Page 17 - Drumul_socialismului_1967_11

Regională
Hunednara-P^v.-)
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNTTT-VA 1
Şedinţa solemnă de la Moscova

consacrată telei de-a 50-a aniversari

a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie

. ! r t
MOSCOVA 4. — Corespon­ lui C C. al F.N.E. din Vietna­ prim-secretar al C.C. al P.C.
denţii noştri la Moscova S. Po- mul de .sud, ’Dolores Ibarruri, din Azerbaidjan, Antanas Sne-
dinâ şi N. Cristoloveanu, trans­ preşedirite al Partidului Comu­ cikus, prim-secretar al C.C. al
mit : - > , t nist din Spania, J. Ţedenbal, P.C. din Lituania, Ivan Bodiul,
In sala Congreselor de ,.la conducătorul delegaţiei de prim-secretar al C.C. al PC.
Kremlin a continuat la 4. no­ partid şi guvernamentale a Re­ din R.SS. Moldovenească. Av-
iembrie şedinţa solemnă comu­ publicii Populare Mongole, Ţoi gust Voss. prim-secretar al C.C.
nă a C.C. al P.C.U.S., a Sovie­ En Ghen, conducătorul delega­ al P.C. din Letonia, Turdakun
tului Suprem al U.R.S.S.,şi a ţiei de partid şi guvernamen­ Usubaliev, prim-secretar al C.C.
Sovietului Suprem al R S F.S.R , tale a R.P.D. Coreene, Viile al P.C. din Kirghizia, Djabar
consacrată celei de-a 50-a ani­ Pessi, secretar general al P.C. Rasulov, prim-secretar al C.C.
versări a Marii Revoluţii So­ din Finlanda, Gus Hali, se­ al P.C. din Tadjikistan, Anton
cialiste din Octombrie. cretar general al P.C. din Kocinian, prim-secretar al C.C.
In cadrul şedinţei solemne, S.U.A., Aii Sabri, vicepreşedin­ al P.C. din Armenia, Balîş O­
Dezbaterea documentelor Plenarei în dimineaţa zilei de sîmbătâ, te al Consiliului de Miniştri.al . vezov, prim-secretar al C.C al
a luat cuvîntul
R A.U., John Gollan, secretar
P.C, din Turkmenia, Ivan Ke-
tovarăşul
Nicolae Ceauşescu. secretai ge­ general al P.C. din Marea Bri- bin, prim-secretar al C.C. al
neral al C.C, al Partidului Co­ tanie, Max Reimann, prim-se- P.C, din Estonia.
C. C. al P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 munist Român cretar al C C. al P.C din Ger­ lemne a luat cuvîntul Leonid
In încheierea şedinţei
so­
Au mai rostit cuvlntări de
mania. R. Arismendi, prim-se-
salut Antonin Novotny, con­ cretar al C C. al P.C. din Uru- Brejnev, secretar general al
ducătorul delegaţiei de partid guay. S A Dange, preşedintele C.C. al P.C.U.S. După ce a sub­
şi de stat a .R.S. Cehoslovace, Consiliului Naţional al P.C. din liniat caracterul istoric al a­
Janos Kadar, conducătorul de­ India,' Luis Corvalan, secretar cestei şedinţe ..solemne, Leonid
legaţiei de partid şi guverna­ general al C.C. al P.C. din Brejnev a mulţumit conducă­
PERSPECTIVE NOI ÎN RIDICAREA mentale a R.P. Ungare. Todor Chile, şi alţii. comuniste şi muncitoreşti, tu­
torilor delegaţiilor partidelor
Au luat. de asemenea, cuvîn­
Jivkov. conducătorul delegaţiei
de partid şi guvernamentale a
turor oaspeţilor străini pentru
lar al C.C. al P.C. din Uzbe-
R. P. Bulgaria, Luigi Longo, tul Şaraf Raşidov, prim-secre- cuvintele calde de salut şi urâ-
secretar general al P.C. Itali­ kistan. Dinmuhamed Kunaev, rile adresate comuniştilor, în­
an, Iosip Broz Tito, conducăto­ prim-secretar al C.C al PC. tregului popor sovietic.
NIVELULUI TEHNIC AE PRODUCŢIEI stat a R.S.F. Iugoslavia. Dang din Kazahslan, Vasili Mjava- şit prin intonarea Internaţio­
rul delegaţiei de partid şi de
Şedinţa solemnă a luat sfîr-
nad/.e, prim-secretar al C.C. al
Cian Thi, membru al Prezidiu­
nalei.
P.C. din Gruz.ia, Velj Ahundov,
Oameni ca vechi zat introducerea teh­ zării i-a scutit pe siune şi debit pe baza indicii tehnîco-econo-
state de serviciu în nologi i lor moderne, muncilor şi pe specia­ cărora indicele de u- nvici obţinuţi la a-
combinat, care au intensive de elabora­ list de mari eforturi litizare a agregatelor cestc furnale să fie m i m A H A TOVARĂŞULUI
crescut o dată cu re a fontei şi otelului. fizice, obligîndu-i in a crescut cu peste 22 cei mai buni din ţară,
Hunedoara, vorbesc Uneori însă. ches­ schimb să gîndească la sută. Avantajele realizindu-se o pro­
despre coordonatele tiuni mărunte, cu cer­ mai mult. Acest fe­ au fost multiple. ductivitate ce depă­
oraşului, dar mai ales te efecte economice, nomen ae compensa­ Consumul specific de şeşte 1,4 tone pc
despre acest pilon im­ n-au putut fi rezol­ ţie se întîlneşte peste cocs s-a redus cu 240 m.c. şi zi. Din calcu­ NICOLAE CEAUŞESCU
portant al economiei vate din cauza unei lot în combinat. Lis- kg pc tona de fontă, lele de pină acum re­
noastre ca despre ce­ rigidităţi în finanţa­ la exemplelor este iar preţul său de cost zultă ră Ia fiecare
va drag şi apropiat rea şi creditarea pro­ numeroasă. Să alegem a scăzut cu aproape tonă de fontă se rea­
ce s-a încorporat în ducţiei şi investiţii­ doar cîteva : 180 lei. Un spor în­ lizează un beneficiu Dragi tovarăşi, cuceririle revoluţiei, au construit societatea
munca şi viaţa lor. lor. Documentele re­ Mecanizarea trans­ semnat al producţiei de 330 Iei, introduce­ Exprîmind satisfacţia delegaţiei de partid socialistă, găsind soluţii problemelor comple­
Dezvoltarea combina­ centei plenare a par­ portării cocsului me­ de fontă s-a obţinut rea noii tehnologii de şi guvernamentale române de a participa la xe ridicate de înfăptuirea unei opere de o a- ,
tului a fost determi­ tidului prevăd un talurgic pe bandă de prin darea în funcţiu­ fabricaţie a fontei cu şedinţa solemnă comună a Comitetului Central semenea amploare; şi îmbogăţind cu.multiple
nată ele dezvoltarea complex de măsuri la uzina cocso-chimi- ne a noilor furnale inangan redus, re- al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi valoroase învăţăminte tezaurul teoriei şl
continuă a producţiei menite să înlăture a­ câ la grupul de fur­ de mare capacitate, nunţîndu-se la mine­ a Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi a Sovietu­ practicii revoluţionare. (Aplauze).
construcţiilor de ma­ ceste anomalii, în nale de 200—300 m c. care au dus la o creş­ reul de mangan din lui Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Punînd în centrul politicii sale economice
şini, creşterea în ritm sensul că centrala in­ a determinat o creş­ tere efectivă a volu­ şarja de încărcare, a Federative Ruse, am deosebita plăcere de a industrializarea socialistă, Uniunea Sovietică
rapid a capacităţii dustrială va dispune tere a productivităţii mului mediu al fur­ avut efecte economi­ adresa — cu prilejul celei de-a 50-a aniversări şi-a dezvoltat în ritm intens forţele de pro­
transportului fero­ i de o parte din bene­ furnalelor cu circa 2 nalelor de la 350 m c ce deosebit de avan­ a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — ducţie, a făurit o industrie puternică, a reor­
viar, rutier şi naval, , ficiile realizate, pu- la sută şi o scădere în 1960, la 440 m.c. in tajoase. Numai la ganizat agricultura şi celelalte ramuri ale e­
de extinderea con­ ? tind astfel executa a consumului speci­ 1965, ajungînd in secţia 1 furnale se ob­ membrilor Comitetului ■ Central al Partidului conomiei pe baza. relaţiilor de producţie so­
strucţiilor metalice şi lucrări de moderniza­ fic de cocs (pentru că prezent la 620 m. c. ţin anual pe această şi ai guvernului sovietic, deputaţilor, tuturor cialiste, creînd condiţiile avîntului • continuu
satisfacerea altor ce­ re, amenajări, reuti- acum se ciuruieşte), Gradul înalt de teh­ cale aproape 3.600.000 comuniştilor, întregului popor sovietic, cele al întregii societăţi sovietice. Astăzi, după 50
rinţe. Statul a alocat, lări şi alte îmbunătă­ în medie cu 2,5 la nicitate a furnalelor Ici economii. Avem mai calde felicitări şi un salut frăţesc de so­ de ani de, la Revoluţia Socialistă din Octom­
în acest scop, impor­ ţiri tehnologice. Efor­ sută, realizîndu-se pe 7 şi 8 permite creş­ lidaritate • internaţionalişti din partea Comi­ brie, Uniunea Sovietică a devenit un stat în-'
tante fonduri băneşti, tul creator al oame­ această cBle mai terea temperaturii ae­ Ing. CONSTANTIN TOMA tetului Central al Partidului Comunist Ro­ florilor, o putere economică, politică şi mili- 1
dotind combinatul cu nilor va fi stimulat mult de 4.000.000 lei rului insuflat la cir­ felul «ervicioloi plan Grupul şcolar .profesional mân. a Consiliului de Stat şl Consiliului de tară de prim rang, ale cărei înfăptuiri sînt
agregate şi instalaţii în căutarea unor so­ economii anual ; gă­ ca 1.000° C şi o pre­ la itclorol de înveatî(îi Cugir. Maistrul instructor Be- Miniştri, a întregului popor român. (Aplauze larg recunoscute şl apreciate de opinia publi­
ele înalt nivel tehnic luţii şi procedee teh­ sirea celei mai op­ siune de 1,2 atmosfe­ lag. SEPTIMIU POPA jenaru Petru, împreună cu e­ prelungite). că mondială. O expresie grăitoare în acest
Gradul înalt de teh­ nologice cit mai efi­ time variante a sis­ re, la gura de încăr­ serviţi») lehnîc levul din anul I strungari Ro- Revoluţia din Octombrie — strălucită în­ sens o constituie remarcabilele succese ale.
nicitate u producţiei, ciente. temului de insuflare care. împreună cu C. S. Hnned«a»a moşan Marin, verifică o piesă cununare a luptei revoluţionare pline de ab­ Uniunii Sovietice în explorarea Cosmosului,
perfecţionarea şi mo­ Este un fapt incon­ a aerului în furnale finisată. negaţie a proletariatului, a maselor munci­ în folosirea energiei nucleare şi în alte do­
dernizarea continuă testabil că introduce­ a modificat regimul celelalte modernizări, (Continuare toare din Rusia, sub conducerea încercată a menii de importanţă hotărîtoare pentru dez­
a secţiilor a favori­ rea largă a automati­ de temperatură, pre­ toate acestea fac ca fn pag. e 3-a) Foto: V. ONOIU Partidului Comunist făurit de Lenin — a voltarea ştiinţei şi tehnicii, pentru civilizaţia/,
inaugurat o eră nouă în istoria universală,
umană.
era ridicării unor uriaşe forţe revoluţionare Poporul român se bucură din adîncul ini­
de pe toate continentele la lupta pentru li­ mii de marile înfăptuiri ale oamenilor sovie­
In întîmpinarea Conferinţei chidarea exploatării omului de către om, pen­ tici în construirea edificiului comunismului,
ii noştri societăţii, pentru afirmarea socialismului pe — care constitui* un factor de însemnătate
tru adinei prefaceri înnoitoare în organizarea
daosebilA âl întăririi sistemului mondial so­
Naţionale a P.C.R. scară mondială. (Aplauze). cialist, al luptei pentru cauza nobilă a apără­
Ca rezultat al Revoluţiei din Octombrie, a
rii păcii şi prieteniei între popoare, al creşte­
fost făurit primul stat al muncitorilor şi ţă­ rii' Influenţei ..ideilor Socialismului în lume.
ranilor, s-a construit noua orînduîre socială (Aplauze prelungite).
pe a şasea parte a globului pămîntesc. Sînt
Este deosebit de plăcut pentru noi să re­
CEEA CE REALIZĂM—NUMAI transmit: Pentru siguranţa cunoscute eforturile eroice şi sacrificiile fă­ levăm şi cu acest prilej sărbătoresc puterni­
cele sentimente prieteneşti de solidaritate in­
cute de popoarele Uniunii Sovietice pentru a
birui dificultăţile generate de nivelul econo­
pietonilor mic scăzut moştenit de la Rusia ţaristă, de ternaţionalişti dintre comuniştii români şi so­
vietici. dintre cele două ţări şi popoare ale
anii îndelungaţi de război împotriva interven­ noastre. Aceste sentimente şi-au găsit o amplă
DE CALITATE SUPERIOARĂ! tonilor în oraşul Haţeg. HAŢEG (de la Petre Fârcaşiu). ţiei imperialiste şi a agresiunii hitleriste. Este manifestare atît în anii Revoluţiei, în cadrul
• Măsuri pentru protecţia pie­
unor mari acţiuni şi bătălii sociale din ţara
meritul istoric al popoarelor Uniunii Sovieti­
jurări atît de grele, au apărat şi consolidat
Pentru evitarea accidentelor ce, al partidului lor comunist, că, în împre­ (Continuare în pag. a 4-a).
Un suflu nou a pătruns In cumpărat din magazin, ca în oraşul Haţeg au fost luate
fabrici fi uzine, la furnale şi un veritabil controlor de ca­ • Un modern complex de ali­ în ultimul timp o serie de mă­
ofelării. El mobilizează e­ litate. Cind am citit pe eti­ mentaţie publică, în construcţie suri. Ultima de acest fel este
nergii creatoare, le pune in cheta ce însofea produsele, încadrarea bifurcaţiei din pia
aefiune. Este acel suflu pre­ numele fabricii din Sebeş la Teiuş. ţa Bucura cu panouri din gri­ Adunarea festivă
mergător marilor evenimente sau Orăştie, am încercat un laje metalice. Panourile opresc
din viata poporului Jiostru, sentiment de mîndrie, de accesul pietonilor pe cuprinsul
la care sintem martori şi au­ respect faţă de colectivele • Pregătiri in preajma deschi­
tori. Un asemenea climat care le-au realizat. Şi acolo intersecţiei şoselelor spre Pe­
propice cifrelor mari au la „Sebeşul" sau la „Vidra" derii „Săptămînii economiei**. troşani, Simeria şî Caransebeş, din oraşul Deva
creat oamenii in îutîmpina- oamenii încearcă, cu deplină dirijîndu-i spre trecerile mar­
rea Conferinţei Moţionale a .justificare, acest sentiment. cate în acest scop.
partidului nostru. Alături de De aici nc-au fost expediaţi In sala „Arta” din Deva, a avut loc ieri a­ secretar al Comitetului orăşenesc Deva al
siderurgicii Ihuiedoarei, de cu 3,5 la sută mai mulţi cio­ Peste 1.000 de elevi, fost aprovizionate cu foi şî tim­ dunarea festivă consacrată semicentenarului P.C.R., Elena Borza, preşedinta Comitetului
minerii de pe Jiuri, din Po­ rapi de relon de calitatea 1, bre de economii. Prin această Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La regional al femeilor, Viorel Faur, prim-secre­
iana Rusca sau Zarand, le.r- iar fabricile de confecţii au. acţiune, numărul depunătorilor In construcţie un festivitate au participat activişti de partid şi tar al Comitetului regional Hunedoara al
primit cu 2-5 procente mai noi depunători
tilişlii de la Sebeş şi prelu­ la C.E.C. a crescut pînâ acum de stat, conducători de întreprinderi şi insti­ U.T.C., dr. docent Octavian Floca, preşedintele
crătorii de blănuri de la O- multe blănuri de primă ca­ mare complex de tuţii, numeroşi oameni ai muncii din oraşul Comitetului regional pentru cultură şi artă,
râştie şi-an pus priceperea şi litate. la C.E.C. în şcolile din Ilia, Certej, Do- Deva. Romulus Rusu, preşedintele filialei regionale
pasiunea în slujba realizării Cifrele, aşa cum arata ele bra. Burjuc, Zam şi altele, cu In prezidiu au luat loc tovarăşii: Gheorghe A.R.L.U.S., Maria Mitrofan, directoarea Şco­
de produse cit mai multe, nu exprimă totul, dar sînt peste 1.000. alimentaţie publică Călin, membru al C.C. al P.C.R,, prim-secretar lii de 8 ani nr. 4 din Deva, Ladislau Ghezan,
care să treacă cu .succes ev a- rezultatul unor căutări asi­ JLIA (de la Miron Tic). al Comitetului regional Hunedoara al P.C.R., miner fruntaş la E. M. Deva, Mihai Muntea-
rnenul evigcnl al calităţii. due, al orelor petrecute in Vichente Bălan, preşedintele Comitetului exe­ nu, cooperator la C A P. Sintandrei.
Este adei.ăraf, perechea de tovărăşia cărţii, sau iu şcoa­ Intre 24 şi 30 noiembrie se „Şcoala mamei" TEIUŞ (de la Adrian Oţoiu). cutiv al Sfatului popular regional, Gheorghe Despre insemnătotea Marii Revoluţii So­
ciorapi sau cea de mănuşi, la de ridicare a edificării. desfăşoară „Săptâmina econo­ Vuşdea, secretar al Comitetului regional Hu­ cialiste din Octombrie a vorbit tovarăşul
tricotajul sau haina de bla­ Acum, cind fiecare dintre noi miei". Pentru reuşita acţiunii, : In centrul Teiuşului, pe o nedoara al PC.R., Mogoş Alexandru, prim- Gheorghe Călin.
nă nu au rezonanta otelului, ne pregătim să înthnpinăm Casa raională de economii Ilia ILIA (de la E Drâgoescu). suprafaţă de circa 800 m p., se
dar şi acolo la maşina „Cot­ Conferinţa Moţională a parti­ urmăreşte mai multe obiecti­ înalţă o nouă construcţie. Aici Evoclnd măreţul eveniment,
lon" sau la cea de polizai dului. grija ca ceea ce rea­ ve : îmbunătăţirea deservirii In comuna Dobra, raionul va fi un modern complex de petrecut acum 50 de ani pe Ilici Lenin, Revoluţia din sei muncitoare din cele două
piei, acelaşi mobil pune in lizăm să ţie de calitate, cres­ la ghişee, atragerea unui nu­ Ilia, funcţionează un curs alimentaţie publică, care va pămîntul Rusiei, vorbitorul a Octombrie a stimulat avîntul ţâri, au reprezentat o manifes­
revoluţionar al clasei > munci­
valoare priceperea oameni­ te in valori. Aici îşi are, de măr mai mare de depunători, „Şcoala mamei” la care parti­ cuprinde un restaurant cu te­ arătat că Revoluţia din Oc­ toare, al maselor largi populare tare vie a prieteniei dintre
poporul român şi popoarele U­
lor. Şi, dacă pe poarta fabri­ fapt, izvorul (aptul că de la popularizarea prin mijloace cipă mame şi viitoare mame. rasă, o cofetărie, laborator pen­ tombrie a dat o lovitură pu­ rle pe toate meridianele globu­ niunii Sovietice.
tru preparate, depozit pentru
cii „Sebeşul" au ieşit in c- „Sebeşul" au luat colea ex­ variate a avantajelor depune­ La acest curs, ele vor audia un păstrarea băuturilor, bucătărie, ternică sistemului imperialist, lui. Sublioiind rolul conducător
cest an cu 93.900 de perechi portului numai produse care ciclu de 10 lecţii, axate pe te­ slâbindu-i considerabil forţe­ însufleţiţi de profunde sen­ al Partidului Comunist al U­
mai mulţi ciorapi, cu 23.000 au promovat cu succes exa­ rilor la C EC etc. Pe această me specifice mamei şi copilu­ carmangerie, cameră frigorifi­ le, a marcat începutul unei timente internavîonaliste, cla­ niunii Sovietice, făurit de Le­
de bucăţi mai multe tricota­ menul de calitate, cd fiecare temă, cinematografele' săteşti lui. Dintre temele mai intere­ că pentru. păstrarea alimente­ ere noi în istoria omenirii, sa muncitoare, ţărănimea, in­ nin, în înfăptuirea victoriei
je de cil planul, dacă la „Vi­ arLicol sau blană realizate la vor prezenta 7 jurnale iar Ia sante amintim : „Alăptarea şi lor, vestiare, centrală termică, era revoluţiilor proletare şi a telectualitatea progresistă, râs- primei revoluţii proletare, suc­
dra" Orăştie s-au produs în „Vidra" primesc aprecieri u­ căminele culturale vor fi orga­ creşterea copilului", „Igiena a­ pivniţă etc. Acum se lucrează socialismului. Pregătită şi des­ punzînd cu elan chemării so­ cesele popoarelor sovietice în
plus 17.800 perechi de mă­ nanime din partea beneficia­ cialiştilor români, şi-au expri­ industrializarea socialistă a ţâ­
nuşi şi 3.200 bucăţi de arti­ rilor şi cumpărătorilor. nizate conferinţe şi convorbiri. limentaţiei la copii”. „Preve­ la înălţarea pereţilor despărţi­ făşurată sub conducerea Parti­ mat cu fermitate solidaritatea rii, în trecerea la marea agri­
cole de blănărie, toate aces­ Pentru a veni în sprijinul ele­ nirea şi combaterea bolilor" tori. Obiectivul va fi terminat dului Comunist al Uniunii So­ cu cau^a revoluţiei din Octom­ cultură socialistă, în domeniul
tea poartă amprenta miiui- S. POP vilor, toate şcolile din raion au etc. în anul viitor. vietice. în frunte cu Vladimir brie. In Capitală şi în celelal­ ştiinţei şi tehnicii, vorbitorul a
lor îndemînaiice, a gindirti te centre muncitoreşti se suc­ subliniat că producţia indus­
tehnice care a scos din um­ cedau valuri de . demonstraţii trială a U.R.S S. a crescut de
bră modalităţi noi, resurse şi greve de solidaritate cu re­ 66 de ori faţă de anul 1913, a-
noi de produci ie. voluţia rusă. jungînd să realizeze în prezent
Mu este uşor să produci Pregătiri pentru ilustrată hunedoreană Aceste acţiuni au înscris file aproape 20 la sută din întreaga
mult, dar să realizezi din ce memorabile în cronica legătu­ producţie industrială mondială.
fn ce mai multe produse ca­ rilor internaţionaliste dintre
re să răspundă celor mai va­ sezonul rece mişcările revoluţionare ale cla­ (Continuare in pag. a 4-a)
riate exigente 1 Fiecare din­
tre noi şi-a manifestat aceas­ La Preparaţia cărbunelui
tă e.vîgcnfâ fală de ciorapul din Petrila s-au luat mai -m m
sau mânuşa pe care le-am multe măsuri pentru asigu­ A a p ă r u t
rarea unor condiţii optime IM
de lucru în timpul sezonu­
lui rece. Dintre acestea e­
Se construieşte numerăm: izolarea conductei
de aburi de la casa cazane-
calea ferată spre lor Ia briclictaj, izolarea
conductei de apă aflată dea­
şantierul C.I.L. Sebeş supra siloz.ului de ovoide,
repararea liniei de smoală,
Constructorii de pe şan­ înlocuirea parţială a con­
tierul Combinatului de in­ ductei uzate de Ia încălzi­
dustrializare a lemnului din rea exterioară şi interioară
Sebeş, au începui o nouă a uzinei, repararea casei HUNEDORENE
şi importantă lucrare. Esle cicloanetor de desprâfuire
vorba (le construcţia căii fe­ şi altele. De menţionat că Cititorii care nu vor reuşi să
rate ce leagă staţia C.F.R. pregătirile pentru iarnă sint
Viniul de Jos de şantierul pe terminate.
C.I.L. Sebeş. La această lu­ La executarea acestor lu­ i.itre în posesia suplimentului se
crare s-au transportai pină crări o contribuţie însem­
In prezenl peste 10.000 tone nată şi-au adus-o echipele pot adresa redacţiei ziarului nostru
pămint şi 500 tone piatră conduse de ITenricli Lorentz,
brută necesară nivelării Elisei Boţan şi Ştefan Zc- care, în limita posibilităţilor, va sa­
terenului. (IL'LIU PREDA meti. (E. DOBOŞ — cores­ Unul din oraşele miniere din Valea Jiului — Vulcan — întinereşte an de an. Foto : N MOLDOVEANU
— corespondent). pondent). tisface şi aceste cerinţe.