Page 18 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 18

DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3§94
                                                                      o.    .  •
          r- —i— ------- ■?itrrrw'W*f,YBBm i
                   $_>  ¥   \ i   J? v* V.î                     >,-•  i %
                                                                       HiZBl                                                                                                                   INSTANTANEE


                                                                       calcms
                                                                       Iuta


                                                                                                                                                                                                  După  nuntă • • o
                                                                        Pe  Valea  Zarandului,  a­
           .'   '   .‘  ;   i;<  '*  5 3 $ ,"   ' & 0 kK   ^    *&î    proape-  de  obîrş.ia  Crişului                                                                                            A  fost  nuntă  mare  la  Cugir.  Toată lumea  era  veselă, cioc­
           <   iii.>*':*A,  «A^&adio^iiifc'  ' /c ig 1 « t &£s#       Alb,  între  Buceş,  Biăjeni  şi                                                                                         nea pahare, dansa.  Cînd s-a luminat de ziua  nuntaşii au pornit
           ¥  ip  :«  î».3^rjsw ;*#$& '                               Ciuruleasa, ia   poalele  Mun­                                                                                          spre casă,  mulţumiţi  că au  petrecut  o seară  de  neuitat.  Pe  la
                                                                       ţilor  Apuseni,   străluceşte                                                                                          vremea  prînzului  au venit  la  sală doi  flăcăi, băieţi  tineri.  în­
                                                                       de  la distanţă' frumosul  mo­                                                                                         drăgostiţi  de sport.  Discutau.
                                                                       nument  al  naturii  „Blilzul                                                                                              —  Iar  a fost  nuntă în  sala  de  sport.  Cum  o  să  se  antrene­
                                                                       calcaros  Vulcan*-.  El  dâ  as­                                                                                        ze  jucătorii  de  tenis ?
                                                                       pectul  unei  veşnice  zăpezi.                                                                                                Care jucători ?
          ?„*.0'î  Î  <:  x -, »\  - r ; ' ^                           Ploile  au  făcut  cărări  în                                                                                              —■  Păi  nu  ştii?  La  nci  este  unul  dintre cele mai  puternice
                         •   T  V v   •   : .::7  .  V.:  :            stînca,  lui;  care  te  diic  sus,                                                                                    centre  de  tenis  de  masă  din  ţară.              ,
          W X .       W $$W $                 X ^ U m                  spre  vîrful  Vulcanului,  cum                                                                                             —  Cum  adică ?
          '■%&(&&■ V v ^ i â M l ^ V  :                                spun  oamenii  de  prin  par­                                                                                              —  Măi,  văd  că  nu  am  cu  cine  discuta.  Credeam  că  dacă
                                                                       tea  locului.  Ihtîlneşti   aici                                                                                        vii  la  sala  de  sport  cunoşti  şi  tu  ceva.
                                                                       şi  multe  peşteri,  dintre  ca­                                                                                           —  Te  rog  să-mi  explici.
           Portativ  de  toamnă.      Foto :  4ÎOAN  LEHOCZKY          re  una  este  de  o  frumu­                                                                                                 —  Avem  cîţiva  jucători  de  mare  talent  ca  Găuri?  Cor­
                                       Deva  1                         seţe  rară.  Prin  ea  se  scur­                                                                                        nel, Mihai Dogaru,  Bildea şi  alţii, antrenaţi  de Nicolae Dornic.
                                                                       ge  o  spumă-  albă  ca  varul,                                                                                         Ei  au  repurtat  multe  succese  pe  plan  naţional.  Din  Cluj  vin
                                                                       Răcoara  peşterii  este  de  in­                                                                                        In repetate  rinduri  propuneri  ca unii  din  aceşti  jucători  să  fie
                                                                       vidiat.                                                                                                                 transferaţi  la ei.  Băieţii  însă  nu  vor.  Ţin  mult  la  oraşul  lor.
                                                                         Acest  punct  de  mare  fru­                                                                                             —  Păi  şi  la  noi  au  condiţii  destul  de  bune.
                                                                       museţe  poate  fi  vizitat  ori­                                                                                           —  Tocmai  că  nu  au.  Asta e  sala  în  care  ar  trebui  să  se
                                                                       când,  atît  vara;  cît  şi  iarna.                                                                                     antreneze.  Dar uitâ-te şi  tu ce mizerie. N-a făcut nimeni cură­
                                                                       Căci  din  drumul  naţional                                                                                             ţenie  după  nuntă.  Mirosul  de  ţuică  a  intrat  şi  în  pereţi.
                                                                        Brad—Abrud,  din   virful                                                                                                 —  Vezi că nu eşti  în. temă ?  S-a proiectat construcţia unei
                                                                        „Gotoncului",  e  cale  scurtă                                                                                         noi  săli.  Se  spune  că  in sâptâmîna viitoare vor  începe  lucră­
                                         regimul                      :  soţindu-vă,  pădurarul  Vio-                                                                                          rile.  —  Ce bine ar fi I
                                                                       pînă  la  bulzul  calcaros.  ln-
             Norocea                                                    rel  Jurcă,  în  grija  căruia                                                                                            —  Apropo,  m-am  intilnit  cu  antrenorul  Nicolae  Dornic...
                                                                                                                                                                                                  —  Şi l
                                                                        se  află  minunatul  loc;  vă
                                                                        conduce  şi  spre  vîrful  ma­                                                                                            —  Spunea  că  dacă  tot  aşa  va  fi  „ajutat"  cu  sala  şi   din
                                           Fauna  pădurilor  din  re­   sivului  de  unde   privirea                                                                                           punct  de  vedere material,  renunţă  să  se  mai  ocupe de  ping-
              In  procesul   dezvoltării   giunea  noastră  devine  tot   cuprinde  peste  munţi  ora­                                                                                         pong.
            societăţii  feudale  pe  teri­  mai  bogata  datorită  condi­  şele  Brad.  Alba  lulia,  Zlat-                                                                                       —  Ar fi  păcat.
            toriile  locuite  do   români,   ţiilor  naturale  favorabile   na  şi  alte  minunate  aşezări                                                                                       —  Sigur că da.  Dar  gîndeşte-te  şi tu.  Nu  i-au  fost achitate
            un  loc  de  seamă  in  menţi­  creşterii  unor  specii  de  a­  din  jurul  acestor  localităţi.                                                                                  nici  măcar, unele  sume  cheltuite  pentru  diferite  deplasări.  A­
            nerea  legăturilor  dc  unitate   nimale  rare,  mai  puţin  cu­  ..,   POLOGE. GEORGE                                                                                             poi  a  fost  cu  sportivii  în  luna  septembrie  la  faza  pe  regiune
            l-au  avutr  prezenţa  aproape   noscute*.  in  ţ$câ,  cit  şi  ac-   maistru  silvic * I * * * 5                                                                                  juniori,  faza  pe ţară  juniori,  şi  „Cupa  României".  Conducerea
            continuă  a  unor  posesiuni,   KliunŞoi*  întreprinse  în  aceşt'                                                                                                                 asociaţiei  nu  a  plătit  antrenorului  cele  şase  zile,   scoaterea
            ale  domnilor  şi   boîeciJoc   scop;*. de  gătrs*  organele  de                                                                                                                   din  producţie.
            din  l\Tbltftfva ** şi  Ţara  Ro­  ’derofire "ă  fondul uf  cu?  vâ­                                                                                                                  —  Văd  că  eşti  la  curent  cu  toate.  Hai  la  conducerea  aso­
            mânească  în  Transilvania.   nătoare.                                                                                                                                             ciaţiei  să  vedem  ce spune.
            Acest  fenomen  a   căpătat            |ţl3 \de  lingăii                                                                                           dicta  maşinii  în  codul  morse   Ce  au  discutat  la  conducerea  asociaţiei  nu  ştiu.  Cert  este
            de-a  lungul’ secolelor  aspec­  i i e i u l f  raionul  ALfea,                                                                                    cuvîntul  ales  de  el.  Sistemul   însă  un  lucru.  Secţia  de  tenis  de  la  asociaţia  sportivă  Meta­
            te  diferite  de  natură  poli­  ţ9 M W n     Munţi&r                                                                                              este  relativ  simplu:  pentru  a   lurgistul  Cugir  are  nevoie  de  ajutor concret şi  imediat.
            tică,  economWă  şf "cultiirâ-"   Apuseni,  au  fost  colonizaţi                                                                                   bloca  undele  alfa,  experimen­                                      V.  PLOPEANU
            lă,  a  contribuit  la  menţine­  recent  trei  mufloni  (oi  săl­                                                                                 tatorul  deschidea  ochii;  pentru
            rea  unor  legături  trainice   batice),  de  culoare  brună.                           anunţat  în  cadrul  unei  întru­  determinarea-  efectului  vieţui^   a  le  restabili,  el  îi  închidea.
            şi  durabile  de  natură  eco­  Aceste  animale  rare,  unice   UN  NOU  RECORD         niri  a  Institutului  canadian  de   rij  sub  apă,  asupra  creierului,   Dictatul  cere  multă  vreme:
            nomică  şi  politică,  dar  mai   la  noi  în  ţară,  aduse  din   MONDIAL              mine  şi  metalurgie  că  Statele   plămîhilor  şi  inimii  omeneşti   35  de  sec  pentru  literă.  Dar   Două  tabere  în
            ales  culturală,  care  au  con­  străinătate,  au   asigurate                          Unite  sînt  pe  cale  să  foloseas­  pe  o  anumită  perioadă   da   acesta  este  începutul  comuni­
            servat  şi  perpeluat  unita­  aici  condiţii  prielnice   de   Pilotul  sovietic  de  încercare   că  exploziile  nucleare  pentru   timp.  La  ieşirea  la  suprafaţă,   cărilor  directe  între  om  şi  ma­
            tea  lingvistică  şi  etnică  a   creştere  şi  înmulţire.  Ame­  Mihai!  Komarov  a  stabilit  un   exploatarea  minereurilor,  a  ţi­  medicii  au  declarat  că  cei  doi   şină.  Pasul  următor  ar  consta,   „Pregătirile**  de  atac  ale taberelor angajate în luptă,  începu­
            poporului  nostru.           najările  şi  pregătirile  spe­  record  mondial:  fn  cursul  u­  ţeiului  şi  a  gazelor  naturale.   erau  perfect  sănătoşi.  fără  îndoială,  în  posibilitatea   seră  în  jurul  orei  5,50,  cind  primul  autobuz care  trebuia  să ia
              Unul  dintre  boierii  ro­  ciale  făcute  de  către  silvi­  nui  zbor  pe  o  rută  închisă  de   In  acest  scop,  ar  putea  fi  e­  Aceste  experienţe  sînt  efec­  de  a  ne  servi  de  transmisia   drumul spre Deva, anunţase că renunţă  la cureă.  Efectivul  ta­
            mâni  care  a  păstrat  traini­  cultori,  permit  administra­  500  km,  la  bordul  unui  avion   fectuate  în  următorii  cinci  ani   tuate  de  Universitatea  de  stu­  fără  fir.  berelor  creştea  vertiginos  şi  atmosfera  se  încingea  tot   mai
            ce  legături  cu  Transilvania   rea  hranei  necesare  supli­  de  vînătoare  cu  un  singur  loc                   dii  medicale, şi  dentare  din  To­                          mult,  gata  să  răbufnească  de  ambele  părţi.  La  şase  şi  cîteva
            a  fost  logofătul  Toan  No­  mentare,  în  special   pe   „E-266"  (construit  de  Artem   circa  1.000  de  explozii  nucle­  kio  cu scopul  de  a  culege  date   TOATE  VERTEBRATELE  AU   minute  un  autobuz  arhiaglomerat  plecă  spre  Deva,  mai  redu-
                                                                                                                                                                                               cînd  din  nemulţumirile  pasagerilor.  Dar  numai  pe  jumătate,
                                                                                                    are  pe  an.  De  asemenea,  ener­
            rocea*  din  Piteşti.  Om  po­  timp  de  iarnă  şi  proteja­  MikoianK  el  a  dezvoltat  o  vi­  gia  nucleară  poate  fi  folosită   necesare  planurilor  pentru  vi­  MEMORIE  căci,  aşa  cum am spus,  a  plecat  unul, nu două cum scrie  grafi­
            litic,  acesta  a  fost  trimis   rea  mufIonilor  de  eventua­  teză medie de 2.930  km  pe  oră.   pentru  săparea  de  canale  şi   itoarele  construcţii  de  stîi'pi          cul. Cu chiu cu vai la ora 6,20 a  mai apărut un autobuz în au-
            prin  1564  de  socrul   său,   lele  atacuri  din  partea  al­  Fostul  record  era  de  2.644-  km   porturi  şi  pentru  construirea   şi  poduri,  care  vor  face  nece­      togară, luat pur şi  simplu  cu  asalt de cele două  tabere a căror
            domnul  Ţării   Româneşti,   tor  animale  feroce.        pe  oră  şi  aparţinea  unui  pilot   şoselelor.            sar  ca  muncitorii  să  rărnînâ   Studiind  fenomenul  memo­  răbdare  ajunsese  la  erupţie.  „Atacul"  fusese  declanşat  simul­
            Mircea  Ciobanul, în misiune   Se  dezvoltă  în   condiţii   american.  Mihail  Komarov  a   Dr.  Coffer  a  spus  că  prima   sub  apă  un  timp  mai  îndelun­  riei  la  diferite  animale,  înce-   tan  de  ambele  părţi.  Mai  obişnuiţi  cu  asemenea  atacuri,  na­
                                                                                                                                                               pind  cu  peştii  şi  termlnînd  cu
            diplomatică  la  curtea  prin­  bune  familia  zimbrilor  co­  spus  că  uneori  a  zburat  cu                        gat.                                                         vetiştii  din Teliuc ocupă  primii  reduta  (adică  scaunele   din
            ciară  din  Alba  lulia.  Dom­  lonizaţi  cu  cîţiva  ani   în   peste  3.000;  km  pe  oră.  Timp   explozie  nucleară  semiindus-                maimuţele,  fiziologul  sovietic   autobuz)  iar  navetiştii  deveni  rămîn  în  picioare,  hotârîţi   să
                                                                                                    trială  va  avea  Ioc  Ia  New  Me-
                                                                                                                                                               Ivan  Beritaşvili  a  ajuns  la
            nul  murind,  logofătul  No­  urmă  în  Rezervaţia  din  Pă­  de  zece  minute  aparatul  său   xico  peste  două  sâptămîni,  la   UN  DOMENIU  FANTASTIC   concluzia  că  toate  vertebrate­  nu  părăsească  poziţiile.
            rocea  a  rămas  în  Ardeal,   durea  Haţdgului.  Acest  fapt   s-a  aflat  la  înălţimea  de  lî0   o  adîncime  de  circa  1.300  de             le  au  memorie.  El  a  demon­   Aşa  cum  se  întîmplâ  în  marile  bătălii  şi  de  data   aceasta
            unde a  cumpărat cu  1.360 de   permite  răspîndirea  legen­  km.                       metri  şi  va  permite  exploata­  ÎN  CIBERNETICA         strat  că  peştii  pot  să-şi  amin­  Zeii  (conducătorii  autogării  din  Hunedoara)  au  favorizat  una
            florini  satul  românesc  Ce­  darului  bourean  şi. în  alte                           rea  unui  depozit  de  gaz  natu­                                                         din  tabere. Şi  aceştia  am fost  noi,  navetiştii  deveni; Dar  cei
            tea,  în  apropierea  Teiuşu-   părţi  ale  ţării.  O  nouă  pe­  AMFORE  DE  PESTE  2.000                             Prof.  Edriiond  Dewan,   de   tească  chipuri  din  lumea  ex­  din  Teliuc  au  cedat  neaşteptat  de greu, consimţind să-şi încli­
            Iai.  Pe  lingă  aceasta,  logo­  reche  formată  din  «Rete­      DE  ANI              ral  cu  un  debit  de  opt  cri  mai   la  Centrul  de  cercetări  din   terioară  timp  de  cîteva  secun­  ne steagul  după  ce  autobuzul  făcuse  mai  multe  sute  de  metri
            fătul  şi-a  mai  agonisit  şi   zatul"  şi  „Pumila".  a  fost                         mare  decît  cel  actual.     Bradford  (Massachusetts   —   de,  reptilele  (şopîrlele şi  broaş­  din  autogară  spre  Deva.
                                                                                                                                                               tele  ţestoase)  —  minute  în­
            alte  proprietăţi  la   Sebeş,   expediată  de  curind  pen­  O  echipă  de  arheologi  fran­  TRAIECTORII  TURBIONARE  S.U.A.),  a  reuşit  o  experienţă   tregi,  păsările  —  2-3  zile,  iar   Noi,  cei  peste  50  de  navetişti  deveni, am  întîrziat cu toţii  la
            unde  avea  şi  o  funcţie.  Lo­  tru  colonizare  la  Rezerva­  cezi  a  'descoperit  recent   în                    uluitoare:  el  a  dictat  gîndul   unele  mamifere,  ca  pisica  şl   serviciu. Despre ceilalţi  nu arh  nici un  fel  de veşti.
            gofătul  a  avut  trei  fii,  două   ţia  Piteşti-Trivaie,   regiu­  Corsica,  la  o  adincime  de  54   i   Astronomul  sovietic  Vladi-   său  unui  ordinator,  fără  in­  dinele  —  cîteva  luni.  Expe­  Pentru ca bătălia  să poată  fi  trecută  la locul ce  i  se cuvine
                                                                                                                                  termediul  vorbei  sau  al  scri­
            fete  —  Zamfira  şi  Velica  —   nea  Argeş.  Alte  trei  exem­  de metri,  563  de  amfore  datmd   *:  mir  Cistiakov  a  stabilit   că   sului.  Această  .transmitere  a   rienţele  au  arătat  că  la  proce­  în  istoria D.R.T.A.,  dăm  cîteva amănunte.  Ea  a  avut  loc  în di­
            şi  un  băiat  —  Petru.  Zam­  plare :  Radu,  Rada  şi  Ro­  din  prima  jumătate  a  secolului  formaţiunile  strălucitoare  care               sul  de  memorare  contribuie   mineaţa  zilei  de  2  noiembrie  a.c.,  între  orele  6,20-6,30.
            fira,  împreună  cu  soţul  ei,                           I  e.n.  Cercetările  efectuate  a­  apar  periodic  în  cadrul  pete­  informaţiei  de  la  om  la  maşi­  diferite  organe  de  simţ,  care   Un  navetist  din  tabăra  învingătoare.
            a  ctitorit  biserica  din  Teruş,   mana  şi-au  schimbat   cu   supra  obiectelor  aduse  Ia  su­  lor  solare  sau  în  jurul  lor  se   nă,  care  deschide  un  domeniu   determină  percepţiile  vizuale,             Pentru  conf.
            unde  a  fost  inmnrmintată.   mal bine  de  un  an  în  urmă   prafaţă  au  arătat  că  anrforele   deplasează  pe  traiectorii  tur­  fantastic  în  cibernetică,  a  fost   auditive,  olfactive  şi  gustati­            G.  IGNAT
            Cealaltă  fiică,  Velica,  în  e­  domiciliul  de  Ia  rezervaţia   au  fost  folosite  pentru  trans­  *  bionare.  Descoperirea  prezintă   asigurată,  prin  nişte  electrozi   ve.
                                                                                                                                  fixaţi  pe  craniul  omului.  Ast­
            poca  de  glorie  a  lui  Mihai   de  lingă  Haţeg,  la  Grădina   portul  peştelui  din  Spania  în   interes  nu  numai  pentru  teo-   fel,  experimentatorul  a  reuşit
            Viteazul,  a  jucat  un  mare   zoologică  din   Bucureşti,   Italia.                 .  rie,  ci  şi  pentru  practică,  de­  ca  maşina  de  calculat  să  bată
            rol  Ia  curtea  marelui  voie­                                        O i   v   ,  *fr  oarece  multe  fenomene  de  pe
            vod dc  la  Alba  lulia.  A  fost   unde  stîrnesc  zilnic  admi­  EXPLOZIILE   NUCLEARE   Pămînt  şi  din  Cosmos  (în  spe-   cuvîntul...  .cibernetică".
                                                                                                                                   Experienţa  resoectivă  a  fost
            considerată  prima  doamnă    raţia  a  numeroşi  vizitatori   IN  SCOPURI  ECONOMICE  ’  cial  telecomunicaţiile)  depind   activităţii  electrice  corticale  şi  D I V E R S E
             de  la  palat, avind  o  influen­  din  ţară  şi  de  peste  hotare.  5 .   *   *  ,  t  •  ©» i  * ^   • •  î l ţ  de  activitatea  solară.  posibilă  datorită  intervenţiei
             ţă  considerabilă  asupra  lui                             Dr.  Henry  Coffer,  vicepre­                             a  undelor  corticale  de  veghe,
             Mihai  Viteazul.                              A.  Z.     şedintele  unei  corporaţii  geo-   49  DE  ORE  INTR-UN  BUTOI
                                                                      nucleare  din  Statele  Unite,  a                           denumite  alfa.  Aceste  unde,   £   INTR-UN  parc  din  Bue-
                                                                                                             DE FIER              din  motive  necunoscute,  se                               rători  contribuie  la  stingerea   capul  pacientului,  trimite  im­
                                                                                                                                  blochează  de  îndată  ce  atenţia   nos  Aires  se  va  încheia  cons­  incendiilor.    pulsuri  electrice  într-un  ritm
                                                                                                      Doi  studenţi  japonezi  au  ră­  este  fixată  asupra  unui  obiect   trucţia  celui  mai  mare   ceas              determinat,  provocind  un  somn
                                                                                                    mas  timp  de  49  de  ore  într-un   sau  subiect;  blocîndu-le  multă   din  lume.  El  va  fi  atît  de  înalt   ®  SPECIALIŞTII  sovietici   adine.  Aparatul  va  fi  folosit
                                                                                                    butoi  de  fier  scufundat  la  12   sau  puţină  vreme,  experimen­  incit  va  putea  fi  văzut  din  toa­  au  realizat  ace  impotriva  sur*   pentru  tratamentul  prin  somn
                                                                                                    metri  sub  apă.  Ei  au  făcut  a-   tatorul  a  obţinut • echivalentul   te  cartierele  marelui  oraş.  Ca­  ditâţii  care  vor  putea  fi  fixate   al unor maladii  mintale şi  pen­
                                                                                                   t  ceasta  submersîune  în  cadrul   semnelor  „scurte"  sau  „lungi"   dranul său  fosforescent va avea   în  părul  bolnavului  chiar  in   tru  a  veni  în  sprijinul  viitori­
                                                                                                   ‘ unei  serii  de  experienţe  me­  din  codul  morse  şi,  articulînd   diametrul  de  8  metri.  apropierea  pavilionului   ure­  lor  cosmonauţi  sâ  doarmă  in
                                                                                                    dicale  care  au  avut  ca  scop  aceste  semnale,  el  a  putut  deci                   chii.  Alimentată  de  un  acu­  ciuda  tensiunii  nervoase  pro­
                                                                                                                                                                 &  RECENT,  la  Varese  (Ita­  mulator  cu  cadmiu-nichel,  pro­  vocate  de  zborurile   spaţiale
                                                                                                                                                                lia),  campionatul  naţional  la   teza  are  o  durată  de  funcţio­  prea  îndelungate.
                                                                                                                                                                fumatul  pipei  a  fost  ciştigat   nare  de  12  ore.  Greutatea  to­
                                                                                                                   C ariile  dentare                            de  Gianni  Galletti,  care  a  reu­  grame.                 $   PE  PLATOUL  Katurdan
                                                                                                                                                                                              tală  a  aparatului  este  de  30
                                                                                                                                                                şit  să  fumeze  în  pipa  sa  3  gra­
                                                                                                                                                                me  de  tutun  in  timp  de  1  h                          din  Azerbaidjan  există  un  vul­
                                                                                                                                                                                                                           can  care  sub  presiunea  forţe­
                                                                                                      Cariile  dentare  sînt  un  fe­  cu  un  ţesut  viu  îl  vatâmâ.  De   37’9”4.  Printre  cei  220  de  con­  $   UN  OM  de  ştiinţă  japo­  lor interne, aruncă  în  flux con­
                                                                                                    nomen  foarte  frecvent.  Medi­  aceea,  la  carii  profunde  nu  se   curenţi  se  afla  şi  o   femeie,   nez  a  descoperit  o  metodă  de   tinuu  bucăţi  de  rocă  sparte.
                                                                                                    camentele  folosite  la  tratarea   recomandă  utilizarea  nitratu-   Marîa-Luiza  Ghiroli,   care  a   transfuzie  a  plasmei din sîngele   Acest  „rîu  solid**  înaintează  nu
                                                                                                    acestora  nu  trebuie  să  influ­  lui  de  argint.         rezistat  1  h  21*.          de  animal  la  om.  Sutele   de   18  metri  pe  an.
                                                                                                    enţeze  restul  florei  bacteriafe   Recent,  dr.  Milcio  Boncev
                                                                  v i d l â f e :  , V   ?■ ţ $ & j                                                                                          verificări  clinice  efectuate  pi-
                                                                      -v.;.             ,'<t> j     din  sistemul  de  microcanale   şi  ing.  Kornelia  Zurmalieva  de   ®  DE  CURÎND  pompieri­  nă  acum,  au  dat  rezultate  sa­  ©  CELE  ruai  multe  acci­
                                                                                                    şi  să  neutralizeze  reacţia  acidă   la  Facultatea  de  stomatologie   lor  francezi  li  s-au  pus  la  dis­  tisfăcătoare.  dente  li  se  intimplă  băieţilor
                                                                                                    care  provoacă  procesele   de   a  Institutului  superior  de  me­  poziţie  elicoptere  cu  ajutorul                  in  vîrstă  de  2  ani,  cu  75  la
                                                                                                    descompunere.  In  acest  scop.   dicină  din  Sofia,  au  descoperit   cărora  să  poată  interveni  în   O  AMERICANUL   Omar   sută  mai  multe  decit  copiilor
                                                                                                    se  utilizează  soluţii  dezinfec­  o  nouă  substanţă  impregnantă   cazul  cînd  nu  pot  ajunge  cu   Wing  a  descoperit  un  aparat   de  alte  vîrste  sau  sex.
                                                                                                    tante  şi  substanţe  impregnan-   contj-a  cariilor  dentare,   cu   scara  lor  pînă  in  vîrful  clă­  cu  ajutorul  căruia  se   poate
                                                                                                    te.  Dintre  acestea  din  urmă.   mult  superioară  celor  utilizate   dirii  care  arde.   Elicopterele   provoca  somnul  instantaneu  al   DONATORUL  do  sînge
                                                                                                    cel  mai  cunoscut  este  nitratul   pînă  acum.  Noul  medicament,   sînt  prevăzute  cu  rezervoare   pacientului.  Aparatul  se  pre­  Andrzej  Fersten,  din  Polonia,
                    SPANIA.  —  Cei  patru  gemeni,  Jose  Luis,  Francisco  Javier,  Juan  Carlos,.  Eugenio   de  argint.  Dar  toate  sărurile   nu  atacă  ţesuturile  şi  nu  colo­  de  dte  500  sau  230  litri,  pline   zintă  sub  forma  unei  cutii  de   a  donat  în  28  de  ani  166  litri
               Jesus  Canizares  —  legitimă  mîndrie  a  părinţilor  —  şi-au  sărbătorit  prima  aniversare.  de  argint  care  vin  în  contact  rează  dinţii.  cu  apă,  cu  care  pompierii  zbu­  25  cm/10  cm,  care,  aplicat  pe  de  sînge.
              henri  distractiv©                                                                                                                        Arifm ogrif                          Coperta  literară            Dezlegările  jocurilor



                                                                                                                                                               minier                        (5,10; 5,10)                 publicate  în  ziarul
               ORIZONTAL:  1)  Peşti  care                                                                                                                                                                                  nostru  nr.  3988
             migrează  primăvara  din  Ma­
             Ştima  apelor  (figurat)  —  In­ K S C A e e o sc/ f                                                                                        rect  cifrele   prin                                              PE  DUNĂRE  LA  VALE
             rea  Neagră  în  Dunăre,  pentru                                                                                                              înlocui ndu-se eo
             a-şî  depune  icrele  —  Bac.  2)
                                                                                                                                                         litere,  se  va  obţi­
                                                                                                                                                                                                                          Orizontal :  1)  Supărat  —  Os­
              dică ;  3)  Crustaceu  —  Plasă                                                                                                            ne  pe  vertical,  de                                            (CUVINTE    ÎNCRUCIŞATE).
             care  se  montează  la  setcile  de                                                                                                         la  A  la  B.  denu­                                             trov ;  2)  Tratat  —  Soţîori;  3)
              prins  peşte  —  Emilia  Mate-                                                                                                                                                                              Eac  —  Dana  —  Ise ;  4)  Epavă
              ianu ;  4)  Peştişori  marini  ar­                                                                                                         mirea  unei  impor­                                              —  Carbon ;  5)  Ivăr  —  Intrus
             gintii,  folosiţi  ca  momeală  de                                                                                                          tante  Instituţii  de                                            —  Va ;  6)  Ai  —  Epc  —  Aes  —
              pescarii  amatori  —  Salcîmi;                                                                                                             cultură  din  Valea                                              Sa ;  7)  Dunărea  Roşie :  8)  Val
             5)  Actor  de  pantomimă  —  Peş­                                                                                                           Jiului,  care  pregă­                                            —  Laba ;  9)  Aderca  —  Am  —
             te  fiert  in  apă  sărată  şi  condi­                                                                                                                                                                       Cor ;  10)  Brcge —  Na  —  Ama­
             mente ;  6)  Da f  —  Cursă  atle­                                                                                                          teşte   specialişti                                              ra ;  11)  Adia  —  Uscări  —  SS :
              tică  de  peste  40  km ;  7)  Ac­                                                                                                         pentru  localităţile                                             12)  Realiza  —  Cintec ;  13)  Ti
              ţiune  nereuşită  —  Dat  viaţă ;                                                                                                          miniere  din  ţară,                                              —  Ava  —  Bunescu.  DE  TOA­
              8)  Ana  Rîpeanii  ^   Copac  —                                                                                                            din  care,  o  parte                                             TE  (monoverb  anagramat  cu
              Lac  în  America  de  Nord;  9)                                                                                                                                                                             trei  soluţii):  săpătură,  supă­
              Flori  albe  cu  miros  foarte  pu­                                                                                                        se  vor  găsi  pe  ori­                                          rată,  paraşută ;  COPERTA  LI­
              ternic  —  Fructe  necoapte ;  10)                                                                                                         zontalele  aritmo-                                               TERARA  (7;  3,  3):  Lanţuri
              Vietăţi  microscopice  cate  tră­                                                                                                          grifuluf.                                                        —  Ion  Pas ;  MECANICA  (mo­
              iesc  în  lacuri,  fluvii,  mări  şi                                                                                                                                            Aflaţi  prin  anagramare  nu­  noverb  epentetic :  XOOXXX)
              oceane  —  încuietori  cu  sigu­                                                                                                              MIC  IOSIF                       mele  unei  tinere  poete  şi  ti­  —  Maşină:   EMINESCIANA
              ranţă-;  11)  Fluviu  în  U.R.Ş.S.                                                                                                              student                        tlul  volumului  său  de  debut.
              —  Scăpat  din  vedere  —  înce­                                                                             6                                                                               IOAN  VIDA     (rebus  criptografic):  4,  7,  7,  4,
              put  de  nomenclator ;  12)  Plan­                                                                                                             Petroşani                                   Sarmisegetuza    6,  2,  1,  2,  5):  Acea  tainică  sim­
              tă  textilă  —  Piatră  preţioasă                                                                                                                                                                           ţire  care doarme In  a  ta  harpă;
              — Succes  la  pescuit!; 13)  Ghi­                                                                                                                                                                           GEOGRAFIE:  biverb  (6,  3—5):
              citoare  -—  Afirmaţie.                                                               Monoverb  cu...  iniţiativă  (8-16)                         Biverb  ilicit  (7,11)
                                             &  is  I   jB  S  ii                                                                                                                                                         insula  Ada-Kaleh.
                VERTICAL:  1)  Crapul  vă­  banu  —  Âprokpe  de  rrîal!;   Peşte  ce  trăieşte  în  ape  coli­
              zut  de  un  gastronom  ~   Tâi-'  6)  Castel  lingă  BraşbV*»  ctetînd  ; nare,  repezi  şi  cu  fund  pie-
              nuieşte  o  veste;  2)  Vas  peritru   din  secolul  X^Iir —  !*eştrcare Jtros ;  12)  Condiment  felosit  la
              prăjit  peşti  —  Peşti  ce  trăiesc   se  hrănesc  cu  peşti ;  7)  Plantă  ■'conservarea  peştelui  —  Lună                                                                                                     important
                                           agăţătoare  cu  care  se'decorea­ jîn  care  pescuitul  sportiv  este
              în  apele  colinare,  despre  care   ză  clădirile *—■* Zaha'dâ-' 8)  Şefi  j oprit  —  Titlu  de  nobleţe  în                    pacc
              se  spune  că  au  dte  un  ochi  în   de  echipă  la  pescarii  profe­  ‘.Anglia ;  13)  Nylon  pentru  pes­
              fiecare  9olz;  3)  Inflorescenţă  sionişti  ;  •£})  Plfehlâ  afbmltidă   cari  produs  în  R.F.G.  —'  Brîn-                                                                                                Atragem  atenţia  partici­
                                           ale  cărei  fructe  se  folosesc  în  izâ  bună  pentru  nada  peştilor.                                                                                                        panţilor  la  concursul  nos­
              —  Sătean;  4)  Dintr-o  sută l  ~    industria  alimentară’  ~ i fntţe  (  Cuvinte  rare :  Erie.                                                                                                           tru  să  scrie  fiecare  temă
              Lupi  de  mare;  5)  Peşte  con­  alb  şi  negru ;  10)  Pescari  in                                                                                                                                         pe  filă  separată  cu  nume­
              servat  cu  sos  de  roşii  şi  dife­  afara  ţegii -r?  S^ije ;  UHIşdp   IONEL  AMARIUŢEI                                 LIVIU  COVACI                                                TACIIE  OCHIŞOR     le  şi  adresa.
              rite  condimente  *—  Nicii  Clo'-  Antipa  —  Anton  Lifpescu  —       Călan                                                     Deva                                                         Deva
                                                                \ l  îi
                                                                                                                                                                        C3I
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23