Page 2 - Drumul_socialismului_1967_11

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3^90

(Urmări din pag. f) consolidarea lor economică pe întreprinderile comercîole sînt privinţa întăririi rîndurilor or­ Problemele privind îmbina­ contravin moralei noastre soci­ responsabilitate a tuturor co- j
munlştilor pentru rezolvarea I
calea promovării largi a expe­ chemate să orienteze adunări­ ganizaţiilor de bază prin pri­ rea muncii politice cu cea eco­ aliste.
rienţei agricole înainiato, folo­ le de alegeri astfel incit în cen­ mirea în partid a celor mai nomică. intensificarea prin In adunările de partid pen­ multiplelor probleme ce le ri- J
Organizaţiile de partid din sirii cu chibzuială a zîlelor- trul dezbaterilor să se afle pro- buni muncitori, ţărani, inte­ toate mijloacele a activităţii tru dări de seamă şi alegeri co­ dică munca şi viaţa de zi cu zi. ]
fiecare sector, secţie, Întreprin­ mumă, a pîrghiilor economice, blcmelo conservării şi bunei lectuali, a acelor oamonî care. politico-îdoologice. a educării muniştii vor trebui să facă re­ Aceeaşi grijă şi răspundere j
dere unde există încă rămîneri de cointeresare materială in gospodăriri ă fondului de prin munca, poziţia şi întreaga membrilor de partid in spiritul feriri şi propunori in legătură trebuie să oxiste şi pentru in-
in urmă, $5 discute temeinic sporirea producţiei. Acolo un­ marfă, reducerii cheltuielilor lor comportare dovedesc că atitudinii sociallsle faţă do cu problemele cuprinse In pro­ tocmirea planurilor de măsuri j
problemele îndeplinirii planu­ de sint unităţi slabe, este ne­ de circulaţie, îmbunătăţirii le­ merită înaltul titlu de membru muncă, al îndeplinirii ferme a iectul de Directive cu privire care să devină intr-adevăr ba- ;
lui, să supună unei critici pro­ cesar să se analizoze co trebu­ găturii intre producţie şi con­ ol Partidului Comunist Komân datoriei faţă de partid şl de la perfecţionarea conducerii şi za activităţii de viitor a orga­
funde şi principiale lipsurile ie făcut pentru a ajunge din sum. mai buna coordonare a Firesc este ca in adunările stat. trebuie să aibă. de aseme­ planificării economiei naţiona­ nizaţiilor do partid. Pianurile
in muncă, să se examineze din urmă cooperativele fruntaşe activităţii comerciale, creşterea do alegeri să so discute şi u nea. un loc do seamă. Este bi­ le. corespunzător noii etape de de măsuri şi hotăririie adopta­
toate punctele de vedere mă­ din raion. întrebări la care tre­ solicitudinii fiecărui lucrător ne ca în adunările de alegeri dezvoltare socialistă a Româ­ te vor trebui să aibă un carac­
surile practice in scopul ridi­ buie s«ă se r.ăspundă in adună­ din comerţ faţă de cererile nele aspecte privind felul In să sc examineze, de exemplu, niei, principiile de bază cu pri­ ter concret, să fie bine funda- j
cării nivelului întregii activi­ rile de alegeri ce vor avea loc consumatorilor. care organizaţiile de partid a­ modul în care a fost organizat vire la îmbunătăţirea organi­ mentate, s& cuprindă principa- I
tăţi. Dacă se constotă că In In organizaţiile de bază din sigură Îndrumarea Justă a sin­ noul an in învăţâmîntul ideolo­ zării administrotlv-teritorialc lele sarcini care stau in faţa
cadrul acţiunilor întreprinse C.A.P. să fie. de exemplu, si In cc priveşte adunările de dicatului. a organizaţiei de gic, mai ales privind conţinu­ a României şi sistematizarea organizaţiei de partid.
pentru organizarea ştiinţifică acelea privind modul în care alegeri din unităţile sanitare tineret, astfel incit acestea tul, tematica, calitatea studiu­ localităţilor rurole, şi a celor­ Membrii de partid au dato­
a producţiei şl a muncii se fac va trebui să sc analizoze In- să-şi poală îndeplini atribuţiile lui, contribuţia acestuia la lăr­ lalte documente puse în discu­ ria să se pregăteosecă pentru a
studii şi planuri dar nu se iau au fost soluţionate practic pro­ doosebi modul în care sc des­ şi răspunderile sporite ce le ţie de către recenta plenară a dezbate problemele cu multă
măsuri eficiente de aplicare a C C. al P.C.R. răspundere. Ficcore să ajute
lor In practică, să se ia atitu­ Este cunoscut că dările de mai ales la descoperirea ade­
dine critică, combotivă. Să se seamă au o deosebită însemnă­ văratelor cauze ale lipsurilor
aibă in vedere şi să se analize­ tate. Do nivelul lor depinde în şi a celor vlnovoţi dc existen­
ze in ce măsură organizaţii1'' mare măsură şi carocterul dis­ ţa lor, să ia atitudine critică
de partid dezvoltă iniţiativa cuţiilor. O dare de seamă cu combativă, să se glndească din
creatoare a muncitorilor, ingi­ un pronunţat caracter Ingust- timp la măsurile practice con­
nerilor şt tehnicienilor, o în­ cconomic imprimă adesea un crete pe caro vrea să le propu­
drumă spre 'identificarea şl ton osemănător Şi discuţiilor. nă adunării generale.
folosirea rezervelor producţiei. Dacă darea de seamă nu arată Pentru buna desfăşurarea a­
Atit In întreprinderile indus­ lipsurile şi cauzele lor, dacă nu
triale cît şi în cele de construc­ are un caracter combativ, de a­ legerilor este de mare însem­ Gemenii Hunedoarei : fur­
nătate ca această acţiune să fie
ţii să se insiste asupra necesi­ naliză profundă, ea reduce po­ îndrumată şi controlată îndea­ nalele 7 şi 8.
tăţii ca incă din trimestrul IV sibilitatea membrilor de partid proape de comitetele raionalo Foto : V. ONOIU
— 1967 să se ia măsurile care de a discuta cu temeinicie pro­
să asigure îndeplinirea In mod blemele, dc a-şi exprima păre­ şi orăşeneşti de partid. Parti­
ritmic şi Ia toţi indicatorii a rea şi a stabili o măsură justă. ciparea nemijlocită a şecrota-
planului pe 196R din prima zi De aceea sc cere ca darea de rilor şi celorlalţi membri ai bi­
rourilor comitetelor raionale şi I
a anului. soamA să fie rod al muncii şl orăşeneşti, Ia pregătirea cit şi I
Un loc de seamă in dezbate- blemele legate de creşterea a­ făşoară munca pentru educa­ revin in prezent in cadrul de­ girea cunoştinţelor membrilor creaţiei întregului birou, al {a desfăşurarea adunărilor do I
alegeri, contribuie la ridicareo |
rilo adunărilor pentru dări de nimalelor şi ridicarea produc­ rea personalului medical, pen­ mocratici noastre socialisto. de partid. consultării şi aportului unul nivelului dezbaterilor, la justa | Transportul
număr cit mai mare de mem­
seamă şi alegeri care vor avea tivităţii lor, cum s-nu rezolvat tru dezvoltarea eticii profesio­ Organizaţiile de partid vor Obiectul unei analize amă­ bri de partid. In pregătirea a- lor orientare, la elaborarea u- i
sarcinile privind dezvoltarea
nale a acestuia, combaterea u­
loc în organizaţiile de bază sectorului legumicol, cum s-au nor atitudini morcantîlisto şi trebui să analizeze modul în nunţita poate să-l facă şi unele costor documente să nu existe nor măsuri care să-şi găsească
probleme cum sînt: grija pen­
care se aplică recomandările
din agricultură, trebuie să-l o­ desfăşurat lucrările agricole de a superficialităţii in acordarea Secretariatului C.C. al P.C.R. tru apărarea şi dezvoltarea grabă, superficialitate, ele să eficacitatea în îmbunătăţirea
Buna pregătire şi desfăşura­ în comun
cupe modul in care s-au re­ toamnă etc. asistenţei medicale. cu privire la reducerea numă­ proprietăţii obşteşti, pentru în­ se facă din vreme, cu cîteva întregii activităţi.
zile înainte de adunare. In dă­
zolvat sarcinile şi măsurile ce Ridicarea calitativă a proce­ Probleme importante privind rului de şedinţe şi îmbunătăţi­ tărirea In mod continuu a dis­ rile de seamă să se prezinte
re a adunărilor pentru dare do
necesită a mai fi luate in ve­ sului instructlv-cducativ va aplicarea principiului muncii rea controlului de partid. Să ciplinei, a răspunderii In fami­ faptele prin prisma muncii de seamă şi alegeri va avea. fără
şi conducerii colective, organi­
trebui să fie una din principa­
se arate, de asemenea, dacă o
lie şi In societate, caracterul şi
derea folosirii mai raţionale a lele probleme pe care să se zarea şi controlul îndeplinirii' dală cu reducerea numărului conţinutul muncii politice şi partid aşa cum sînt, să nu se îndoială, ca rezultat, activiza­ (Urmare din pag. 1) * 2
tăinuiascâ o stare sau alta de
fondului funciar şi a mijloace­ axeze discuţia membrilor de hotăririlor. modul în care îşi de şedinţe, organizaţiile de cultural-educativc de masă. lucruri nesatisfăcătoarc. pre- rea şi mobilizarea Intr-o măsu­
lor tehnico-materiale, efectua­ parlld din şcoli şi facultăţi. In exercită organizaţiile de partid partid manifestă grijă pentru direcţiile spre care este orien­ zentîndu-se rezultatele intr-o ră şi maî mare a tuturor co­
tată aceasta, mă9ura în care ea
rea lucrărilor în condiţii agro­ adunările pentru dări de sca­ dreptul de control asupra con­ pregătirea acoslora, dacă re a- contribuie la cultivarea patrio­ lumină trandafirie sou sfl se muniştilor. creşterea rolului pe de altă parte, autobuzele se
ducerilor administrative
mă şi alegeri ale organizaţiilor
heg judicios problemele ce se
vor
conducător al organelor şi or­
tehnice superioare, In scopul de partid e nocesar să se pună trebui să fie, de asemenea, în pun în dezbaterea comunişti­ tismului, a mîndriei oamenilor treacă cu vederea lipsurile. Im­ ganizaţiilor de partid In lupta degradează în urma acestor bă­
portant este şl faptul do a
se
creşterii producţiei vegetale şi aceontul pe orientarea energici centrul atenţiei adunărilor lor, dacă s-nu luat măsuri şi muncii pentru succesele repur­ arăta In mod critic nu numai pentru a obţine noi şl impor­ tălii, un număr mare de călă­
tori nu iau bilete etc., ceea ce
animale. Cu grijă trebuie ana­ tineretului spre studiu, educa­ pentru dări de scamă şi ale­ cum se aplică pentru a se evi­ tate, sub conducerea partidu­ munca organelor alese, ci şl a tante succese în inttmpinareo atinge buzunarele 10-0. O ie­
geri ale organizaţiilor de partid
lui. în construirea socialismu-.
lizate problemele ce se ridică rea elevilor şi studenţilor In Cu deosebită grijă să se a- ta paralelismele In dezbate­ lui, creşteroa spiritului de com­ celorlalţi membri do partid, Conferinţei Naţionale a parti­ şire din impa9 chiar nu se poa­
rea unor probleme, organizarea
dului, pentru a traduce in via­
al
spiritul moralei socialiste,
privind dezvoltarea tn conti­ dragostei faţă de patrie. nalizcze activitatea desfăşura­ unor acţiuni ineficiente, for­ bativitate şi de vigilenţă faţă aceasta duclnd la dezvoltarea ţă in mod neabătut sarcinile ce te ? La staţiile de pe bulevar­
nuare a unităţilor agricole. Organizaţiile de bază din tă şi rezultatele obţinută în male etc. de manifestările reprobobile ce spiritului activ, a gradului de Ie revin pe viitor. dul Dacia, deservite de autobu­
zele cu nr. 2. am găsit o situa­
. u w n EC8G0K ţie aproape Identică, Insă la o
scară mai redusă. „Aştept de
un sfert de oră. ne-a spus un
Donrnia lui Mi hal Viteazul
un
Dezbaterea documentelor (1593—1601), scurtă în ce pri­ MM lu lla -i noiembrie 1399 autobuz. Au fost cazuri cînd
călător, şi n-a trecut nici
veşte numărul anilor, bogată
„Ieri
am stat 48 de minute".
în fapte cît o epocă, se păs­
am aşteptat aproape o oră in
trează in conştiinţa poporului repurtate asupra turcilor la îngrămădeau mulţimile po­ jineau pe domn In întărirea (25 oct. n n.) în jurul orei 15,
alaiului
porului. Descrierea
puterii centrale, cl urmăreau
Dunăre şi la Câlugârenl. A-
român ca perioada în care a
staţie. Exprimîndu-mi nemulţu­
Plenarei C.C. al P.Q.R. avut loc unul din cele mai im­ ceastâ cucerire de seamă, do- domnesc, transmisă prin pana întărirea propriei lor puteri. mirea faţă de această situaţie,
unui contemporan, îl prezintă
binditâ cu mari jertfe, trebuia
Pe lingă dificultăţile interne,
şoferul mi-a replicat: cumpa-
portante evenimente din isto­
pe Mihal călare pe un
«al
consolidată. Temelia consoli­
acţiunea de unificare politică
ria patriei : prima unificare
ne". a completat foarte necăji­
politică a teritoriului româ­ dării era asigurată prin con­ roib, purtînd o tunică albă, pe a teritoriului româneso s-a iz­ râ-ţi maşină, dacă nu-ţi convi­
nesc. stituirea unei puteri politice deasupra o mantie de aceeaşi bit de duşmănia feudalilor tă Elena B. (Este vorba de şo­
(Urmare din pog. 1) lor Nădăştia de Jos şi Nâdâş- tatea unei colaborări mai largi Deşi împrejurări Istorice vi­ şi militare superioare, cu pu­ culoare ; pe cap purta cunos­ marilor puteri vecine: Impe­ ferul de pe autobuzul 31—^HD
tia de Sus, este oraşul Călău. în vederea realizării de lu­ trege au făcut ca poporul nos­ tinţă numai prin unirea celor cuta căciulă cu pene de cocori riul habsburgîc, Imperiul oto­ —1869).
flatâ Ia o distanţă de circa Dar ele se află în subordinea crări edilitar-gospodâreşti, de tru să trăiască, dc-a lungul c- trei'ţâri româneşti sub o sin­ la brîu îl atirna sabia bătută man şi Polonia, care vedeau Intre orele 9 şi 10 am urmă­
17—20 km. Sau, un alt exem­ Sfatului populor comunal Hâş- modernizare şi dolare diver­ vului mediu, in formaţiuni sta­ gură oeîrmuire, F.venimentele în rubine şl împodobită cu intr-un astfel de stat un ob­ rit plecarea autobuzelor în
plu : locuitorii satului Merea, dat. Intr-o situaţie similară sificată a localităţilor rurale. tale deosebite — Moldova, desfăşurate în toamna anului aur. Opt slujitori frumos îm­ stacol in calea realizării pla­ cursă de la capul liniei, staţia
din comuna Lunca Cernii, ra­ este Hâşdatul faţă de oraşul Participarea locuitorilor din Ţara Românească şl Transil­ 1599 şi primăvaro anului ur­ brăcaţi. purtau opt cai cu şelle. nurilor lor cotropitoare. nou înfiinţată din Piaţa Liber­
ionul Haţeg, sint în cea mai Hunedoara. mai multe sale la realizarea vania —, nici graniţele politi­ mător nu sînt decît concretiza­ şi frîiele bogat împodobite, ur­ Unirea vremelnică a celor trei tăţii. In staţie aşteptau 87 de
mare parte angajaţi la exploa­ Consider, pe de nltâ parte, unor obiective de amploare, ce, nici slăplnirlle străine n-au rea, prin acţiuni militare, a u- maţi de trîmbiţaş! şl lăutari etate româneşti a avut o însem­ oameni, iar autobuzele au venit
tările miniere Ghelar şi Te- că în jurul oraşului nostru prin contribuţie voluntară — putut împiedica dczvoltareo sa uneî Idei măreţe ce le sporea ce cîntau din viori. Urmau a­ nătate covîrşitoare în Istoria pa- după următorul program: de la
liuc. Deci au o seamă de pro­ s-au dezvoltat mult in ultimii aşa cum s-a procedat de pildă 9 la 9,20 n-a plecat nici unul;
bleme de rezolvat în raza o­ ani unele localităţi cum sînt la Toplitn pentru construirea i q v a o m n B v la 9.20 a plecat autobuzul nr.
raşului regional Hunedoara. Ghelar şi Teliuc. Cvi toate a­ şcolii de 8 ani — va avea drept 2 ; la 9,30 au plecat patru ma­
Sînt şi alte cazuri în care cestea, ele sînt centre rurale rezullat înflorirea continuă a şini o dată ; la 9,40 două, la
împărţirea teritorial-adminis- şi se întîmpinâ greutăţi în ad­ comunelor. PRIMA UNIFICARE POLITICA 9.50 alte două ; apoi pauză în
trativă nu corespunde situa­ ministrarea lor, înlrucît au înlăturarea verigilor inter­ continuare. In acest timp 3 au­
ţiei reale şi cerinţelor impuse devenit urbane. mediare din actuala împărţire tobuze erau la spălat, 6 la ate­
de dezvoltarea localităţilor ru­ Legătura directă a judeţu­ teritorială, se va resimţi şi în lier şi 21 în curtea garajului.
rale şi îmbunătăţirea condi­ lui cu unitatea economică pu­ ce priveşte distribuirea mai ju­ Intr-unui dintre acestea (31—
ţiilor de trai ale locuitorilor. ternic dezvoltată, care va fi dicioasă a fondurilor şi a măr­ . HD—1840) cîţiva şoferi şi taxa- t
Astfel, centru] de gravitaţie comuna, va avea drept efect furilor, acordarea sprijinului A TARILOR ROMÂNE toare tâlfâsuiau, probabil pe
— atit din punct de vedere soluţionarea mai judicioasă şi tehnic, repartizarea cadrelor seama oamenilor care aşteptau
prin staţii.
economic, cît şi socîal-cultural operativă a unor probleme, ca didactice şi medico-sanilare $1 spre suburbii transportul
— al vietiî cetăţeneşti a sate­ cele amintite, creează posibili­ etc. m i se desfăşoară necorespunzâtor.
O salariată de la sfatul popular
ca popor unitar, continuitatoa semnificaţia şl le dădea tăria poi boierii şl căpitanii călări, triei, deoarece ea a fost cea din­ ne spunea ; „Noi, cei care fa­
sa neîntreruptă po teritoriul necesară. apoi lungile şiruri de soldaţi. ţii realizare a unităţii politice a cem naveta de la Hâşdat avem
pe care s-a format. Multiple In toamna anului 1599. în „Astfel — scria Nicolae Bâlces- teritoriilor locuite de români. necazuri zilnice cu autobuzele
legături economice, culturale şi urma victoriei de Ia Şelimbâr, cu in „Istoria românilor sub Importanţa acestei înfăptuiri I.G.O. Nu respectă orarul de
întreţinerea fondului politice — au sudat, peste Transilvania a fost cucerită şi mijlocul concertului trlmbiţe- a fost evidentă şi in momentul rele 5,50 şi 6,10 pleacă în ju­
plecare în cursă. Cele de la o­
Mihni Vodă Viteazul" — in
sâvîrşirii ei, sporind puterea
veacuri, într-o tot mai strînsâ
unită cu Ţara Românească sub
rul orei 7. De multe ori venim
simbioză, ţărilo române.
Aceste raporturi vor culmi­ autoritatea luî Mihai Viteazul. lor, tobelor şi altor instrumen­ ţârilor române în lupta împo­ pe jos. Şoferii ne spun „foarte
triva turcilor, ridicînd presti­
te, în sunetul clopotelor şl în
către
Trecerea munţilor de
amabili" : „Nu vă place, sâ fiţi
vuietul tunurilor ta care se u­
na pe plan politic în unirea
giul internaţional al acestora.
domnul pâmîntean, în fruntea
locativ — dorinţă dar şi realizată de Mihai Viteazul, unei oştiri formate in bună neau strigătele do bucurie ale s-a vădit tot mai mult în per­ sănătoşi".
Însemnătatea operei lui Mihai
poporului, intră Mihai Vitea­
Un şef de birou de la servi­
dar s-au manifestat puternic

parte din ţărani
români.-a
şi înainte şi după acest eveni­ deşteptat o mare nădejde in zul in capitala Ardealului". spectiva dezvoltării istorice a ciul pazâ al combinatului, afir­
ment. Fapta lui Mihai Viteazul inimile iobagilor înmânP din necesitat eforturi neîntrerupte, societăţii, deoarece ea a con­ ma că aproape in fiecare dimi­
Cîrmuirea Transilvaniei a
neaţă 300-400 de salariaţi întlr-
stituit un exemplu pozitiv pen­
răspundere comună care, deşi n-au „domnit" peste Transilvania. In mintea lor pe care Mihai le îndeplineşte tru acele încercări similare în zie. Deci. nu numai la Blu-
a fost anticipată de înaintaşi,
mijea. încă nu îndeajuns de
ming l
veacurile următoare.
cu stăruinţă şi chibzuinţă. Dar
lămurit, gîndul unei solidari­
toate cele trei ţâri, au realizat
Urmaşii mal apropiaţi şi al­
Firesc, aspectele culese pa
totuşi unitatea lor de acţiune tăţi de neam. Ii încălzea pe această realizare nu era nici ţii mai departe de acele vre­ traseu am vrut sâ le punem in
iobagii din Transilvania mai
(Urmare din pag. 1) In- strînsâ legătură cu buna asemenea neajunsuri, consider în vederea asigurării indepen­ ales nădejdea că cuceritorii a­ completă, nici viabilă atîta muri au înţeles semnificaţia faţa conducerii -I G O. Dar to­
timp cît împăratul Rudolf al
denţei ţârilor române. Cu lan-
îngrijire a imobilelor şi repa­ că ar fi bine ca onumile uni­ cu dc Hunedoara iniţiativa or­ veau sâ-şl măsoare armele cu Germaniei încerca sâ-i smulgă evenimentului In întregimea varăşii (directorul, inginerul
lea locatarul să prevină nea­ rarea la timp a defecţiunilor tăţi ole industriei locale să înţelesului său. Principele şef, contabilul şef) au fost de
junsul ? In marea majoritate ce apar, îmbunătăţirea sub­ producă în cantităţi suficiente ganizării unui front comun nemiloşii lor exploatatori, a- lui Mihai noua stăpînire şl cît, Transilvaniei, Gabriel Bethlem negâsit. In jurul orei 10 nl s-a
a cazurilor de pînâ acum, se stanţială a aprovizionării cu piesele amintite. Propun ca în împotriva turcilor pleca din ducîndu-le eliberarea din şer­ din Moldova, ÎI pfndeau alte se gîndea sâ înfăptuiască un spus că sînt la Deva, pe la
poate răspunde afirmativ. Răs­ materialo şi piese de schimb noua legislaţie sâ se prevadă Tronsilvania, cu Ştefan cel bi®. „La vestea luptei nenoro­ primejdii. Pentru a înlătura regat al Daciei. Matei Basarab. 14,30 la sfat sau la sera de
punsul va deveni însă reali­ (coturî, baterii, garnituri pen­ şi obligaţiile minime ale îm­ Mare ea era reluată, la scurtă cite (de la Şelimbâr — n n.) — primejdia şi a-şl consolida o­ la rindul său, îşi exprima în­ flori, apoi am aflat că tovară­
mal
pera, la începutul lunii
tate pentru toţi o dată cu a­ tru baterii, flotoare etc.), devi­ puterniciţilor pentru care li se vreme, de această dată din scria cronicarul Szomeskozy — 1600 Mihai trece Carpaţil crederea că muntenii şi tran­ şului director i s-a făcut râu
care s-a răspindit cu cea mal
Moldova.
plicarea prevederilor recentei ne o cerinţă de prim ordin. poate acorda indemnizaţia, mare iuţeală în întreaga ţară, şi în mai puţin de 20 de zile silvănenii nu au a se teme de în urma consumării unor vişll
plenare a C.C. al P.C.R. cu pri­ Multe remedii nu au putut fi precum şl cele ale chiriaşului Unirea forţelor şl acţiunilor neamul românilor, care locu­ aduce sub stăpînîreâ sa şi Mol­ nimeni dacă cele două ţări de capră. Părerea noastră esta
că miroase a jocul de-a v-aţ|
vire la dezvoltarea construc­ înlăturate la timp din cauza şi proprietarului imobilului, in vederea aceluiaşi ţel se rea­ ieşte în satelo şi cătunele dova. .Mihai — scria Bâlces- vor păstra buna înţelegere. In ascunselea.
ţiei de locuinţe, îmbunătăţirea lipsei acestor piese de schimb. lizează în 1595, etnd Ţara Ro­ Transilvaniei, răscuiîndu-se cu — realizase acum visarea timpul răscoalei lui Horla, în
administrării şi întreţinerii pentru asigurarea întreţinerii mânească îşi recucereşte in­ peste tot s-au unit cu po­ iubită a voievozilor cei mari timpul mişcării revoluţionare a In cazul acesta am stat da
fondului locativ şi noul regim Ca să fie prevenite în viitor Iui cit mai bune. dependenţa în urma victoriilor porul..." Explozia sentimentelor ai românilor. Acum românul luî Tudor V Iacii mi rescu se fă­ vorbă cu tovarăşul inginer
al chiriilor. populare de solidaritate exte­ s-a infrătit cu românul şi toţ) cură auzite asemenea păreri Gheorghc Radu — şeful secţiei
gospodărie comunală a sfatului
In hotârîrea plenarei, pe riorizează o realitate Istorică au una şl aceeaşi patrie, una de unire. Samuil Mlcu, Ion popular orăşenesc.
bună dreptate se arată că lo­ permanentă, manifestată în şl aceeaşi cfrmulrc naţională, Budai Deleanu, Dinicu Goles-
catarii poartă toată răspunde­ diferite împrejurări. Această astfel precum ci n-au fost din cu şi alţi reprezentanţi ai .lu­ — Rezolvarea problemei
rea pentru întreţinerea neco­ solidaritate explică şi ideea u­ vremurile uitate ale vechimii". minismului nostru militau pen­ transportului în comun consti­
a
tuie o preocupare de bază
respunzătoare a locuinţelor. nirii politice şl realizarea el. Biruitorul sc putea intitula a­ tru unirea ţârilor române noastră şi direct a tovarăşului
E şi firesc ca cei care pro­ După victoria obţinută, Mi­ cum : „Io Mihai voievod şi „într-o singură domnie" pen­ preşedinte, căruia i se rapor­
voacă defecţiuni, să suporte şl hai îşi ridică tabăra de lîngâ domn a toată Tara Româneas­ tru „alcătuirea totimii trupu­ tează zilnic situaţia parcului do
cheltuielile materiale pentru Sibiu şl înaintează către Alba că şl al Ardealului şl al Tării lui românesc întru întregirea autobuze. S-au făcut paşi im­
remedierea lor. Ştiind acest fulia. Prin toate satele şi ora­ Moldovei". sa cea dinţii" intr-o „Dacie portanţi pe linia îmbunătăţirii
lucru, locatarul va acorda mal şele pe unde trecea, locuitorii Unirea politică a teritoriului Mare". Evenimentele petrecu­ lui. dar realizările sint departe
multă atenţie întreţinerii lo­ românesc in timpul lui Mihai te în 1599—1600 au dat un de a OR satisface. Tovarăşii de
cuinţei sale. Se împleteşte ast- îl întîmpinou cu daruri, pri- Viteazul a fost de scurtă du­ impuls puternic dezvoltării la I.G.O. sînt criticaţi zilnic.
' fel mai bine dorinţa cu răs­ mindu-l cu mare dragoste şi rată (1599—1600). Ea nu s-a conştiinţei unităţii poporului N.R. Oare In loc de critici,
punderea fiecăruia de a avea entuziasm. In ziua de 1 no­ putut menţine din cauză că român, care s-a transformat nu se pot lua şi măsuri ?
o locuinţă cît mai bine întreţi­ iembrie; Mihai Viteazul îşi legăturile economice in conti­ într-o idee activă, constituind Poate că s-au obişnuit cu cri­
nută, ceea ce, desigur, va avea nuă dezvoltare între ţările ro­ o forţă puternică pentru miş- j tica şi. pe o ureche intră, pe
un dublu efect pozitiv : vor fi face Intrarea triumfală In mâne constituiau doar elemen­ carea naţională de la sfirşltul I aţta iese. Dacă fiecărui tovarăş
reduse simţitor cheltuielile de Alba Iulta, capitala de atunci te de piaţă comună, nealcâ- secolului al XVriI-lea şi din din conducere i s-ar repartiza
întreţinere suportate de stat a Transilvaniei. De lo porţile tuind încă o piaţă unică a te­ veacul al XlX-lea, pentru rea­ un traseu de care să răspundă
şi, în perspectivă, se prelun­ oraşului pînâ la reşedinţa ritoriului românesc. Pe de altă lizarea Unirii Principatelor la direct, lucrurile s-ar schimba.
geşte durata de folosire a în­ domnească, de amfndouâ păr­ parte, majoritatea feudalilor 1859 şi a Unirii Transilvaniei Cei care stau ore în şir In sta­
tregului fond de locuinţe. pe care în general s-a sprijinit cu România la 1918. ţii aşteaptă cam de mult solu­
ţile drumului, stăteau înşiruiţi
Ca să atingem acest dezide­ Mihai. temîndu-se sâ nu-şl Prof. IOAN ANDRITOIU ţionarea pentru totdeauna a
rat. după părerea mea, trebuie ostaşii. în spatele cărora se piardă privilegiile, nu-1 spri- Muzeul regional — Deva transportului în comun.
să se manifeste un interes
sporit de ambele părţi. Sînt . . • ~V
convins că din partea locata­
rilor, acest lucru se va ade­ A trebuiau efectuate la Prepara-
veri. Rămîne ca no! sâ fim ţia Goroîeşti au rămas Insă
mai operotivi atunci cînd sîn- de iarnă ori în afara planului de mă.
tem solicitaţi sâ remediem a­ suri, ori au depăşit cu mult
numita defecţiuni, să dovedim termenele de executare. Staţia
mai multă răspundere în exe- de recepţie a vagoanelor e tot
cutareo lucrărilor, prevenind neterminatâ ; instalaţia de în­
astfel degradările dc proporţii. (Urmare din pag. I) rea unui vagon îngheţat se fă­ faţă anotimpului friguros? călzire din incintă a fost ri­
Fără îndoială, numărul loca­ cea în peste o oră în loc de Din păcate, nu se pot spune dicată doar pe jumătate Ai
tarilor care cer sprijinul nos­ cerea Preparaţiei Lupenl do­ numai 10 minute cit este ne­ lucruri întocmai bune. Iată un fost lăsate pe planul al doilea
tru nu va fi mal mic. De a­ vedeşte o mare grijă şi răs­ cesar cînd cărbunele nu e în­ exemplu : Din 47 de măsuri şi instalaţiile de încălzire la
ceea, cred că va trebui luată pundere pentru ca procesul gheţat. De asemenea, neglljîn- cuprinse in planul pregătirilor distribuitoarele rotative de Ia
în studiu şi o nouă organl» tehnologic al preparaţiei sâ nu du-se Izolarea conductelor prin de iarnă pe anul în curs, doar funicular şi de la staţia de a­
zare a întreprinderii noastre stagneze din cauza intemperii­ care circulă apa pentru spă­ 22 au fost realizate. La funi- cumulatoare. De asemenea, nici
in raport cu noile cerinţe, cu lor iernii, ci ca el să se desfă­ larea în exteriorul preparaţiei, culorul de steril a fost mon­ canalul ce face racordul cu
dezvoltarea oraşului in per­ şoare fără perturbaţii. au fost frecvente cazurile de tată o staţie de dezgheţare a mina Vulcan n-a fost curăţat
spectivă. Ar fj bine, de aseme­ Cite neajunsuri nu a prici­ îngheţ. Si, bineînţeles, spăla­ cupelor ; s-n închis staţia un­ Timpul Insă nu aşteaptă. Iar
nea, să se procizeze categoriile nuit iarna trecută Preparaţiei rea cărbunelui era stingherită. ghiulară. Au fost puse la punct conducerea preparaţiei Coro­
de lucrări ce cad în răspun­ Coroieştj, lipsa de preocupare A acţionat, anul acesta, din şi pompele pentru coloana de ieşti trebuie să ţină seama de
derea noastră, o celor suporta­ suficientă pentru pregătirile timp conducerea Preparaţiei apă a locomotivelor, Instalaţia acest lucru. Dacă nu se va
te de către locatari, precum de iarnă ! Astfel, în staţia de Coroieşti ca să prevină nea­ de stropire a vagoonelor cu gr&bi, va avea în curînd o
şi criteriile după care se face recepţie cărbunele a îngheţat junsurile din Iarna trecută 7 motorină, staţia de ventilare
încadrarea lor la ultima ca­ E M. Teliuo — Sectorul I. In prim plan o autobasculâ de mare capacitate (27 tone în vagoane, din cauză că sta­ A făcut ea totul pentru ca In­ n aerului cald şi altele. reeditare a greutăţilor dtn
tegorie. încărcătură) şl în planul al doilea cupa excavatorului de 3 m.c. ţia nu era închisă. Descărca- stalaţiile preparaţiei sâ facă Alte lucrări necesare care iarna trecută