Page 13 - Drumul_socialismului_1967_11

PROLETARI DIN TOATE TATUL1L TîmTÎ-VA t
De la cercetarea Mflca la

oroduclte - ni drum mal scurl

In realizarea progresului torilor de la Staţiunea experi­ tratament în care să fie In­
general al ţării, agricultura, ca mentală agricolă din Geoagiu cluse şi mijloace biologice şl
ramură de bază a economiei, se ridică probleme complexe agrotehnice.
are un rol deosebit de impor­ ce trebuie rezolvate într-un Date fiind condiţiile pedocli­
tant. Strîns legate de dezvol­ timp cit mai scurt. Avem peste matice favorabile ale regiunii,
tarea intensivă şi multilatera­ 16.000 hectare cultivate cu creşterea şl exploatarea tau­
lă a agriculturii sînt şi sarci­ pomi şi viţă de vie al căror rinelor în complexe Industria­
nile pe care partidul le-a pus randament este mult sub posi­ le, urmârindu-se aspecte ale
în faţa cercetării ştiinţifice. bilităţi, Iar alte mii de hecta­ producţiei şi eficienţei acesto­
Astfel, consider câ prevederile re aşteaptă să fie plantate în ra, reprezintă una din sarcini­
proiectului de Directive ale anii viitori. De asemenea, de le noastre principale de viitor. ANUL XIX. NR. 3993 StMBATA 4 NOIEMBRIE 1967 4 pagini 25 bani
C.C. al P.C R. din 5—6 octom­ pe cele aproape GO.OOO hectare Nu se poate trece însă cu
brie a.e., potrivit cărora tre­ pajişti naturale ae obţin pro­ vederea peste o serie de nea­
buie asigurată o permanentă ducţii nesatisfâcâtoare, ceea ce junsuri care barează sau pre­
legătură şi o integrare orga­ face ca şl producţia animală lungesc nepermis de mult ter­ Premii pentru opere
nică a cercetării ştiinţifice cu să se menţină la un nivel scă­ menul de aplicare a noilor
ramurile producţiei materiale zut. Preocuparea pentru rîdi- metode în agricultură, îndeo­ Miting de solidaritate
sebi în pomicultură şl legu­ inspirate din viaţa
micultura. Intre rezultatele
cercetării şl cele ale unităţilor pionierilor
Dezbaterea documentelor Plenarei de producţie se menţine o dis­
tanţă apreciabilă, specialiştii şi şcolarilor cu lupta poporului vietnamez
şi conducerile cooperativelor
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 agricole acţîonînd cu multă
încetineală pentru aplicarea Pentru a stimula creaţiile li­ Comitetul naţional de solida­ celorlalte oraşe şi sate ale tă­ In cuvîntul său, Hoang Tu,
metodelor ştiinţifice. Fără a terare care se adresează copi­ ritate cu lupta poporului viet­ rii, asupra fabricilor, Institu­ ambasadorul Republicii Demo­
sparge crusta rutinei şl meto­ ilor. precum şi realizarea de namez a organizat vineri sea­ ţiilor. şcolilor, asupra popu­ crate Vietnam la Bucureşti,
pe care le deservesc, dau o carea eficienţei Irigaţiilor ş! delor „tradiţionale" nu este noi opere Inspirate din viaţa ra, la Casa de culturi a stu­ laţiei- .paşnice. Cerem Statelor a arătat că acest miting con­
orientare corespunzătoare şl chimizării, lărgeşte considera­ posibilă ridicarea producţiei în pionierilor şi şcolarilor, Consi­ denţilor, din Capitală un mi­ Unite ale Americii să încete­ stituie una din manifestările
pentru cercetătorii din cadrul bil cîmpul activităţii noastre de nici un sector de activitate la liul Naţional al Organizaţiei ting de protest în legătură cu ze imediat, necondiţionat şi de solidaritate care leagă otif
unităţii noastre. cercetare. nivelul posibilităţilor şf al ce­ Pionierilor a instituit cinci pre­ bombardarea recentă a oraşu­ definitv bombardamentele a­ două ţări, încurajează poporul
In repetate rîndurl, după In scopul înfăptuirii sarci­ rinţelor. Acesta este un lucru mii, în valoare de ci te 10.000 lui Hanoi de către aviaţia supra Republicii Democrate vietnamez în lupta sa pentru
cum se ştie, conducerea de nilor ce ne revin, ne-am pro­ care trebuie sâ-1 înţelegem cu lei fiecare. SU.A. Vietnam, să pună capăt agre­ a învinge pe agresorii ameri­
partid a atras atenţia asupra pus să îndeplinim o serie de toţii şi să depunem eforturi Premiile vor fi intitulate: „Al­ cani.
necesităţii ca rezultatele cer­ măsuri. Dintre acestea, men­ sporite pentru a scurta dru­ batros' — pentru cea mai va­ Au luat parte numeroşi oa­ siunii, să-şi retragă toate tru­ In încheiere, prof. dr. do­
cetării ştiinţifice să se mate­ ţionez orientarea activităţii de mul de la cercetare la practică. loroasă creaţie în proză, poezie meni ai muncii din întreprin­ pele din Vietnamul de sud, să cent Stanciu Stoian, secretar
rializeze în creşterea eficien­ cercetare spre îmbunătăţirea sau dramaturgie, reflectînd a- deri şi Instituţii bucureştene, fie recunoscut Frontul Naţio­ general al Ligii române de
ţei întregii activităţi, în pro­ sortimentului de pomi şl le­ Consider câ este important vintul creator al poporului oameni de ştiinţă şi cultură, nal de Eliberare din Vietna­ prietenie cu popoarele Asiei
ducţia economică. Iată de ce. gume prin ameliorarea soiuri­ ca realizările să nu se opreas­ nostru in construirea socialis­ studenţi români şi tineri viet­ mul de sud, singurul reprezen­ şi Africii, a dat citire textu­
că doar la nivelul cercetării,
în lumina acestor cerinţe, cer­ lor, a calităţii însuşirilor teh­ în diferite referate sau între mului — „Cravata Roşie' — namezi care învaţă în ţara tant autentic al populaţiei lui unei moţiuni adoptate de
cetările ştiinţifice Sn agricul­ nologice şi a rezistenţe! lor la pereţi! laboratoarelor, atît pentru cea mai reuşită lucrare noastră. sud-vietnameze. participanţii la mitingul de
tură au de rezolvat probleme boli şl dăunători. Problemele Fierar-betonislul Dumitru literară care oglindeşte aspec­ Mitingul a fost deschis de In continuare, Constantin protest.
urgente şi de o deosebită în­ respective reclamă o rezolva­ nouă, cercetătorilor, cît ş! or­ Corîci din brigada condu­ te din viaţa pionierească — prof. univ. Tudor Ionescu, pre­ Dumitrescu, vicepreşedinte al
semnătate. Inscriindu-se ca o re grabnică şl corespunzătoare ganelor agricole şi specialiş­ să de Ludovic Horvat de Ia „Cutezătorii' — pentru cea şedintele Comitetului naţional Comitetului executiv al Sfatu­ (Agerpres)
premisă esenţială pentru pro­ ţlnînd seama de prevederile tilor. revenindu-ne o mar© răs­ şantierul de construcţii din mai valoroasă lucrare de evo­ de solidaritate cu lupta po­ lui popular al oraşului Bucu­
pundere în privinţa extinderii
movarea progresului tehnic, stabilite pentru dezvoltai ea po­ într-un timp cît mal scurt a Petroşani, a executat în a­ care a trecutului istoric de porului vietnamez. In cuvîntul reşti, Zoe Dumitrescu-Buşu-
dezvoltarea cercetării ştiinţi­ micultura şi legumicultura în cest an numai lucrări de luptă al poporului nostru — său, prof univ. C Paraschi- lenga, vicepreşedintă a Consl-.
fice în agricultură este una unităţile agricole din regiune. rezultatelor cercetării în prac­ calitate. „Orizont' — pentru cea mal vescu-Bălăceanu, vicepreşedin­ Jiului Naţional al Femeilor,
din pîrghiile importante în ve­ Efectul negativ al combaterii tica de producţie, cerinţă bine Fotoreporterul nostru Vir- izbutită lucrare de populariza­ te al acestui comitet, a spus : Florian Oprescu, muncitor la ECONOMII
derea ridicării acestei ramuri chimice sub aspectul distru­ precizată şl Jn documentele gil Onoiu, l-a surprins pe re a ştiinţei al tehnicii — şi Noi, reprezentanţi ai popu­ Uzinele „Griviţa Roşie", şi Eu­
Ia nivelul agriculturii ţârilor gerii faunei folositoare şi a re­ plenarei. acest muncitor in plină ac­ „Cosînzeana' — pentru cea laţiei oraşului Bucureşti, ne-am gen Suditu, student la Insti­
ivansate. manentei produselor toxice pe I«f. EMANOIL MANUGHEVICI tivitate la montarea armă­ mai reuşită lucrare literară întrunit din nou pentru a con­ tutul de construcţii, au con­
Referindu-ne la condiţiile şi fructe cere, de asemenea, in­ 4lr»clonj1 SU(IodII turii carcaselor şi diafrag­ destinată preşcolarilor şi şco­ damna cu asprime bombarda­ damnat cu asprime actele inu­ PRIN INOVAŢII
posibilităţile agriculturii re­ tensificarea eforturilor pentru (tpirlatofalo agrlcolt melor de rezistenţă ale blo­ larilor din primele clase. mentele aviaţiei americane a- mane ale intervenţioniştilor n-
giunii noastre, în faţa cercetă- elaborarea de noi scheme de din Gcoagia cului B 3 b. (Agerpres). aupra oraşului Hanoi, asupra merîcanl.
De la Începutul anului şl
plnă in prezent, la cabi­
— S-a ştiut mai demult câ cunoştinţele localnicilor des­ caravanel a scos însă în evi­ netul tehnic al Preparaţiei
aici, în satul dumneavoastră, pre propriul trecut cu ele­ denţă şl un alt adevăr: o din Petrila au fost înregis­
există un dmp fosilifer. Des­ mente privind participarea iniţiativă nouă, dacă este trate 83 propuneri de ino­
pre ce este vorba ? Un loc în la răscoala Iul Horia şi ac­ popularizată cu metode vaţii. Dintre acestea, 24 au
care straturile de argilă şi tul Unirii de la 1 decembrie vechi, depăşite, poate să e­ fost deja aplicate, iar 31 se
piatră au păstrat resturile u­ 1918. şueze. Cetăţenii din Tîmpa află in experimentare. Eco-
nor plante şi animale care Patru expuneri scurte, în­ au ştiut că la cămin va fi nomlile antecalculate au
trăiau pe aceste locuri cu soţite de material documen­ „conferinţă" şi. cum multe fost evaluate la peste
milioane de ani în urmă... tar şi ilustrativ privind tre­ conferinţe au fost neintere­ 180.000 lei, iar cele rezul­
Expunerea profesoarei Nu- cutul istorio al satului, au sante, nu au participat in nu­ tate din post-calcul (pentru
inovaţiile care au fost deja
m m ţiu Anişa continuă fluent, constituit programul carava­ mărul necesar. A trebuit să aplicate), sînt de peste
convingător. In sală sînt dis­ nei muzeistice, care a-a de- II se explice că este vorba
tribuite fotografii ale restu­ 38.000 lei.
rilor fosilifere descoperite la Printre inovaţiile care a­
Tîmpa, bucăţi de rocă în duc un aport de seamă la
care se disting cu claritale Caravana îmbunătăţirea rezultatelor
frunze de plante, urme de economice şi condiţiilor de
peşti etc. Curiozitatea se îm­ muncă se numără : „modi­
pleteşte cu admiraţia, senti­ ficarea acţionării tobei de
mente vizibile pe feţele tu­ Ia uscătoria nouă", „Modi­
turor celor care examinează ficarea chiblei pentru smoa­
atent piesă cu piesă. muzeistică lă41, „.înlocuirea tablei din
— Cîndva, pe aceste locuri jgheaburile U cu faianţă";
VEDERE DIN CARTIERUL GOJ0U AL , ORAŞULUI DEVA. FOTO: N. MOLDOVEANU se întîlnea Marea Meditera- „încărcarea brichetelor pe
nă. In nisipul adus de nume­ linia nr. 5" şi altele. Dintre
roasele rîuri ce se vărsau In cel mai activi căutători ai
golf, aceste plante şi animale, plasat în localitatea Tîmpa. de cu totul altceva şi a­ noului, autori ai inovaţiilor
Comune fruntaşe în întrecerea patriotică Electrificări rurale ferite de contactul cu aerul, Este vorba de o Iniţiativă a tunci s-au îndreptat spre că­ de mai sus, fac parte iăcă-
tuşii Ştefan Brinzan, Liviu
Acţiunea de electrificare s-au păstrat... profesorul colectivului Muzeului regio­ minul cultural. mu­ Kiss, Elisei Boţan, maistrul
Sugerăm conducerii
nal din Deva, unică în felul
A. vorbit apoi
Joi a avut Ioc la căminul cultural din Dra- ( acordată de Sfatul popular regional şi premii a * localităţilor rurale din Beniamin Basa, localnic, pa­ e i: cercetătorii muzeului se zeului tipărirea unui litou a­ Ioan Horga şi zidarul Fran-
$ov, raionul Sebeş, festivitatea de premiere In obiecte valorînd 60.000 lei, pentru dotarea regiunea noastră se conti­ sionat cercetător al trecutului deplasează periodic în diferi­ tractiv, cu un text convin­ cisc Focii. (E. DOBOŞ —> co­
o comunei pentru rezultatele deosebite obţi- . aşezămintelor culturale. nuă. Din planul pe anul istoric. Explicaţiile (în topo- te sate ale regiunii, expli- gător, de genul - „Vă cunoaş­ respondent).
nute In Întrecerea patriotică ce s-a desfăşurat Astăzi se inmînează diplome şi obiecte In 1967 s-au electrificat 14 nimicile sătenilor!) despre cînd „pe viu", cu ajutorul teţi trecutul comunei ? Ştiţi
pe regiune în scopul bunei gospodăriri şi a valoare de 40.000 şi respectiv 30.000 lei, comu­ sate. Reţeaua din alte 7 sate vatra dacică a aşezării, cera­ exponatelor şi documentelor, unde era vatra strămoşească
urmează să iie pusă
sub
înfrumuseţării localităţilor. Cetăţenii din Dra- nelor Pui din raionul Haţeg şi Şibot din ra­ mica descoperită aici, bor­ elementele principale din tre­ a aşezării ? Ce oameni de
şov şi satele aparţinătoare au efectuat lucrări ionul Orăştie, care s-au situat în întrecerea tensiune. In prezent se exe­ deiul de chirpic etc., au adus cutul Istorico-geografîa al a- seamă a avut satul dv. ? La
in valoare de peste 360.000 lei prin muncă pa­ patriotică din regiune, pe locurile II şi res­ cută lucrări in 12 localităţi. noi date despre trecutul lo­ şezârii. Pentru a spori efi­ aceste Întrebări vă vor răs­ Nichelare
După cum se prevede, la
triotică, aducîndu-şi contribuţia la construi­ pectiv III. De asemenea, în săptâmîna ce ur­ calităţii. Exponate şi planşe cienţa deplasărilor carava­ punde cercetătorii Muzeului
rea unui grup sanitar la Cunţa, la pavarea mează, comunele Şard, Luncoiul de Jos, Sar- jumătatea lunii noiembrie au însoţit prelegerea, sporin- nei, se face apel la tradiţia regional din Deva. Veţi ve­
unor străzi ce Însumează 2.500 m.p., la ame­ misegetuza (Haţeg), Zam, Foit şl Glrbova si­ se vor termina lucrările la du-i puterea de convingere. istorică locală, la fapte al că­ dea obiecte ale strămoşilor lucioasă
axa Tuştea—Poieni
najarea de spaţii verzi, plantarea a 350 pomi Profesorii Vasile Găinam şl ror ecou se mai menţine în etc., etc,*'. In sfîrşit, e o pro­
ornamentali şi 50.000 flori. Aceste succese le-au tuate pe primul loc in întrecerea pe raioane, Ioan Andriţoiu au îmbogăţit tradiţia orală a oamenilor. punere. tex lui poate fi altul, După mai multe Încer­
adus binemeritatul loc I pe regiune, diploma vor primi diplome şi premii tn obiecte. Caravana muzeistică răspun­ dar la obiect, nu de genul :
de astfel dorinţei tot mai „Organizează în ziua de..., cări şi experimentări, tn la­
intense a oamenilor de a-şi ora de..., la căminul cultu­ boratorul uzinal, chiraisU
Mîine apare în chioşcurile cunoaşte istoria propriei lor ral..." — formulă uzată, par­ Dicu Elena şi ing. T. Eu­
Dc cc numai îo la sulă ? Peste 33 milioane localităţi, contribuie la întă­ ţial compromisă. gen, de la U.M. Cugir, au
reuşit să pună la punct un
rirea educaţiei patriotice şi
Acestei propuneri ii adău­
pensii şi ajutor de difuzare a presei la familiarizarea auditorilor găm sugestia de a îmbogăţi nou procedeu de nichelare
începutul lunii noiembrie lui a rămas nearatâ luni In şir. cu aspectul vestigiilor arheo­ exponatele cu desene, diapo­ a pieselor de la maşinile
i-a găsit pe membrii coopera­ Deseori li s-a precizat mecani­ logice. zitive şi un număr mai mare de cusut. După vechiul pro­
tive; agricole din Haţeg cu o zatorilor ce au de făcut, dar el social suplimentul social - cultural Deplasarea de la Tîmpa, de obiecte. Cu îmbunătăţirile cedeu de nichelare, piesele
suprafaţă de teren destul de au amînat executarea arături­ prima din seria pe care şl-au ce-i vor fi aduse pe parcurs, aveau o suprafaţă mată.
mare nearatâ. Din cele 100 de lor de pe o zj pe alta. Iată de Un calcul economic fă­ propus-o muzeografii deveni, caravana muzeistică poate Pentru a deveni lucioase,
hectare planificate, doar pe 30 ce acum, cînd există posibili­ cut de către serviciul pre­ „RITMURI HUHEDOREHE a demonstrat utilitatea şi e- deveni una dintre cele mal ele trebuiau lustruite.
s-au executat ogoare de toam­ tatea realizării ogoarelor pe vederi sociale şi pensii din ficlenţa caravanei muzeisti­ eficiente căi de educaţie pa­ Prin noul procedeu se
nă. De această situaţie nu este toate suprafeţele, cooperatorii cadrul Sfatului popular al ce. Această scurtă lecţie de triotică a maselor, de stimu­ realizează o nichelare lu­
mulţumită nici tovarăşa Maria din Haţeg cer un ajutor mai oraşului Deva arată că, Sn istorie, legată nemijlocit de lare a interesului pentru cu­ cioasă, înlăturîndu-se ope­
Medrea. inginera cooperativei, substanţial din partea brigăzii cele 10 luni care au trecut trecutul unei aşezări, este noaşterea trecutului istorio raţia dc lustruire şi mano­
care ne-a explicat câ întreaga de tractoare. Pe 15 hectare eli­ din acest an, s-au acordat Cititorii care nu vor reuşi să dorită de localnici, răspunde al localităţilor regiunii. pera respectivă.
suprafaţă este de multă vreme berate de culturile legumicole pensii şi ajutor social Sn preferinţelor lor. Debutul T. ISTRATE
eliberată. se impune executarea imedia­ valoare dc mai bine de 33 intre în posesia suplimentului
Arăturile se execută cu In- tă a ogoarelor întrucît aici, pri­ milioane. Această cifră este
tîrziere din cauza slabe; acti­ măvara devreme, vor fi însă­ raportată doar la numărul se pot adresa redacţiei ziarului
vităţi a brigăzii de tractoare mânţate o parte din culturile de pensionari din oraşul
nr. 4, de la S.M.T. Haţeg. Pen­ mai timpurii. De asemenea, ce­ Deva şl Simeria. La Sime- nostru care, în limita posibilită­
tru a argumenta cele spuse, in­ le 27 de hectare eliberate încă ria de exemplu, peste 2.700
din vară de grîu, 20 de hectare
terlocutoarea a precizat câ o su­ eliberate de coceni de porumb de ceferişti primesc la do­ ţilor, va satisface şi aceste cerinţe.
miciliu, pensiile
trimise
prafaţă de 27 hectare eliberată şi alte suprafeţe ce au mai ră­ prin oficiul P.T.T.R
încă din vară de cultura griu­ mas trebuie grabnic arate.
luat însă la rost: „Ce te-ai a­
PATRU ORE LA „AUTOSERVICP1 pucat sâ spui ăluia de la ziar
tot, mii..." şi mi-a zis pe nu­
me. „Dar ce era sâ fac? zic." „Să
le spui mal pe ocolite... Te a-
flî şi tu deştept...'. Aşa câ, ce
Vecinii mei de apartament Convinşi de adevăr, era ga­ rampa de spălare s-a şi ars. nează pompa de uscat 7 Sînt sâ vă mai spun, n-aş vrea sâ
au maşini. Nimic neobişnuit ta să ne grăbim la o cafea. Nu maj‘ funcţionează. Ca să în pericol. Dacă nu vor ■ fi ajung iarăşi la ziar. Tac...'
pentru zilele noastre. Alte băuturi n-am vrut să spălăm maşinile pe dedesubt, protejate, în cîteva zile se Şi omul a tăcut iar noi
— Ce faci, Iucule ? mă în­ consumăm fiindcă bufetul trebuie să le scoatem de aici, distrug. ne-am înv»rtit în Jurul maşi­
treabă unul dintre ei. de-aici n-are nici frucola, nici să ]e ducem la rampa de afa­ ...Stăteam şi mă uitam şi-mi nilor, fără pic de exagerare,
— De ce ? pepsi, nici limonadâ. Raftu­ ră. Acolo nu sînt becuri. Dacă . dădeam seama câ omul are timp de patru ore. Spre ple­
— Nu mergi cu noi 7 rile sînt pline numai de bă­ răstorn o maşină, cine-o plâ- dreptate. Cei cîţiva tineri se care, am schimbat cîteva cu­
— Unde ? uturi „şofereşti" : coniac, turţ, chinuiau să spele maşinile vinte şi cu şeful de tură.
— Dacă ai timp, vino cu şliboviţă etc. Am renunţat şi cum puteau iar aparate­ — Ceva e în neregulă aici.
noi, pînâ la „Autoservice4'. la cafea şi la tot. Ne grăbeam. Cum sînt le nou, nouţe stăteau lin­ Cînd tura noastră, de exem­
Faci şi tu o plimbare. Nu Am ieşit din holul deosebit gă ei. O dată nu le mer­ plu, intră in serviciu, douâ-
stăm mult, vreo 20-30 de mi­ de primitor, cu căldură, mo­ gea nu ştiu ce pompă, al­ trei ore trebuie sâ repare şi sâ
nute. Spălăm maşinile şl le bilat modern, unde un apa­ deserviţi tă dată nu funcţionau jeturile pună lucrurile In punct după
gresâm. rat de radio cînta iar un tele­ cu apă (dacă mă exprim co­ cealaltă tură. Nu ne place
...Eram obosit. Mă gîndeam vizor se odihnea din lipsă de uutomobiliştii rect), mai tîrziu motivau câ nici nouă şi parcă ni-e ruşi­
că-mi face bine o scurtă antenă. Ne gîndeam câ nu e motorul electric a ars şi câ ne că nu putem servi clienţii
plimbare spre seară. frumos să fim aşteptaţi. Am trebuie dus la rebobinat. cum trebuie. Intr-adevăr, pa­
— Merg. zic, peste o jumă­ ieşit la boxele de spălat şi — Sînt multe lucruri ce
tate de oră sîntem înapoi ? gresat. „Să fie oare gata 7". trebuie puse aici la punct, îmi tru ore e nepermis sâ aştep­
— Sîntem ! Nici pe departe. Lucrul era teşte? Dar de mine, cine răs­ spune în continuare acelaşi taţi. Mîine dimineaţă mjrg la
punde ? O pompă a explodat
...Urcăm în „Skodiţe4' şi în de abia la început. muncitor. Dar, eu nu mai zic preşedinte şi-i spun tot.
trei minute am fost la „Au- — De ce merge aşa de ieri, nu mai poate fi folosită. nimic. Am zis o dată şi am a­ — ...Oare s-o fi dus ? !
toservice44. greu ? întrebăm pe unul din — Şi cine le-a stricat ? juns la ziar (omul nu ştia cu
— Ştiu eu... unii...
— Ce doriţi 7 ne întîmpi- muncitori. A trecut o Jumă­ — Şi cine plăteşte pagube­ cine vorbeşte) Cînd eram I. CIOBOTA
nâ un muncitor. tate de oră şi... le 7 dincolo, pe strada „Dr. Petru
Groza“, a venit un tovarăş de
— Spălat şi gresat, zic ve­ — Aşa-i, merge greu, deşi — Domnul din ceruri.. la ziar şi ne-a văzut cum lu­ P.S. Staţia de „Autoservj-
cinii mei. n-ar trebui. Am pornit-o râu completează cineva de ală­ crăm. Ne-a întrebat ce ne lip­ ce" din Deva aparţine de coo­
— Intr-o Jumătate de oră de la început. turi... seşte, ce ne doare, l-am spus perativa „Solidaritatea44. Pre­
e gata ! — Cum adică ? — Astea s-au stricat acum. Ce era sâ fac 7 Sâ nu-i spun î şedinte. Gherman Nicolae, vi­
— Ti-am spus ! — îmi re­ — Păi, uitaţi, azi e a treia dar peste o săptâmînâ... Ui­ A doua zi tovarăşii de la con­ cepreşedinţi. Ştirbu Ioan, ............A
plicară zîmbitori şi satisfă­ zi (1 XI) de cînd am deschis taţi ! Veniţi cu mine. Vedeţi
cuţi vecinii de apartament. şi, deja, motorul care poartă motoarele astea care angre­ ducerea cooperativei m-au şi Şendreanu Gheorghe. Au fost reaprinse luminile In Palatul cultural din Lupeni, complet renovat.
Foto i I. TEREK