Page 18 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3§94
o. . •
r- —i— ------- ■?itrrrw'W*f,YBBm i
$_> ¥ \ i J? v* V.î >,-• i %
HiZBl INSTANTANEE
calcms
Iuta
După nuntă • • o
Pe Valea Zarandului, a
.' ' .‘ ; i;< '* 5 3 $ ," ' & 0 kK ^ *&î proape- de obîrş.ia Crişului A fost nuntă mare la Cugir. Toată lumea era veselă, cioc
< iii.>*':*A, «A^&adio^iiifc' ' /c ig 1 « t &£s# Alb, între Buceş, Biăjeni şi nea pahare, dansa. Cînd s-a luminat de ziua nuntaşii au pornit
¥ ip :« î».3^rjsw ;*#$& ' Ciuruleasa, ia poalele Mun spre casă, mulţumiţi că au petrecut o seară de neuitat. Pe la
ţilor Apuseni, străluceşte vremea prînzului au venit la sală doi flăcăi, băieţi tineri. în
de la distanţă' frumosul mo drăgostiţi de sport. Discutau.
nument al naturii „Blilzul — Iar a fost nuntă în sala de sport. Cum o să se antrene
calcaros Vulcan*-. El dâ as ze jucătorii de tenis ?
pectul unei veşnice zăpezi. Care jucători ?
?„*.0'î Î <: x -, »\ - r ; ' ^ Ploile au făcut cărări în —■ Păi nu ştii? La nci este unul dintre cele mai puternice
• T V v • : .::7 . V.: : stînca, lui; care te diic sus, centre de tenis de masă din ţară. ,
W X . W $$W $ X ^ U m spre vîrful Vulcanului, cum — Cum adică ?
'■%&(&&■ V v ^ i â M l ^ V : spun oamenii de prin par — Măi, văd că nu am cu cine discuta. Credeam că dacă
tea locului. Ihtîlneşti aici vii la sala de sport cunoşti şi tu ceva.
şi multe peşteri, dintre ca — Te rog să-mi explici.
Portativ de toamnă. Foto : 4ÎOAN LEHOCZKY re una este de o frumu — Avem cîţiva jucători de mare talent ca Găuri? Cor
Deva 1 seţe rară. Prin ea se scur nel, Mihai Dogaru, Bildea şi alţii, antrenaţi de Nicolae Dornic.
ge o spumă- albă ca varul, Ei au repurtat multe succese pe plan naţional. Din Cluj vin
Răcoara peşterii este de in In repetate rinduri propuneri ca unii din aceşti jucători să fie
vidiat. transferaţi la ei. Băieţii însă nu vor. Ţin mult la oraşul lor.
Acest punct de mare fru — Păi şi la noi au condiţii destul de bune.
museţe poate fi vizitat ori — Tocmai că nu au. Asta e sala în care ar trebui să se
când, atît vara; cît şi iarna. antreneze. Dar uitâ-te şi tu ce mizerie. N-a făcut nimeni cură
Căci din drumul naţional ţenie după nuntă. Mirosul de ţuică a intrat şi în pereţi.
Brad—Abrud, din virful — Vezi că nu eşti în. temă ? S-a proiectat construcţia unei
„Gotoncului", e cale scurtă noi săli. Se spune că in sâptâmîna viitoare vor începe lucră
regimul : soţindu-vă, pădurarul Vio- rile. — Ce bine ar fi I
pînă la bulzul calcaros. ln-
Norocea rel Jurcă, în grija căruia — Apropo, m-am intilnit cu antrenorul Nicolae Dornic...
— Şi l
se află minunatul loc; vă
conduce şi spre vîrful ma — Spunea că dacă tot aşa va fi „ajutat" cu sala şi din
Fauna pădurilor din re sivului de unde privirea punct de vedere material, renunţă să se mai ocupe de ping-
In procesul dezvoltării giunea noastră devine tot cuprinde peste munţi ora pong.
societăţii feudale pe teri mai bogata datorită condi şele Brad. Alba lulia, Zlat- — Ar fi păcat.
toriile locuite do români, ţiilor naturale favorabile na şi alte minunate aşezări — Sigur că da. Dar gîndeşte-te şi tu. Nu i-au fost achitate
un loc de seamă in menţi creşterii unor specii de a din jurul acestor localităţi. nici măcar, unele sume cheltuite pentru diferite deplasări. A
nerea legăturilor dc unitate nimale rare, mai puţin cu .., POLOGE. GEORGE poi a fost cu sportivii în luna septembrie la faza pe regiune
l-au avutr prezenţa aproape noscute*. in ţ$câ, cit şi ac- maistru silvic * I * * * 5 juniori, faza pe ţară juniori, şi „Cupa României". Conducerea
continuă a unor posesiuni, KliunŞoi* întreprinse în aceşt' asociaţiei nu a plătit antrenorului cele şase zile, scoaterea
ale domnilor şi boîeciJoc scop;*. de gătrs* organele de din producţie.
din l\Tbltftfva ** şi Ţara Ro ’derofire "ă fondul uf cu? vâ — Văd că eşti la curent cu toate. Hai la conducerea aso
mânească în Transilvania. nătoare. ciaţiei să vedem ce spune.
Acest fenomen a căpătat |ţl3 \de lingăii dicta maşinii în codul morse Ce au discutat la conducerea asociaţiei nu ştiu. Cert este
de-a lungul’ secolelor aspec i i e i u l f raionul ALfea, cuvîntul ales de el. Sistemul însă un lucru. Secţia de tenis de la asociaţia sportivă Meta
te diferite de natură poli ţ9 M W n Munţi&r este relativ simplu: pentru a lurgistul Cugir are nevoie de ajutor concret şi imediat.
tică, economWă şf "cultiirâ-" Apuseni, au fost colonizaţi bloca undele alfa, experimen V. PLOPEANU
lă, a contribuit la menţine recent trei mufloni (oi săl tatorul deschidea ochii; pentru
rea unor legături trainice batice), de culoare brună. anunţat în cadrul unei întru determinarea- efectului vieţui^ a le restabili, el îi închidea.
şi durabile de natură eco Aceste animale rare, unice UN NOU RECORD niri a Institutului canadian de rij sub apă, asupra creierului, Dictatul cere multă vreme:
nomică şi politică, dar mai la noi în ţară, aduse din MONDIAL mine şi metalurgie că Statele plămîhilor şi inimii omeneşti 35 de sec pentru literă. Dar Două tabere în
ales culturală, care au con străinătate, au asigurate Unite sînt pe cale să foloseas pe o anumită perioadă da acesta este începutul comuni
servat şi perpeluat unita aici condiţii prielnice de Pilotul sovietic de încercare că exploziile nucleare pentru timp. La ieşirea la suprafaţă, cărilor directe între om şi ma
tea lingvistică şi etnică a creştere şi înmulţire. Ame Mihai! Komarov a stabilit un exploatarea minereurilor, a ţi medicii au declarat că cei doi şină. Pasul următor ar consta, „Pregătirile** de atac ale taberelor angajate în luptă, începu
poporului nostru. najările şi pregătirile spe record mondial: fn cursul u ţeiului şi a gazelor naturale. erau perfect sănătoşi. fără îndoială, în posibilitatea seră în jurul orei 5,50, cind primul autobuz care trebuia să ia
Unul dintre boierii ro ciale făcute de către silvi nui zbor pe o rută închisă de In acest scop, ar putea fi e Aceste experienţe sînt efec de a ne servi de transmisia drumul spre Deva, anunţase că renunţă la cureă. Efectivul ta
mâni care a păstrat traini cultori, permit administra 500 km, la bordul unui avion fectuate în următorii cinci ani tuate de Universitatea de stu fără fir. berelor creştea vertiginos şi atmosfera se încingea tot mai
ce legături cu Transilvania rea hranei necesare supli de vînătoare cu un singur loc dii medicale, şi dentare din To mult, gata să răbufnească de ambele părţi. La şase şi cîteva
a fost logofătul Toan No mentare, în special pe „E-266" (construit de Artem circa 1.000 de explozii nucle kio cu scopul de a culege date TOATE VERTEBRATELE AU minute un autobuz arhiaglomerat plecă spre Deva, mai redu-
cînd din nemulţumirile pasagerilor. Dar numai pe jumătate,
are pe an. De asemenea, ener
rocea* din Piteşti. Om po timp de iarnă şi proteja MikoianK el a dezvoltat o vi gia nucleară poate fi folosită necesare planurilor pentru vi MEMORIE căci, aşa cum am spus, a plecat unul, nu două cum scrie grafi
litic, acesta a fost trimis rea mufIonilor de eventua teză medie de 2.930 km pe oră. pentru săparea de canale şi itoarele construcţii de stîi'pi cul. Cu chiu cu vai la ora 6,20 a mai apărut un autobuz în au-
prin 1564 de socrul său, lele atacuri din partea al Fostul record era de 2.644- km porturi şi pentru construirea şi poduri, care vor face nece togară, luat pur şi simplu cu asalt de cele două tabere a căror
domnul Ţării Româneşti, tor animale feroce. pe oră şi aparţinea unui pilot şoselelor. sar ca muncitorii să rărnînâ Studiind fenomenul memo răbdare ajunsese la erupţie. „Atacul" fusese declanşat simul
Mircea Ciobanul, în misiune Se dezvoltă în condiţii american. Mihail Komarov a Dr. Coffer a spus că prima sub apă un timp mai îndelun riei la diferite animale, înce- tan de ambele părţi. Mai obişnuiţi cu asemenea atacuri, na
pind cu peştii şi termlnînd cu
diplomatică la curtea prin bune familia zimbrilor co spus că uneori a zburat cu gat. vetiştii din Teliuc ocupă primii reduta (adică scaunele din
ciară din Alba lulia. Dom lonizaţi cu cîţiva ani în peste 3.000; km pe oră. Timp explozie nucleară semiindus- maimuţele, fiziologul sovietic autobuz) iar navetiştii deveni rămîn în picioare, hotârîţi să
trială va avea Ioc Ia New Me-
Ivan Beritaşvili a ajuns la
nul murind, logofătul No urmă în Rezervaţia din Pă de zece minute aparatul său xico peste două sâptămîni, la UN DOMENIU FANTASTIC concluzia că toate vertebrate nu părăsească poziţiile.
rocea a rămas în Ardeal, durea Haţdgului. Acest fapt s-a aflat la înălţimea de lî0 o adîncime de circa 1.300 de le au memorie. El a demon Aşa cum se întîmplâ în marile bătălii şi de data aceasta
unde a cumpărat cu 1.360 de permite răspîndirea legen km. metri şi va permite exploata ÎN CIBERNETICA strat că peştii pot să-şi amin Zeii (conducătorii autogării din Hunedoara) au favorizat una
florini satul românesc Ce darului bourean şi. în alte rea unui depozit de gaz natu din tabere. Şi aceştia am fost noi, navetiştii deveni; Dar cei
tea, în apropierea Teiuşu- părţi ale ţării. O nouă pe AMFORE DE PESTE 2.000 Prof. Edriiond Dewan, de tească chipuri din lumea ex din Teliuc au cedat neaşteptat de greu, consimţind să-şi încli
Iai. Pe lingă aceasta, logo reche formată din «Rete DE ANI ral cu un debit de opt cri mai la Centrul de cercetări din terioară timp de cîteva secun ne steagul după ce autobuzul făcuse mai multe sute de metri
fătul şi-a mai agonisit şi zatul" şi „Pumila". a fost mare decît cel actual. Bradford (Massachusetts — de, reptilele (şopîrlele şi broaş din autogară spre Deva.
tele ţestoase) — minute în
alte proprietăţi la Sebeş, expediată de curind pen O echipă de arheologi fran TRAIECTORII TURBIONARE S.U.A.), a reuşit o experienţă tregi, păsările — 2-3 zile, iar Noi, cei peste 50 de navetişti deveni, am întîrziat cu toţii la
unde avea şi o funcţie. Lo tru colonizare la Rezerva cezi a 'descoperit recent în uluitoare: el a dictat gîndul unele mamifere, ca pisica şl serviciu. Despre ceilalţi nu arh nici un fel de veşti.
gofătul a avut trei fii, două ţia Piteşti-Trivaie, regiu Corsica, la o adincime de 54 i Astronomul sovietic Vladi- său unui ordinator, fără in dinele — cîteva luni. Expe Pentru ca bătălia să poată fi trecută la locul ce i se cuvine
termediul vorbei sau al scri
fete — Zamfira şi Velica — nea Argeş. Alte trei exem de metri, 563 de amfore datmd *: mir Cistiakov a stabilit că sului. Această .transmitere a rienţele au arătat că la proce în istoria D.R.T.A., dăm cîteva amănunte. Ea a avut loc în di
şi un băiat — Petru. Zam plare : Radu, Rada şi Ro din prima jumătate a secolului formaţiunile strălucitoare care sul de memorare contribuie mineaţa zilei de 2 noiembrie a.c., între orele 6,20-6,30.
fira, împreună cu soţul ei, I e.n. Cercetările efectuate a apar periodic în cadrul pete informaţiei de la om la maşi diferite organe de simţ, care Un navetist din tabăra învingătoare.
a ctitorit biserica din Teruş, mana şi-au schimbat cu supra obiectelor aduse Ia su lor solare sau în jurul lor se nă, care deschide un domeniu determină percepţiile vizuale, Pentru conf.
unde a fost inmnrmintată. mal bine de un an în urmă prafaţă au arătat că anrforele deplasează pe traiectorii tur fantastic în cibernetică, a fost auditive, olfactive şi gustati G. IGNAT
Cealaltă fiică, Velica, în e domiciliul de Ia rezervaţia au fost folosite pentru trans * bionare. Descoperirea prezintă asigurată, prin nişte electrozi ve.
fixaţi pe craniul omului. Ast
poca de glorie a lui Mihai de lingă Haţeg, la Grădina portul peştelui din Spania în interes nu numai pentru teo- fel, experimentatorul a reuşit
Viteazul, a jucat un mare zoologică din Bucureşti, Italia. . rie, ci şi pentru practică, de ca maşina de calculat să bată
rol Ia curtea marelui voie O i v , *fr oarece multe fenomene de pe
vod dc la Alba lulia. A fost unde stîrnesc zilnic admi EXPLOZIILE NUCLEARE Pămînt şi din Cosmos (în spe- cuvîntul... .cibernetică".
Experienţa resoectivă a fost
considerată prima doamnă raţia a numeroşi vizitatori IN SCOPURI ECONOMICE ’ cial telecomunicaţiile) depind activităţii electrice corticale şi D I V E R S E
de la palat, avind o influen din ţară şi de peste hotare. 5 . * * , t • ©» i * ^ • • î l ţ de activitatea solară. posibilă datorită intervenţiei
ţă considerabilă asupra lui Dr. Henry Coffer, vicepre a undelor corticale de veghe,
Mihai Viteazul. A. Z. şedintele unei corporaţii geo- 49 DE ORE INTR-UN BUTOI
nucleare din Statele Unite, a denumite alfa. Aceste unde, £ INTR-UN parc din Bue-
DE FIER din motive necunoscute, se rători contribuie la stingerea capul pacientului, trimite im
blochează de îndată ce atenţia nos Aires se va încheia cons incendiilor. pulsuri electrice într-un ritm
Doi studenţi japonezi au ră este fixată asupra unui obiect trucţia celui mai mare ceas determinat, provocind un somn
mas timp de 49 de ore într-un sau subiect; blocîndu-le multă din lume. El va fi atît de înalt ® SPECIALIŞTII sovietici adine. Aparatul va fi folosit
butoi de fier scufundat la 12 sau puţină vreme, experimen incit va putea fi văzut din toa au realizat ace impotriva sur* pentru tratamentul prin somn
metri sub apă. Ei au făcut a- tatorul a obţinut • echivalentul te cartierele marelui oraş. Ca ditâţii care vor putea fi fixate al unor maladii mintale şi pen
t ceasta submersîune în cadrul semnelor „scurte" sau „lungi" dranul său fosforescent va avea în părul bolnavului chiar in tru a veni în sprijinul viitori
‘ unei serii de experienţe me din codul morse şi, articulînd diametrul de 8 metri. apropierea pavilionului ure lor cosmonauţi sâ doarmă in
dicale care au avut ca scop aceste semnale, el a putut deci chii. Alimentată de un acu ciuda tensiunii nervoase pro
& RECENT, la Varese (Ita mulator cu cadmiu-nichel, pro vocate de zborurile spaţiale
lia), campionatul naţional la teza are o durată de funcţio prea îndelungate.
fumatul pipei a fost ciştigat nare de 12 ore. Greutatea to
C ariile dentare de Gianni Galletti, care a reu grame. $ PE PLATOUL Katurdan
tală a aparatului este de 30
şit să fumeze în pipa sa 3 gra
me de tutun in timp de 1 h din Azerbaidjan există un vul
can care sub presiunea forţe
Cariile dentare sînt un fe cu un ţesut viu îl vatâmâ. De 37’9”4. Printre cei 220 de con $ UN OM de ştiinţă japo lor interne, aruncă în flux con
nomen foarte frecvent. Medi aceea, la carii profunde nu se curenţi se afla şi o femeie, nez a descoperit o metodă de tinuu bucăţi de rocă sparte.
camentele folosite la tratarea recomandă utilizarea nitratu- Marîa-Luiza Ghiroli, care a transfuzie a plasmei din sîngele Acest „rîu solid** înaintează nu
acestora nu trebuie să influ lui de argint. rezistat 1 h 21*. de animal la om. Sutele de 18 metri pe an.
enţeze restul florei bacteriafe Recent, dr. Milcio Boncev
v i d l â f e : , V ?■ ţ $ & j verificări clinice efectuate pi-
-v.;. ,'<t> j din sistemul de microcanale şi ing. Kornelia Zurmalieva de ® DE CURÎND pompieri nă acum, au dat rezultate sa © CELE ruai multe acci
şi să neutralizeze reacţia acidă la Facultatea de stomatologie lor francezi li s-au pus la dis tisfăcătoare. dente li se intimplă băieţilor
care provoacă procesele de a Institutului superior de me poziţie elicoptere cu ajutorul in vîrstă de 2 ani, cu 75 la
descompunere. In acest scop. dicină din Sofia, au descoperit cărora să poată interveni în O AMERICANUL Omar sută mai multe decit copiilor
se utilizează soluţii dezinfec o nouă substanţă impregnantă cazul cînd nu pot ajunge cu Wing a descoperit un aparat de alte vîrste sau sex.
tante şi substanţe impregnan- contj-a cariilor dentare, cu scara lor pînă in vîrful clă cu ajutorul căruia se poate
te. Dintre acestea din urmă. mult superioară celor utilizate dirii care arde. Elicopterele provoca somnul instantaneu al DONATORUL do sînge
cel mai cunoscut este nitratul pînă acum. Noul medicament, sînt prevăzute cu rezervoare pacientului. Aparatul se pre Andrzej Fersten, din Polonia,
SPANIA. — Cei patru gemeni, Jose Luis, Francisco Javier, Juan Carlos,. Eugenio de argint. Dar toate sărurile nu atacă ţesuturile şi nu colo de dte 500 sau 230 litri, pline zintă sub forma unei cutii de a donat în 28 de ani 166 litri
Jesus Canizares — legitimă mîndrie a părinţilor — şi-au sărbătorit prima aniversare. de argint care vin în contact rează dinţii. cu apă, cu care pompierii zbu 25 cm/10 cm, care, aplicat pe de sînge.
henri distractiv© Arifm ogrif Coperta literară Dezlegările jocurilor
minier (5,10; 5,10) publicate în ziarul
ORIZONTAL: 1) Peşti care nostru nr. 3988
migrează primăvara din Ma
Ştima apelor (figurat) — In K S C A e e o sc/ f rect cifrele prin PE DUNĂRE LA VALE
rea Neagră în Dunăre, pentru înlocui ndu-se eo
a-şî depune icrele — Bac. 2)
litere, se va obţi
Orizontal : 1) Supărat — Os
dică ; 3) Crustaceu — Plasă ne pe vertical, de (CUVINTE ÎNCRUCIŞATE).
care se montează la setcile de la A la B. denu trov ; 2) Tratat — Soţîori; 3)
prins peşte — Emilia Mate- Eac — Dana — Ise ; 4) Epavă
ianu ; 4) Peştişori marini ar mirea unei impor — Carbon ; 5) Ivăr — Intrus
gintii, folosiţi ca momeală de tante Instituţii de — Va ; 6) Ai — Epc — Aes —
pescarii amatori — Salcîmi; cultură din Valea Sa ; 7) Dunărea Roşie : 8) Val
5) Actor de pantomimă — Peş Jiului, care pregă — Laba ; 9) Aderca — Am —
te fiert in apă sărată şi condi Cor ; 10) Brcge — Na — Ama
mente ; 6) Da f — Cursă atle teşte specialişti ra ; 11) Adia — Uscări — SS :
tică de peste 40 km ; 7) Ac pentru localităţile 12) Realiza — Cintec ; 13) Ti
ţiune nereuşită — Dat viaţă ; miniere din ţară, — Ava — Bunescu. DE TOA
8) Ana Rîpeanii ^ Copac — din care, o parte TE (monoverb anagramat cu
Lac în America de Nord; 9) trei soluţii): săpătură, supă
Flori albe cu miros foarte pu se vor găsi pe ori rată, paraşută ; COPERTA LI
ternic — Fructe necoapte ; 10) zontalele aritmo- TERARA (7; 3, 3): Lanţuri
Vietăţi microscopice cate tră grifuluf. — Ion Pas ; MECANICA (mo
iesc în lacuri, fluvii, mări şi Aflaţi prin anagramare nu noverb epentetic : XOOXXX)
oceane — încuietori cu sigu MIC IOSIF mele unei tinere poete şi ti — Maşină: EMINESCIANA
ranţă-; 11) Fluviu în U.R.Ş.S. student tlul volumului său de debut.
— Scăpat din vedere — înce 6 IOAN VIDA (rebus criptografic): 4, 7, 7, 4,
put de nomenclator ; 12) Plan Petroşani Sarmisegetuza 6, 2, 1, 2, 5): Acea tainică sim
tă textilă — Piatră preţioasă ţire care doarme In a ta harpă;
— Succes la pescuit!; 13) Ghi GEOGRAFIE: biverb (6, 3—5):
citoare -— Afirmaţie. Monoverb cu... iniţiativă (8-16) Biverb ilicit (7,11)
& is I jB S ii insula Ada-Kaleh.
VERTICAL: 1) Crapul vă banu — Âprokpe de rrîal!; Peşte ce trăieşte în ape coli
zut de un gastronom ~ Tâi-' 6) Castel lingă BraşbV*» ctetînd ; nare, repezi şi cu fund pie-
nuieşte o veste; 2) Vas peritru din secolul X^Iir — !*eştrcare Jtros ; 12) Condiment felosit la
prăjit peşti — Peşti ce trăiesc se hrănesc cu peşti ; 7) Plantă ■'conservarea peştelui — Lună important
agăţătoare cu care se'decorea jîn care pescuitul sportiv este
în apele colinare, despre care ză clădirile *—■* Zaha'dâ-' 8) Şefi j oprit — Titlu de nobleţe în pacc
se spune că au dte un ochi în de echipă la pescarii profe ‘.Anglia ; 13) Nylon pentru pes
fiecare 9olz; 3) Inflorescenţă sionişti ; •£}) Plfehlâ afbmltidă cari produs în R.F.G. —' Brîn- Atragem atenţia partici
ale cărei fructe se folosesc în izâ bună pentru nada peştilor. panţilor la concursul nos
— Sătean; 4) Dintr-o sută l ~ industria alimentară’ ~ i fntţe ( Cuvinte rare : Erie. tru să scrie fiecare temă
Lupi de mare; 5) Peşte con alb şi negru ; 10) Pescari in pe filă separată cu nume
servat cu sos de roşii şi dife afara ţegii -r? S^ije ; UHIşdp IONEL AMARIUŢEI LIVIU COVACI TACIIE OCHIŞOR le şi adresa.
rite condimente *— Nicii Clo'- Antipa — Anton Lifpescu — Călan Deva Deva
\ l îi
C3I