră câ este o datorie a grează anual în S.U.A. cliipe de salvare locale şî altele sosite din minele
încheiat între Ungaria şi Hanoi. Guvernul şî poporul lor internaţionalistâ sâ spri N oua piesă a dramaturgului american Arthur
Austria, în urma convorbi chinez, se arată în declaraţie, jine şi să acorde ajutor po INIilIer „The price" (Recompensa) va fi pre ercenarii şi jandarmii katanghezi au suferit din regiunea vecină — Sliria — au luptat în tot
rilor care au avut loc în sep sprijină cu hotârîre declara zentată in premieră mondială Ia Budapesta. Pie M pierderi grele în cursul luptelor care au a cursul zilei pentru stingerea incendiului. Cinci
tembrie la Viena între re ţia din 31 octombrie a guver porului vietnamez în lupta Iui sa, care are numai patru personaje, prezintă con vut loc In ultimele trei zile la Bukavu. Unităţi muncitori au rămas blocaţi în galerii. Cauzele
agresiunii S.U.A.,
împotriva
nului R. D. Vietnam.
prezentanti ai guvernelor ce pentru eliberare naţională, se flictele dintr-o familie americană. ale armatei naţionale congoleze au ocupat Ban- incendiului nu sînt încă cunoscute.
lor două ţâri. In declaraţie se subliniază
totodată câ. în ciuda afirma spune în declaraţia guvernului
ţiilor cu privire la intenţia de R. P. Chineze.
RFDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: «tr. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 1275, 1585, 23 17. TIPARUL : întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva.