Page 20 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 20
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3994
--- -----» ----------------------------------------- •'i " " ' ~ “
Şedinţa solemnă de la Moscova
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI Conferinţa Lucrările Adunării
NICOLAE CEAUŞESCU F.A.O. Generale a O.N.U.
NEW YORK 4. — Trimisul
fără obiecţii, două proiecte de
ROMA 4. -- Corespondentul
Agerpres. N. Puicea, transmite: special Agerpres. R. Câplescu, rezoluţie: unul referitor la
transmite: Adunarea Generală
Sîmbâtâ dimineaţa, la Roma măsurile concrete pentru In
au început lucrările celei de-a a O.N.U. s-a întrunit vineri tensificarea cooperării spaţia
le. iar celălalt în legătură cu
dupâ-amiazâ. sub preşedinţia
(Urmare din pag 1) nial al imperialismului, avîntul fără prece 14-a sesiuni a Conferinţei Or Iui Corneliu Mânescu. pentru convocarea în august 1968, la
dent al mişcării de eliberare naţională, al ganizaţiei Naţiunilor Unite a examina rapoartele unora Viena, a unei conferinţe a Na
noastră, in lupta cu arma in mină a unui luptei statelor care şl-au cucerit recent In pentru alimentaţie şi agricul din comitetele principale. F- ţiunilor Unite pentru explo
mare număr de muncitori şi ostaşi români dependenţa pentru o dezvoltare de sine stă tură (F.A.O,). Participă delega xaminîndu-se raportul Comi rarea şi folosirea paşnică a
pentru apărarea tinerei Puteri Sovietice îm tătoare, activitatea forţelor democratice şl ţii ale celor 114 ţâri membre, tetului pentru problemele eco Cosmosului.
potriva contrarevoluţionarilor şi a interven progresiste din lumea întreagă înrîureso pu conduse în marea lor majori nomice şi financiare cu pri A mai fost examinat şi ra*
ţiei imperialiste, cit şi în activitatea desfăşu ternic cursul istoriei. In acelaşi timp, eveni tate de miniştrii agriculturii, vire la rolul Naţiunilor Unite portul comitetului pentru te
rată în perioada dintre cele două războaie mentele Internaţionale — şî în primul rînd observatori din ţările nemem în pregătirea de personal teh ritoriile sub tutelă şi neaulo-
mondiale de comunişti, de masele muncitoare războiul agresiv dus de S U A. în Vietnam — bre, reprezentanţi ai organiza nic naţional pentru accelera nome cu privire la problema
ţiilor fâcînd parte din sistemul
şi forţele cele mai avansate ale poporului ro arată că imperialismul, forţele reacţionare fac Naţiunilor Unite, ai unor insti rea industrializării ţârilor în Rhodesiei de sud, cuprinzînd
mân. pentru promovarea prieteniei, colaborării totul pentru a împiedica mersul înainte al tuţii guvernamentale şi negu curs de dezvoltare, s-a apro un proiect de rezoluţie care
şl alianţei cu Uniunea Sovietică (Aplauze). Prie societăţii, atentează la cuceririle popoarelor, vernamentale — în total peste bat fără obiecţii un proiect de recomandă ca Adunarea Ge
tenia româno-sovielică — cimentată prin sîn- recurg la comploturi, lovituri de stat, Inter 1.000 de persoane. Delegaţia rezoluţie în acest sens In pro nerală să afume că. pentru
gele vărsat împreună de ostaşii români şi so venţii armate. Interesele vitale ale păcii re __ DANEMARCA. — Vedere a standului românesc de la României este condusă de prof. iect se cere ca în raportul ca a-şi atinge telul, sancţiunile
vietici în luptele pentru eliberarea teritoriu clamă intensificarea acţiunilor care să deter Tîrgul internaţional de bunuri de consum de la Copenhaga. dr. Nicolae Glosan, preşedinte re va fi înaintat viitoarei se contra regimului de la Salis-
lui României de cotropitorii hitlerişti şi din mine încetarea bombardamentelor americane le Consiliului Superior al A siuni a Adunării Generale să btiry trebuie să fie „atotcu
colo de hotarele ei. pînă la victoria finală în asupra R. D. Vietnam, curmarea agresiunii griculturii. se includă şi problema scurge prinzătoare, obligatorii şi
războiul antifascist — s-a ridicat pe o treaptă S.U. A. în Vietnam şl asigurarea dreptului po Semnarea protocolului privind Conferinţa a fost deschisă de rii de cadre tehnice spre ţă sprijinite pe forţă".
superioară, avînd drept bază trainică idealu porului vietnamez de a hotărî singur soarta către B. R. Sen, director gene rile avansate din punct de ve Pus Ia vot. proiectul de re
rile si telurile comune în lupta pentru con ţării sale. (Aplauze). De asemenea, este nece ral al F.A.O., care a adresat de dere economic. zoluţie a întrunit 92 de vo
struirea socialismului şi a comunismului. A- sară reglementarea situaţiei din Orientul A schimbul de mărfuri şi plaţi legaţiilor apelul de a depune Trecîndu-se la discutarea turi pentru, două contra, 18
vcm ferma convingere că şi în viitor relaţiile propiat prin retragerea trupelor izraeliene toate eforturile pentru ca or raportului Comitetului politio abţineri. Această majoritate
de prietenie şi colaborare tovărăşească din de pe teritoriile arabe ocupate, rezolvarea ganizaţia să corespundă cît mai cu privire la colaborarea inter covîrşitoare de voturi consti
tre România şi Uniunea Sovietică, dintre problemei refugiaţilor arabi şi a celorlalte pe 1988 între România şi Bulgaria bine menirii sale. A urmat a naţională pentru folosirea paş tuie o lovitură grea dată a
Partidul Comunist Român şi Partidul Comu probleme litigioase. în conformitate cu inte poi alegerea preşedintelui con nică a spaţiului cosmic, au depţilor colonialismului şi
nist al Uniunii Sovietice vor cunoaşte o dez resele asigurării securităţii statelor din această ferinţei. In unanimitate a fost fost, de asemenea, aprobate practicilor apartheidului.
SOFIA 4.
Corespondentul
voltare continuă, în interesul popoarelor noas zonă O deosebită importanţă pentru normali Agerpres, Gh. leva, transmi care prevede o creştere faţă ales în această funcţie Jozef
tre, al întăririi sistemului mondial socialist, zarea relaţiilor dintre state, pentru apărarea de anul trecut. Winiewicz, ministrul adjunct al
în interesul păcii în întreaga lume (Aplauze păcii prezintă înfăptuirea securităţii pe con te: La Sofia a fost semnat. Ia Potrivit acestuia, Republica afacerilor externe al Poloniei. Congo (Kinshasa) a cerut
pri
4 noiembrie, protocolul
prelungite). ", tinentul nostru şi în lume, eliminarea primej vind schimbul de mărfuri şi Socialistă România va livra După alegerea celor trei vice
bi
preşedinţi şi constituirea
Stimati tovarăşi, diei războiului termonuclear, soluţionarea ce plăţile pe anul 1968 între Re Bulgariei locomotive Diesel e roului conferinţei a fost desem
nată comisia de verificare a convocarea Consiliului
lectrice de 2.100 CP, maşini-u-
La semicentenarul Revoluţiei din Octom lorlalte probleme ale vieţii internaţionale. In publica Socialistă România şi nelte şi maşini agricole, auto
brie, socialismul constituie o impunătoare rea aceste condiţii este necesară mai mult ca ori- Republica Populară Bulgaria, turisme de teren, rulmenţi, u împuternicirilor, din care face
litate a lumii contemporane, a devenit, ca cînd unitatea ţărilor socialiste, întărirea co tilaj petrolier şi produse pe parte şi România. de Securitate
urmare a victoriei revoluţiilor socialiste în- eziunii sistemului mondial socialist, solidari troliere, produse ale indus In şedinţa de dupâ-amiazâ,
tr-un şir de ţări din Europa, Asia şl Ameri triei chimice, bunuri de larg conferinţa a aprobat ordinea
ca Latină, un sistem mondial. Succesele obţi tatea internaţionalişti a clasei muncitoare, a Proteste împo consum şi alte mărfuri. de zi .care cuprinde 46 de pro NEW YORK 4. (Agerpres). de către un grup de merce
nute de ţările socialiste în dezvoltarea pro mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor La rîndul ei, Republica bleme. printre care raportul a Intr-o scrisoare adresată nari avînd ca bază de opera
ducţiei materiale. în înflorirea culturii. în îm foiţelor care luplâ împotriva impei ialismu- Populară Bulgaria va livra ţâ supra situaţiei mondiale în do Consiliului de Securitate, mi ţiuni colonia portugheză An
bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor lui. pentru pace şi progres social. (Aplauze triva agresiunii rii noastre maşini-unejte, e meniul alimentaţiei şi agricul nistru] afacerilor externe al gola.
muncii, reliefează cu putere superioritatea prelungite). lectrocare şi electropalane, a turii, planul indicativ mondial Republicii Congo (Kinshasa), In scrisoare se arată că n-
noii orînduiri sociale, marile posibilităţi pe cumulatori, rulmenţi, tractoa pentru dezvoltarea agriculturii, Just in Bomboko, a cerut con nitâţile de mercenari se în
care socialismul le oferă popoarelor pentru Dragi tovarăşi, americane re monoax, laminate din otel, programul de acţiuni pe urmă vocarea Consiliului de Secu dreaptă spre Kolwezi, un im
dezvoltare, multilaterală şi realizarea năzuin Dînd expresie însufleţirii şl bucuriei cu produse chimice, uneie produ torii doi ani, aprobarea buge ritate pentru a examina si portant centru minier, şi că
tului. organizarea celui de-al
în cursul zilei de vineri au
ţelor lor de progres şl bunăstare. (Aplauze). care oamenii muncii din România socialistă se agroalimentare, bunuri de Il-lea Congres mondial al ali tuaţia serioasă creată în urma înaintat pînă în apropierea o
Poporul român, stâpîn deplin pe destinele participă In aniversarea glorioasei Revoluţii în Vietnam larg consum şi altele. mentaţiei. invaziei teritoriului eongole2 raşului Mulshtasha. Scrisoa
6ale, îşi consacră energiile creatoare operei de din Octombrie, permiteli-mi să vă adresez, rea dezvăluie în continuare
dezvoltare în ritm intens a economiei si cul din tontă inima, dumneavoastră. Partidului SANTIAGO DE CHILE 4 interceptarea unor apeluri de
ajutor ale mercenarilor de sub
turii. înfăptuirii sarcinilor stabilite de Con Comunist al Uniunii Sovietice, tuturor oame (Agerpres). — conducerea maiorului Schram-
„Tineretul Americit Laline
gresul al IX-lea al partidului pentru a asi nilor sovietici, urarea frăţească de a obţine condamnă cu hotârîre agresiu Sesiunea Consiliului me, împresuraţi în oraşul Bu-
gura progresul continuu al ţării pe calea de noi şi strălucite succese în opera istorică de nea americană din Vietnam kavu, adresată autorităţilor
săvârşirii construcţiei socialiste şi a-si aduce construire a comunismului, în lupta pentru trupelor americane din Viet executiv UNESCO portugheze din Angola, „ceea
şi cere retragerea imediată ?
contribuţia la întărirea forţelor socialismului, triumful cauzei socialismului, păci: si priete ce constituie o dovadă de ne
tăgăduit a cîrd-Işiei Portuga
a forţelor progresului şi păcii. niei între popoare. (Aplauze prelungite). namul de sud“ — se spune în- PARIS 4. — Coresponden liei cu mercenarii, pentru răs
tr-o telegramă adresată pre
restabilirii drepturilor îegitî-
O influentă tot mal accentuată asupra vie Trăiască a 50-a aniversare a Marii Revolu şedintelui S.U.A., Johnson, de tul Agerpres, Al. Gheorghiu, U.N.E.SC.O., privind intensifi me ale R P. Chineze în ca- turnarea ordinei legale în
carea activităţii în domeniul
ţii internaţionale exercită relaţiile dintre ţă ţii Socialiste din Octombrie ! (Aplauze). participanţii la Forumul de transmite: Intre 20 octombrie cooperării europene cultural- drul U.N.E.S.C.O. ş s-a pro- Congo".
rile socialiste, relaţii de tip nou. care fac po Trăiască gloriosul popor sovietic ! (Aplauze). solidaritate al tineretului din şi 3 noiembrie s-a desfăşurat ştimţifice. Vorbitorul a arătat nunţat în favoarea participâ- In încheiere se cere Consi
sibilă dezvoltarea liberă, independentă şi su Trăiască Partidul Comunist al Uniunii So America Latină cu poporul Ja Paris cea de-a ?7-a sesiu că un prim pas important în rii la Conferinţă a unor ţâri liului de Securitate sâ ia mă
ne a Consiliului executiv al
această privinţă a fost reali
verană a fiecărei ţâri, egalitatea deplină în vietice. inspiratorul şi organizatorul succese vietnamez, reunit Ia Santiago U.N.E.S.C.O., care a dezbătut zat de U.N.E.S.C.O prin orga asiatice ca R. D. Vietnam şi surile necesare pentru a pune
de Chile.
R.P.D. Coreeană.
drepturi, colaborarea reciproc avantajoasă şi lor popoarelor sovietice în construcţia comu propunerile directorului gene nizarea la Viena, între 20 şi capăt agresiunii.
Următoarea sesiune a Con
întrajutorarea tovărăşească în scopul înflori nismului ! (Aplauze). IOWA CITY 4 (Agerpres).— ral Rene Maheu privind prin 25 noiembrie a c., a conferin siliului executiv al U.N.E.SC.O. In urma consultărilor avu
rii fiecărei naţiuni socialiste şi al solidarită Trăiască prietenia frăţească dintre poporul Purtînd un sicriu simboiio cipalele domenii de activitate ţei miniştrilor de învăţămînt va avea loc în luna mai 1968, te s-a stabilit ea întrunirea
din proiectul de program şi de
ţii internaţionale a ţărilor socialiste. român şi popoarele sovietice ! (Aplauze). drapat în negru, cîteva sute buget al organizaţiei pe anul din statele europene membre la Paris. să aibă loa luni dupâ-amiazâ
ale U.N.E.S.C.O.
Creşterea forţei si prestigiului socialismului Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a parti de studenţi de ia Universita 1969-1970. La propunerea re La propunerea reprezentan
pe plan mondial, prăbuşirea sistemului colo delor comuniste şi muncitoreşti. (Aplauze). tea Iowa s-au îndreptat vi prezentanţilor României, Fran
neri dupâ-amiazâ spre reşe ţei şi Uniunii Sovietice, Con ţilor României şi Braziliei,
dinţa decanului universităţii, siliul a adoptat o rezoluţie prin Consiliul a adoptat o rezolu
unde un tînăr îmbrăcat în u care se subliniază importanţa ţie, în care se relevă, printre
niformă de soldat s-a sculat activităţilor regionale în ge altele, importanţa activităţilor C U R I E R
din sicriu şi a strigai: „Ca neral şi, în special, a activită regionale pentru cauza păcii,
marazii mei şi cu mine, morţi ţilor U.N.E.SC.O. privind co a cooperării internaţionale şi
în Vietnam, 'nu ne putem o operarea europeană în dome securităţii popoarelor.
dihni în pace atîla timp cit niul educaţiei, ştiinţei şi cul Examinînd chestiunea orga
acest asasinat fără sens va turii. nizării de către U.N.E.S.C.O. dam Rapaeki, ministrul afacerilor externe al R.P. Polone,
continua". Apoi, cîţiva stu a conferinţei ţârilor asiatice A a declarat in cadrul unei conferinţe de presă, organizate
denţi au vărsat pe jos sînge In intervenţia sa, reprezen membre ale U.N.E.SC.O. în la încheierea vizitei sale în Belgia, că orice convorbiri intre
donat de 50 de tineri şi au tantul României, acad. Andrei problema aplicării ştiinţei şi reprezentanţi ai diferitelor stale trebuie sâ fie utilizate pentru
ridicat o pancartă pe care era Oţetea, a subliniat necesitatea tehnicii la dezvoltarea econo normalizarea situaţiei şi destinderea în Europa, căci in acest
scris : „Trebuie să se pună ca dezvoltării acestui program de mică şi socială, Consiliul exe lucru sînt interesaie ţoale ţările şi. prin urmare, toate statele
păt vărsării de sînge". Mani cooperare europeană, menit să cutiv a adoptat lista ţârilor trebuie să-şi aducă contribuţia la cauza securităţii europene.
festanţii au remis decanului promoveze înţelegerea şi co participante. Conferinţa va a „Năzuinţa noastră, a spus A. Rapacki, este de a crea condi
universităţii o moţiune de pro laborarea regională şi interna vea loc la Bombay în august ţii care să ajute la înfiinţarea unui sistem colectiv de secu
test, semnată cu sîngele lor, ţională. Reprezentantul român 1968. In intervenţia sa, Va ritate. care sâ înlocuiască actuala împărţire a Europei in
împotriva agresiunii S.U A in lentin Lipattî, delegatul per blocuri militare”.
Vietnam şi a prezenţei unor a- s-a referit în acest sens la i manent al României la
genţî recrutori ai forţelor ar niţiativele României, atît... în U.N.E.S.C.O., a expus poziţia O egele Ifussein at Iordaniei, care a sosit la New York, a
matei americane în incinta u- cadrul O.N.U,, cit şi al guvernului român în problema *^avut vineri o întrevedere cu ambasadorii a 13 Stale arabe
nîversîtăţ ii. reprezentate la ONU., cu care a avut un schimb de vederi
Manifestaţia de vineri a în legătură cu problema crizei din Orientul Apropiat. Luni,
marcat punctul culminant aî regele Mussein va pleca la Washington pentru convorbiri cu
celor patru zile de proteste îm preşedintele Johnson şi cu secretarul de stat. Dean Rusk.
potriva războiului din Viet
nam desfăşurate la Universi Discursul lui Pompidou intr-un comunicat al Partidului African al Independen-
tatea din Iowa. Studenţii au 1 ţei din Guineea .portugheză' şl Insulele Capului Verde,
adresat o petiţie preşedintelui dat publicităţii în capitala Senegalului, se aralâ că In cursul
Johnson, semnată, de aseme PARIS 4 (Agerpres). — In continuare, Pompidou a luptelor din luna septembrie detaşamentele armatei de elibe
nea. cu singele lor, in care Intr-un discurs rostit vineri declarat că .alături de noţiu rare au provocat grele pierderi inamicului — 163 de soldaţi
cer „să se pună capăt activi la Institutul de Înalte Studii nea de solidaritate trebuie portughezi au fost ucişi, iar alţi 100 răniţi.
foto: Vedere spre Kremlin şi Piaţa Roşie de la etajul 21 al clădirii în tăţilor militare americane în ale Apărării Naţionaie, pri constatat că dorinţa fiecărui
U RSS — In
curs de construcţie a hotelului «Naţional" Vietnam". mul ministru al Franţei Geor- popor de a afirma originalita Qecrelarul de stat al S.U.A.. Dean Rusk, a avut vineri o
ges Pompidou, a declarat, prin tea şi personalitatea sa n-a fost ^întrevedere la Washington cu V. V. Kuznetov. prira-
tre altele, că, „în afara Pieţei locţiitor al ministrului afacerilor externe al U R S S. Convor
comune, noi apărăm şi reven niciodată atit de mare ca as birea. desfăşurată la iniţiativa secretarului de stat american,
tăzi. Aceste două noţiuni de
A d u n a r e a f e s t iv ă dicăm independenţa noastră solidaritate şi independenţă a prilejuit examinarea unor probleme care interesează cele
două ţări.
naţională. încurajînd în acelaşi
timp toate ţările sâ se com
porte ca naţiuni independente7. constituie în mod cert cele Tnlr-o scrisoare adresată socieiăţii de Crucea Roşie din
două linii principale ale poli
In cuvîntarea sa, primul mi ticii franceze actuale". -‘ Tailanda, dr Vu Dinh Tung. preşedintele societăţii de
d i n o r a ş u l nistru francez a subliniat vă „In acelaşi timp, a adăugat sînt supuşi cetăţenii vietnamezi de pe teritoriul tailandez dc
Cruce Roşie din R D. Vietnam, condamnă persecuţiile la care
prin
înţelege
independenţă
.refuzul de a lăsa în mîinile Pompidou, noi căutăm sâ ex către autorităţile din această tară
unor organisme supranaţiona- tindem şi sâ reînnoim relaţii P rimul ministru irlandez. J. Lynch, aflat într-o vizită ofi-
le sarcina de a lua hotărîri
(Urmare din pag. I) mân a condus cu succes po luj şi internaţionalismului so Plecînd de la importanţa ce angajează grav viitorul u din ce în ce mai strînse, prin • cială la Paris, a avut vineri inlrevederi cu preşedintele
schimburi şi cooperare, cu toa
porul nostru în vasta operă de cialist, pe comunitatea de orin- deosebită pe care o au în pre Franţei, de Gaulle, şi cu primul ministru Pompidou In toas
edificare a socialismului pe pâ- duire şi de ţeluri, pe principi zent îmbunătăţirea şi lărgirea nei ţări şi care nu trebuie lua te ţările continentului nostru,
Succesele Uniunii Sovietice mîntul României. Aceasta a ile independenţei, suveranită relaţiilor bilaterale si multila te fără acordul acestei naţi indiferent de regimul lor po tul rostit cu prilejul dejunului oferit la Palatul Klysee îu o
în explorarea Cosmosului, e permis ca. intr-o perioadă is ţii. egalităţii în drepturi, ale terale dintre partidele frăţeşti, uni". litic şi social". noarea premierului irlandez, preşedintele Franţei, de Gaulle.
a declarat că. după părerea sa, este necesară întărirea şi dez
nergia nucleară, tehnica rache torică relativ scurtă, România stimei şi respectului reciproc, Partidul Comunist Român des voltarea Comunităţii Economice Europene şi asocierea la a
telor, radioelecironica şi alte să se transforme într-o ţară so corespunde intereselor popoa făşoară o susţinută activitate ceastă organizaţie şi a altor state vesl-europene. FI s-a pro
ramuri moderne ale ştiinţei, cialistă cu o economie dinami relor noastre, ale unităţii ţâri pentru dezvoltarea relaţiilor nunţat totodată în favoarea unei politici de destindere si în
stîrnesc admiraţia întregii că şi o cultură înfloritoare. lor social&te. intereselor păcii sale prieteneşti cu toate parti ţelegere pe continentul european, pentru cooperare cu ţările
lumi. îmbogăţesc patrimoniul Complexul de măsuri dezbă şi progresului omenirii pe ca dele comuniste şi muncitoreşti, Conflictul militar din centrul şi estul Europei.
ştiinţific mondial. tut şi aprobat în unanimitate lea civilizaţiei, cu partidele socialiste, organi
In continuarea cuvîntârii de plenara C C. al P.C.R din Relevînd faptul că în pre zaţiile democratice din ţările
sale, tovarăşul Gheorghe Călin 5-6 octombrie ac demonstrea zent caracteristica dominantă capi tal iste, din noile stale in 1 clarat. după cum anunţă agenţia Associated Press, că ar
a vorbit despre forţa v itală a ză încă o dală grija şi preocu a situaţiei internaţionale o dependente, eu organizaţii ale fi de acord cu reluarea relaţiilor diplomatice cu Statele Unite
ideilor marxism-leninismului. parea susţinută a partidului, a constituie creşterea şi dinami mişcărilor de eliberare naţio din Nigeria
despre transformările revolu Comitetului sâu Central de a zarea unor uriaşe forţe sociale nală. ceea ce corespunde inte dacă S.U.A. ar recunoaşte actualele frontiere ale Cambodgiei
şi ar înceta să violeze frontierele ci din Vietnam Şeful statu
ţionare care au avut loc pe a elabora şi aplica corespunzător revoluţionare. întărirea frontu reselor foiţelor progresiste şi lui cambodgian a reafirmai întregul sprijin moral şi politic
rena internaţională după Ma sarcinilor şi cerinţelor fiecărei lui antiimperialist, a sistemu democratice contemporane. LAGOS 4 (Agerpres). — gu — capitala provinciei ori acordat de ţara sa Republicii Democrate Vietnam si Frontu
rea Revoluţie Socialistă din etape a dezvoltăm României, lui socialist mondial, vorbitorul In încheiere, tovarăşul Gheor Comisarul biafrez pentru in enlale asupra căreia trupele
Octombrie, despre afirmarea cele mai potrivite forme de or a arătat că una din probleme ghe Călin a subliniat faptul că formaţii, dr. I Eke, a organi federale au preluat controlul lui Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud.
nou orînduiri pe o mare parte ganizare şi metode de condu le internaţionale cele mai ac bilanţul realizărilor obţinute zat în oraşul Aba din provin — Eke a afirmat că forţeie
a planete; noastre, despre for cere care să asigure valorifica tuale care stau in faţa tuturor de Uniunea Sovietică, de cele cia orientali o conferinţă de biafreze ar fi făcut „progrese /guvernul japonez a permis unor submarine americane.
ţa crescindă a sistemului mon rea muncii sociale şi a bogăţi ţârilor socialiste, a partidelor lalte ţâri socialiste, întreaga portavionului atom.e „Fntreprise" si altor vase nucleare
dial socialist. Dezvoltînd pu ilor naturale cu maximum de comuniste, o cerinţă arzătoare dezvoltare a lumii contempora presă în care a anunţat că spectaculoase" in ultimele do americane să intre în cursul acestei luni in porturile japo
ternic forţele de producţie — eficienţă, progresul mai rapid a internaţionalismului militant ne în jumătatea de secol care peste 3.000 de soldaţi din ar uă zile. El a admis „o prezen neze. Toate partidele politice din opoziţie au condamnat a-
sublinia vorbitorul — ţările al economiei naţionale şi al este unirea tuturor eforturilor a trecut de la Marea Revoluţie mata federală au fost ucişi de ţă a inamicului" la Er.ugu, re ceastâ hotărire. Partidul Comunist din Japonia a dat publi
sistemului socialist, care cu bunăstării celor ce muncesc. pentru sprijinirea Vietnamului Socialistă din Octombrie, de trupele biafreze în timpul con levă agenţia France Presse. cităţii o declaraţie în care se arată că niciodată nu va putea
prind peste 25 la sută din su Legăturile de solidaritate şi luptător, mobilizarea opiniei monstrează justeţea şi forţa flictului militar, anunţă agen dar a subliniat că nu trebuie fi de acord cu intrarea vaselor nucleare americane in portu
prafaţă şi peste 35 la sută din colaborare tovărăşească în toa publice mondiale pentru a de înnoitoare a învăţăturii mar- ţia France Presse. Pierderile confundată „prezenţa" cu rile japoneze, fapt care ar putea duce la introducerea arme
populaţia globului, dau aproa te domeniile între România şi termina curmarea agresiunii a x ist-len in iste, insuflă noi ener biafreze sînt neînsemnate în „control" (se fac referiri la de lor nucleare în Japonia
pe 40 la sută din producţia in Uniunea Sovietică. între po mericane. gii clasei muncitoare interna comparaţie cu cele înregistra claraţiile guvernului de la La
dustrială a lumii, dispun de un poarele noastre, cunosc o con Pentru obţinerea de noi vic ţionale, însufleţeşte lupta a te în rîndurile trupelor fede gos, potrivit cărora oraşul E- T T n grup de 34 de parlamenlari laburişti au prezentat in
considerabil potenţial material tinuă lărgire şi consolidare. torii în lupta împotriva impe milioane şi milioane de oameni rale. nugu se află sub controlul J Camera Comunelor un proiect de rezoluţie ccrind gu
şi tehnico-ştiinţific. Vizitele reciproce ale delegaţi rialismului, pentru libertate şi de pe întreg globul pentru rea Referindu-se la operaţiunile trupelor federale). vernului sâ procedeze la o revizuire de profunzime a politicii
Aplicînd marxism-leninismul ilor de partid şi guvernamen progres social, pentru asigura lizarea idealurilor lor de liber militate în curs de desfăşura Agenţia Associated Press, sale economice actuale.
la condiţiile concrete din ţara tale din Uniunea Sovietică şi rea păcii şi securităţii interna tate. progres şi bunăstare. re. comisarul biafrez a decla mentîonînd ziarul „New Nige
noastră, studiind experienţa al din România au constituit o ţionale este holărîtoare unita ★ rat că situaţia este „favorabilă rian", anunţă că guvernul de A gentia France Presse 'datează că vineri zeci dc mii de
tor partide şi ţâri socialiste, nouă contribuţie la întărirea tea forţelor revoluţionare, pro La sfh'$itul adunării, a rulat pentru Blafra" în sectoarele O- la Lagos este în posesia unor cetăţeni turci au organizai la Nicosia un marş dr protest
precum şi propria sa experien colaborării şi prieteniei dintre gresiste. din fiecare ţară, soli Jilmul ,,Caietul albastru in nitsha şi Bonny. Toate acţiu documente din care reiese «â împotriva arestaţii lui Rauf Dcnklash. preşedintele Camerei
ţă, elaborîndu-şi politica pe cele două partide, popoare şi daritatea întregului front anti spirat din lupta maselor popu nile armatei federale în aces In timpul ostilităţilor militare comunităţii turce din Cipru. Ei purtau lozinci prin care ce
baza cerinţelor şi particulari ţâri. Dezvoltarea acestor legă imperialist — cea mai mare lare din Rusia, sub conducerea te sectoare au eşuat. Inami reau eliberarea tui Rauf Denktash.
tăţilor fiecărei etape de dez- turi. bazate pe ideologia de forţă social-politicâ progresistă Partidului Comunist, pentru cul a înregistrat pierderi mari. au fost ucişi peste 2.000 de
vol**^. Partidul Comunist Ro neclintit a marxism-leninismu- cunoscută în istoria omenirii. înfăptuirea revoluţiei proletare. Evocînd situaţia de la Enu- soldaţi biafrezi.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35. telefon 12 75, 15 85, 23 17. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hon< Deva. 5