Page 21 - Drumul_socialismului_1967_11

\

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNFTÎ-VA I
Mesajul (omitetului Central

al Partidului Comunist Român, al

Consiliului de Stat $i al Consiliului de

Miniştri al Republicii Socialiste România

cu prilejul semicentenarului Marii

Revoluţii Socialiste din Octombrie

Tovarăşului L. I. BREJNEV,
6 pagini 30 bani secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist
ANUL XJX. NR. 3093 MARŢI 9 NOIEMBRIE 1067
al Uniunii Sovietice
Tovarăşului N. V. PODGORNII,
preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.
Dezbaterea documentelor Plenarei Tovarăşului A. N. KOS1GHIN,

preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
C.C. al P.C.R. din 5-6 octombrie 1967 M O S C O V A
- .1_______ ---- ;---------------------------------------------------------------------------
Dragi tovarăşi, făptuirea hotărîritor Congresului al XXIIT-lea
al P.C.U.S., (n opera de construire a comunis­
Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Marii mului.
PERSPECTIVELE PERMANEN­ Revoluţii Socialiste din Octombrie, în numele Poporul român se bucură din toată inima de
Comitetului Central al Partidului
Comunist
Român, al Consiliului de Stat, Consiliului de marile realizări ale U.R.S.S., văzînd în ele o
Miniştri al Republicii Socialiste România, al contribuţie din cele mai însemnate la întărirea
TIZAM MUNCITORILOR poporului român şi al nostru personal, vă a- lui mondial socialist, la creşterea influenţei so­
forţei economice, politice şi militare a sistemu­
riresăm un frăţesc salut Şi calde
felicitări,
dumneavoastră, Partidului Comunist al Uniu­ cialismului, Ia apărarea păcii in lume.
Acordăm o înaltă preţuire prieteniei frăţeşti
nii Sovietice, Sovietului Suprem şi Guvernului
FORESTIERI Sovietic, tuturor comuniştilor, popoarelor LU dintre popoarele noastre, prietenie cu vechi şi
bogate tradiţii. Unite prin comunitatea de o-
ni unii Sovietice.
Eveniment de însemnătate epocală în isto­ rinduiri sociale, prin ţelurile luptei pentru
Studiind cu aten­ tr-o măsură mai ma­ este de 1.326 Iei, va ria universală. Marea Revoluţie Socialistă din triumful socialismului şî comunismului, ţările
noastre înfăptuiesc o largă colaborare pe tă-
ţie documentele Ple­ re cadrele de meca­ creşte cu circa 20 la Octombrie a deschis era revoluţiilor proletare, rira politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultu­
narei C.C. al P.C.K. nizatori : mecanici de sută prin includerea a trecerii de Ia capitalism la socialism, a sti­ ral : se extind legăturile frăţeşti Intre Partidul
din 5-6 octombrie a.o. fierăstraie şl funicu- adaosurilor variabile mulat spiritul revoluţionar al clasei muncitoa­ Comunist Român şi Partidul Comunist al Uni­
m-am oprit îndeo­ lare, tractorişti ş. a. medii realizate şi cu re. al maselor largi populare de pe toate me­ unii Sovietice. Avem ferma convingere că re­
sebi asupra măsuri­ Acest lucru va mări 12 la suta prin ma­ ridianele globului, in lupta lor pentru realiza­ laţiile dintre partidele şi ţările noastre, bazate
lor care vor duce la interesul oamenilor jorarea generală a rea aspiraţiilor de libertate şi progres, pentru pe principiile marxism-leninismului şi inter­
permanentizarea ca­ pentru ridicarea cali­ salariilor. eliberarea socială şi naţională. naţionalismului socialist, se vor dezvolta con­
drelor în întreprin­ ficării. In acelaşi După aplicarea sis­ Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, tinuu în interesul popoarelor român şi sovie­
deri. Interesul susci­ timp introducerea a­ temului îmbunătăţit înfrîngînd nenumărate greutăţi, poporul so­ tice, al unităţii ţârilor socialiste şi mişcării co­
tat în această direc­ numitor trepte de sa­ de salarizare însem­ vietic, sub conducerea Partidului Comunist al muniste şi muncitoreşti internaţionale, al cau­
Uniunii Sovietice, a construit societatea socia­
ţie este justificat de larii la flecare cate­ nează că un mecanio zei generale a socialismului şi păcii.
particularitatea între­ gorie, îi va stimula din exploatările fo­ listă, a asigurat înaintarea statului sovietic pc La gloriosul jubileu al Marelui Octombrie,
calea progresului multilateral economic, soci-
prinderilor forestiere în realizarea exem­ restiere în situaţia a l-poli tic. ştiinţific şi cultural. Trăinicia orân­ urăm din toată inima popoarelor sovietice noi
din regiunea noastră plară a sarcinilor. realizării normelor va duirii socialiste a fost verificată cu succes în şi tot mai mari succese in măreaţa operă de
în recrutarea cadre­ Folosind noile mij­ putea primi un sala­ Anii de grele încercări ai Marelui Război de construire a societăţii comuniste, în tupta
lor necesare conduce­ loace de stimulai e riu tarifar de 1.750 Apărare a Patriei. Purtînd greul războiului, pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în
rii proceselor tehno­ vom putea ajunge la Jei. Dacă se vor adău­ aducind contribuţia holărîtoare la zdrobirea lume.
logice in parchetele permanentizarea e­ ga şi cotele procen­ fascismului — duşmanul popoarelor şi civili­
de exploatare şi a a­ chipelor de deservi­ tuale la tranşele res­ zaţiei —, Uniunea Sovietică a ciştigat pentru NICOLAE CEAUŞESCU
sigurării forţei de re a utilajelor şi me­ pective de vechime, Hala noului laminor bluming de 1300 mm a atins co(a maximă. In fotografie aspect totdeauna recunoştinţa întregii omeniri. Secretar general al Comitetului Central al
muncă pentru desfă­ canismelor din par­ va primii la o vechi­ de la montarea fermelor Ia acoperiş. Foto: V. ONOTU Tn cele cinci decenii care au trecut de la Partidului Comunist Român
şurarea activităţii de chete. me de 5-10 ani — victoria Revoluţiei din Octombrie. U.R.S.S. s-a
producţie în condiţii Dar pentru perma­ 1802 lei, iar la peste transformat într-o putere economică de prim CH1VU STOICA
corespunzătoare. Deşi nentizarea muncitori­ 20 de ani 1925 lei. rang, obţinînd succese remarcabile în dezvol­ Preşedintele Consiliului dc Stat al
fondul forestier este lor, măsurile de mai Prin urmare, un me­ tarea industriei şi agriculturii, în creşterea Republicii Socialiste România
foarte bine repre­ sus vor trebui între­ canic din exploată­ Tovarăşul Cu planul forţelor de producţie şi a nivelului de trai al
zentat în regiunea gite cu altele, luate rile forestiere va pu­ oamenilor muncii, în progresul ştiinţei şi teh­ ION GHEORGI1E MAURER
noastră — ocupînd de conducerile între­ tea primi un salariu nicii, în cucerirea Cosmosului, in prezent, po­ Preşedintele Consiliului de Miniştri a(
peste 42 la sută din prinderilor forestiere. majorat cu 476 lei lu­ poarele sovietice obţin succese de seamă în în­ Republicii Socialiste România
suprafaţa sa adminis­ Noi am preconizat nar dacă are o ve­ Dumitru Coliu anual
trativă — datorită deja fundamentarea chime de cinci ani la 6 noiembrie 1967
dezvoltării extrem de din punct de vedere aceeaşi unitate şi cu
puternice a unor im- tehnic a normelor de 599 Jei la o vechime a împlinit 60 de ani îndeplinit
portnnte ramuri ale timp, respectarea gra­ mai mare de 20 de
industriei noastre: ficelor de revizie, în­ ani. Adunarea festivă din Capitală
siderurgie, minerit, tărirea controlului şi In legătură cu spo­
industria construc­ asistenţei tehnice, c- rul de vechime se ri­ Comitetul Central al Parti­ toare în anii Ilegalităţii, iar Colectivul de muncă
toare de maşini, s? liminarea depăşirilor dică însă un aspect dului Comunist Romfin a a­ după eliberarea ţării îndepli­ al turnătoriei de fontă
simte o lipsă aproa­ exagerate ale norme­ care ar putea să vi- dresat tovarăşului Dumilru nind sarcini de răspundere de la Combinatul side­
pe totală a muncito­ lor pe seama exploa­ tregeascâ întreprin­ Coliu, membru supleant al încredinţate de partid, al rurgic Hunedoara, a ra­ Luni scara, In sala Pa­ de stat ale Republicii Socia­ Ştefan Voitec, Dumitru
rilor forestieri, în­ tării necorespunzătoa­ derile deficitare cu Comitetului Executiv al C.C. contribuit alături de activul portat ieri, 6 noiembrie, latului Republicii SociaListe liste România şi Uniunii Popa, Ion Cosma, Gheorghe
treprinderile noastre re a maşinilor şi uti­ forţă de muncă cum al P.C.R., următorul mesaj cu partidului Ia lupta pentru in­ îndeplinirea planului n- România a acut Inc adu­ Sovietice şi urarea: „Tră­ Vasilichi. Gheorghe Stoica,
fiind obligate să re­ lajelor. sînt şi întreprinderile prilejul împlinirii vîrstei de staurarea puterii populare, la nual. Acest succes de narea festivă organizată dc iască a 50-a aniversare a
cruteze peste 95 la Cel mai stimulativ forestiere din regiu­ 60 dc ani : opera de construire a socia­ prestigiu s-a obţinut Comitetul orăşenesc Bucu­ Marii Revoluţii Socialiste Ludovic Takaps. acad.
sulă din numărul lor clement în ceea ce nea noastră, şi să a­ Dragă tovarăşe Coliu, lismului în patria noastră. prin folosirea mai de­ reşti , al. .Partidului rComji- din Octombrie", De-o parte Petre Constdntincscu-faşi
din celelalte regiuni priveşte permanenti­ vantajeze pe acelea Comitetul Central al parti­ plină a utilajelor, şi ini-/- n'ist. Rpmări.,Comitetul exe­ Şi de alta a scenei erau în­ Şi acad. îorgu Iordan,
Consi­
ai
vicepreşedinţi
ale tării. Or, îmbună­ zarea muncitorilor care au la dispoziţie dului îţi adresează calde fe­ Iţi urăm, dragă tovarăşe bunătăţirca tehnologiilor cutiv ,al Sfaluliii popular scrise datele festive: 1917—
tăţirea sistemului de forestieri îl reprezin­ mai mulţi muncitori licitări cu prilejul împlinirii Coliu, din toată Inima mul­ de fabricaţie' a pieselor al oraşului. Bucureşti şi- 1967. ' liului General A R L U S .
salarizare va asigura tă însă sporul de ve­ localnici. a 60 de ani de viată. tă sănătate, fericire, viată în­ de schimb pentru mari­ Consiliul General ARLUS, Intimpinaţi cu vii aplauze general colonel Ion loniţâ,
ministrul forţelor armate,
în viitor principiul re­ chime. După cum Inc. DAVID MOCULESCU Depunînd o îndelungată delungată şi noi succese în le agregate siderurgice. cu prilejul semicentenaru­ de asistenţă, in prezidiu au
munerării diferenţiate prevăd documentele director ■! D.R.li.T.I.L. muncă. Astfel, pentru executa­ lui Marii Revoluţii Socia­ luat. loc tovarăşii Chivu George Macovescu, prim
a muncii complexe plenarei, salariul ta­ Huordoâra-Deva activitate în mişcarea mun­ rea inelelor de răcire liste din Octombrie. adjunct al ministrului afa­
calificate, faţă de rifar actual al unui citorească din România, par­ necesare laminorului Stoica, Gheorgh.c Apostol, cerilor externe, acad. Mi-
Alexandru Birlădeanu, Emil
ron Nicolescu, preşedintele
Fundalul scenei, drapat
munca simplă necali- mecanic din exploa­ (Continuare In ticipând Ia lupta revoluţiona­ Comlletu! Central al bluming - semifabricate, in roşu, era pavoazat cu Bodnaruş, Alexandru Dra­ Academiei, Dumitru Gheor-
s-a trecut la folosirea »-
ficatâ, atimulînd în- tările forestiere care în pag. a 5-a) ră a clasei noastre munci­ Partidului Comunist Român
nor bandaje de tablă portretul lui Vladimir Nici gii ici, Paul Niculcscu-Mizll,
groasă in locul şabloa­ L.enin, alături de drapelele llie Verdeţ, Vasile Vilcu, (Continuare în pag. a 2-a)
nelor de model. Prin
aceasta, timpul de for­ *•
Finala ceSui de-al Vlll-lea concurs al artiştilor amatori mare a inelelor-piese dc
cîte 5.600 kg — s-a re­
dus cu 16 ore pe fiecare
bucată. De asemenea, Cuvînfarea tovarăşului
prin introducerea in
HUNEDOARA INEPUIZABIL procesul de uscare a
formelor de turnare- a
unor arzătoare concepu­
te în secţie, timpul ne­ C H I V U S T O I C A
talente, cules din satele Orăş- cesar acestei operaţii s-a
IZVOR DE FOLCLOR tiei, să poarte pînă departe o­ redus cu .1 ore. TOVARĂŞI,
riginalitatea jocului născut pe
Aplicarea consecventă
aceste locurj şi păstrat cu sfin­
2Înd întregii umanităţi per­
ţenie din tată în fiu, generaţie a acestor măsuri, cit şi împreună cu popoarele mării noii orînduiri, deschi- ţarist, precum şi din ostilita­
tea imperialismului, greută­
lalâ-ne la capătul celui de-al pentru solii artei bănăţene şi matica costumelor naţionale, după generaţie. Momîrlâneştile a altora asemănătoare, a Uniunii Sovietice, cu masele spectiva luminoasă o socialis­ ţile generate de complexita­
VIII-lea concurs republican al hunedorene. Sîmbâtâ şi dumi­ cu jocul paietelor în care se tarafului din Lonea. ţarinele permis aprovizionarea la muncitoare şi forţele piogre- mului. tea problemelor făuririi noii
formaţiilor artistice de ama­ nică, pe scena ei s-a înşirat scălda tot auriul soarelui, adu­ tarafului din Vaţa, grupul vo­ timp a agregatelor si­ siste de pretutindeni, poporul Revoluţia din Octombrie ?
tori. la capătul uriaşei emula­ salba cîntecelor şi jocurilor na­ cea laudă mîinilor ţărănoii bă­ cal al sindicatului C.K.R. din derurgice cu piese de român sărbătoreşte semicente­ constituit o confirmare stră­ orînduiri sociale. Popoarelor
ţii ce a prins în iureşul ei mii ţionale. culese de pe meleagu­ năţene. îndemnîndu-te să spui: Teiuş. cununa de solişti Mana-, schimb. Aportul deose­ narul Marii Revoluţii Socia­ lucită a vitalităţii ideilor lui sovietice şî partidului lor co­
şi mii de talente cunoscute sau rile celor două regiuni vecine. .Tot Bânatu-i fruncea". na Iancu. Mariana Gligor, Du­ bit al tovarăşilor loan liste din Octombrie — eveni­ Mai x, Engels şî Lenin, a ci- munist le revine meritul is­
caic. prin el, şi-au făcut de­ >\jta bănăţeană a irumpt nă­ Sentimentul pe care l-am mitru Râdoi, Rica Moraru. Va- Nagy, Alexe Bicfalvi, ment crucial în istoria univer­ pacitâţîî clasei muncitoare — toric de a fi asigurat pentru
butul, întrecere care a scos din valnic prin glasul celor peste încercat noi, hunedorenii, in sile Pop, Maria Adam, Maria Ladislau Ferencz, for­ sală. cea mai înaintată forţă a so­ prima oară în lume — mer-
comoara nesecată a folclorului 1.500 de artişti amatori uniţi în clipa cînd la lumina rampei au Ursu. care mai de care mai ta­ matori, Ion Cozma de In urmă cu jumătate de se­ cietăţii — de a conduce cu gînd pe căi neexplorate — vio-
românesc nestemate ce au îm­ 52 de formaţii. Acolo. în splen­ apărut solii arte-, din regiunea lentaţi, au dăruit perlele me­ la turnare, Ghcorghe col, proletariatul, masele mun­ succes lupta maselor populare toria socialismului, îmbogăţind
podobit şi voi aureola mereu dida sală timişoreană, ţăranii noastră, nu poale fi redat. lodiilor noastre de pe Mureş şi Prip de la dezbaterea citoare din Rusia ţaristă, sub astfel cu noi şî valoroase con­
fruntea ţării. din Marga ne-au dezvăluit fru­ Nicicînd parcă formaţia corală Sebeş, de pe Jii şi Criş. Tine­ pieselor, Ignat Lipan, conducerea încercată a parti­ pentru înlăturarea nedreptăţii cluzii teoria şt practica revo­
De-a lungul clapelor desfăşu­ museţea nunţilor bănăţene, cei a C.S.M. — care a deschis spec­ rii cooperatori din Petroşani şi topitor şi a altor mun­ dului bolşevic, întemeiat de sociale şî instaurarea unei o- luţionată.
rate — dc la comună ori în­ din Sînmihaiu! Român ne-au tacolul — n-a fost mai impe­ Lupenj au ţinut pe scenă un citori fruntaşi, s-a fă­ Lenin, pecetluiau soarta lumii rînduîrî in care să domnească La baza dezvoltării multi­
treprindere pînă Ja laxa regio­ arătat cum ştiu ei, ţăranii, să tuoasă, mai omogenă, parcă colocviu despre buna deservi­ cut pe deplin simţit în vechi, a dominaţiei burgheziei munca, egalitatea, libertatea. laterale a statului sovietic, s-a
nală — zecj de mii de artişti facă să trăiască unul din cele niciodată n-a dominat sala ca re şi tot acolo au făcut — prin- înfăptuirea succesului a­ Printr-o muncă entuziastă, aflat politica de Industrializa­
amatori huneiloreni au făcut mai strălucite coruri ale opere­ acum Aveam în faţa noastră tr-un montaj coregrafic — o mintit, pe care întregul şi moşierimii pc a şasea parte plină de abnegaţie şi spirit de te socialistă. Experienţa Uniu­
dovada dragostei lor pentru lor lui Verdi, iar cei 80 de un cor dc o înaltă ţinută ar­ originală plimbare pc plaiuri­ colectiv |-a închinat a- a globului terestru. Victoria sâcrificiu, oamenii sovietici au nii Sovietice, iar ulterior expe­
cîntul şi jocul local, entuzias­ bărbaţi din satul ce-a intrat tistică. care de la prima melo­ le tării. Inimosul colectiv al propialci Conferinţe Na­ revoluţiei, făurirea primului apărat cuceririle revoluţionare, rienţa altor ţări socialiste, a
mului şi pasiunii cu care au in istoria literaturii române die ne-a purtat pe drumuri de corului de cameră din Brad ţionale a partidului. stat din lume al muncitorilor au învins uriaşele dificultăţi demonstrat importanţa * esen-
dăruit miriade de minute din prin numele lui Slavici — Si­ munte, spre inima Apusenilor, îşi prezenta cartea de vizită, şi ţăranilor, au inaugurat pro-k care au rezultat din nivelul .
timpul lor de răgaz pregătirii ria — ne-au demonstrat faima pe locuri cu profunde rezo­ scrisă abia în vara acestui an. cesul ireversibil al revoluţiilor' scăzut al forţelor de produc­
programelor. Peste 8u0 dintre corurilor bărbăteşti bănăţene. nanţe istorice, iar suita de cîn- cu bucuria pe cate ţi-o oferă VAS1LE DRAGOMIR proletare, al apariţiei şi afir­ ţie moştenite de la .regimul (Conlinuare in pag. a 2-a)
ei au primit mandatul de a ur­ Acolo am ascultat renumitul tece pădureneşti. o originală succesul debutului într-o fază
ca pc scena finalei, de a fi me­ cor din Lugoj, am admirat jo­ invitaţie la nuntă în satele din finală.
sagerii inepuizabilelor comori curile din Borlova, revărsarea mqnţii Poiana Rusca, a consti­
.spirituale, păstrate cu sfinţenie de orchestre, grupuri vocale, tuit un tablou al obiceiurilor LUCIA LICIU A trecut o jumătate de se­
prin salvele lor trase asupra £a semicentenarul
din strămoşi, îmbogăţite, îm­ brigăzi artistice, solişti. Bana­ de aici. col de cînd tunurile de pe cru­
prospătate perpetuu. tul a impresionat prin formaţii Căluşarii din Vinerea şi Ro- (Continuare în pag. a 5-a) cişătorul „Aurora" au vestit,
Sala Operei de stat din Ti­ mari, aduse în scenă într-o a- mos au fost o izbucnire de fru­
mişoara a fost gazda finalei leasâ ţinută artistică, iar cro­ museţe folclorică, un buchet de Palatului de Iarnă, că a înce­
put o eră nouă în viata plane­
tei noastre — era revoluţiilor JHaeelui Oet&mbtie
Noi descoperiri socialiste şi a prăbuşirii capi­
talismului. Din acel moment
de neuitat. înscris cu litere de
la Sarmizegetusa foc în istoria universală, pro­ taţi de neasemuit, dar marele în focul acelor lupte crîn- tru libertăţi democratice, pen­
letariatul şi-a dovedit, pe fron­ torent revoluţionar a înlătu­ cene conduse de partidul cla­ tru pace.şi progres social.
tul practicii sociale, capacita­ rat din calea lui orice încer­ sei muncitoare în fruntea că­ Proletariatul român şi-a ma­
Cu ocazia recentelor să­ tea de a transpune în viaţă care de împotrivire a reacţiu- ruia se afla marele teoretician nifestat activ solidaritatea cu
pături arheologice efectuate teoria revoluţionară marxist- nii interne care îşi mobilizase şi strateg revoluţionar Lenin, proletariatul victorios din Ru­
la Sarmizegetusa, sub con­ leninistă, de a răsturna vechea întreg arsenalul. începînd de s-a născut statul de tip nou sia. Dar nu s-a mărginit nu­
ducerea tovarăşului dr. do­ orînduîrc şi de a lua în mîi- la minciună, intrigi, corupţii; în care poporul a devenit sin­ mai la atît. Pe întreg cuprin­
cent Octavian Floca, au fost nile sale destinele omenirii. trădări, intimidări şi pînă la gurul stăpîn. Uniunea Sovie­ sul ţârii au fost organizate
scoase Ia iveală alte citcva Tunurile nu tăcuseră, asal­ cunoscuta forţă militară alb- tică s-a născut din jertfe .şi largi acţiuni de sprijinire a
vestigii ale culturii romane. tul asupra Palatului de Iarnă gardistâ. ruine, s-a dezvoltat în lupte tinerei puteri sovietice. In Va­
Dintre obiectele descope­ nu se terminase cind in Smol- Masele populare au dovedit cu greutăţi neînchipuite, dar lea Jiului, la Hunedoara, , la
rite amintim : monezi de nii. Comitetul militar-revoluţio- o inepuizabilă energie şi com­ a devenit o forţă politică, e- fel ca şi in celelalte oraşe, si
bronz, un important frag­ nar stabilea măsuri ce aveau bativitate revoluţionară. Orice conomicâ şî militară de prim centre muncitoreşti ale ţărv,
ment de inscripţie, un opaiţ sa capele o deosebită însem­ i/.bîndâ le dădea imbolduri rang, care împreună cu toate proletariatul s-a ridicat Ia
de lut ars, partea de jos a nătate istorică nu numai pen­ noi în luptă, le înaripa entu­ celelalte state socialiste exer­ luptă în sprijinul revoluţiei
unui picior dc Ia o statuie tru poporul din Rusia, ci şi ziasmul, iar insuccesele Ie spo­ cită o uriaşă influenţă în lu­ din Rusia sub lozinca: „Jos
din bronz distrusă de-a lun­ pentru întreg proletariatul reau dîrzenîa şi’ le dezvoltau mea contemporană şi consti­ mîinile de pe puterea sovieti­
gul .veacurilor, un fragment mondial. Congresul al Il-lea a! vigilenţa şi eroismul. In 2adar tuie un scut al păcii şi progre­ că Un însemnat număr de
de relief reprczentînd un Sovietelor a votat primele de­ imperialismul mondial şi-a dat sului social. fii ai României, repnezentînd
cap de bou frumos orna­ crete ale puterii poporului — mina şi a' trimis uriaşele sale Revoluţia din Octombrie a voinţa întregului popor, au
mentat. o porţiune dintr-un decretul păcii şi cel asupra pa forţe armate asupra - puterii avut un larg răsunet care a pus mîinile pe arme şi au por­
capitoliu, plăci de marmu­ mînlutuî — şi a ales primul sovietice, fiindcă rtu a reu­ străbătut mările şi oceanele a- nit la luptă alături de Arma­
ră etc. Consiliu al Comisarilor Po­ şit să facă altceva decît să-şî jungînd pe toate meridianele ta Roşie. Mulţi din el şi-au
O parte dintre obiectele porului, in fala căruia se pu­ demaşte şi mai mult caracte­ globului. Pretutindeni vestea jertfit viaţa pentru cauza pro­
găsite, pot fi văzute zilnic neau sarcini pentru a căror rul său criminal şi incapaci­ revoluţiei a fost primită cu letariatului rus, care era de
la muzeul din localitate. rezolvare se cereau nu numai tatea de a înăbuşi forţele po­ simpatie şi entuziasm. Ea a altfel şi cauza proletariatului
eforturi supraomeneşti, dar şi porului, care se ridică la lupta stimulat acţiunile revoluţiona­
Prof. EMIL NEMEŞ nenumărate sacrificii. S-au i­ re ale popoarelor, a creat un din toate ţările.
O vr. rentă din „Intilnirca cetelor'* prezentată de ansamblul folcloric din Iha. pentru dreptate socială şî na­
foto vit multe complicaţii şi greu- ţională. puternic climat de luptă pen­ (Continuare fn pag. a