Page 22 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 22
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3995
S E M I C E N T E N A R U L
M A R II R E V O L U Ţ II S O C A L IS T S D IN O C T O M B R IE
V
’ '
J
•
A d u n a r e a f e s t i v a d n n (L a p i t a l ă
C u v in t a r e a to v a r ă ş u lu i Cuvântarea ambasadorului
C H I V U S T O I C A U.R.S.S., A. V. Basov
(Urmare din pag. 1) siste, reprezentanţi de vază al nie şi colaborare tovărăşească diţionat în mod holârîtor toc La începutul cuvîntârii sale nave cosmice, Uniunea Sovie rilor mişcării comunist* mon
ghiu, vicepreşedinte al U- intelectualităţii şi-au manifes dintre România şi Uniunea So mai de aplicarea cit mai potri ambasadorul U.RS.S. la Bucu tică, patria Iui Octombrie, este diale.
vită a principiilor marxism-
Pe oamenii sovietici — a
nlunlt Generale a Sindica ţtalâ a Industrializării, pentru tat simpatia şi sprijinul faţă vietică, dintre Partidul Comu leninismului la condiţiile eon- reşti a transmis în numele po astăzi unul din cele mai mari spus vorbitorul în continuar
de Revoluţia din Octombrie.
nist Român şi Partidul Comu
porului sovietic de multe mili
state industriale ale lumii.
telor, Mircea Angelescu, se făurirea unei baze tehnice-ma* Lozinca „Jos mîinile de pe Ru nist al Uniunii Sovietice, vor cret-istorîce ale fiecărei ţâri, oane, tuturor oamenilor muncii Rcferlndu-se apoi la politica — îl bucură in mod sincer fap
cretar al C. G. al U.T.O., teriale moderne, pentru ridica sia Sovietică a devenit una cunoaşte o dezvoltare conti ţinînd seama de particulari din România socialistă, un externă promovată de stalul tul câ relaţiile frăţeşti sovieto-
rea tuturor ramurilor econo tăţile specifice şi tradiţiile pro sovietic, vorbitorul a arătat că române continuă să se dezvolte
Ioana Cela Boga, vicepre miei, întărirea independenţei din cele mai populare în rîn- nuă, în Interesul popoarelor prii, ceea ce corespunde sar cordial salut frăţesc şi sincere principiile acestei politici ur în interesul popoarelor ţârilor
urări de noi succese în desă
şedintă a Consiliului Naţio naţionale şi a capacităţii de durile maselor muncitoare. In noastre, al întăririi sistemului cinii înfloririi fiecărei naţiuni vârşirea construcţiei socialiste. măresc asigurarea, împreună noastre, spre binele socialismu
mondial socialist, în interesul
numele acestei solidarităţi au
nal al Femeilor, Zaharla apărare a ţârii, îmbunătăţirea avut loc la Bucureşti şi în ce păcii în întreaga lume". socialiste, cît şi intereselor în Acum 50 de ani, — a spus el cu celelalte ţări socialiste, a lui şl păcii pe pămînt.
Stancu, preşedintele Uniu continuă a nivelului de trai lelalte centre ale ţării greve, In ultimele cinci decenii, a tăririi sistemului socialist mon — muncitorii şi ţăranii din Ru condiţiilor internaţionale favo Intre partidele şi ţările noas
al maselor, asigurarea progre dial, forţelor progresului şi sia, sub conducerea partidului rabile pentru construirea socia tre, între popoarele Uniunii So
nii Scriitorilor, llie Gheor- sului general al societăţii. demonstraţii şi alte acţiuni de arătat vorbitorul, ideile mar* păcii. leninist al bolşevicilor, au răs lismului şi-comunismului, întă vietice şi României socialiste
ghiu şl Mihalţ Fekete, ve Pe baza traducerii in viaţă protest, care îmbinau revendi xism-leninismului, sub steagul turnat odiosul regim ţarist, au rirea unităţii şi coeziunii ţări s-au stabilit relaţii de priete
cărora a lzbîndlt Marea Revo
cările economice şi politice ale
O mare înrîurire asupra oa
terani al mişcării muncito a planului cooperatlst-leninist, proletariatului cu afirmarea luţie Socialistă din Octombrie, menilor muncii din ţările ca zdrobit orînduirea bazată pe lor socialiste, a prieteniei şl nie frăţească şi colaborare to
reşti din ţara noastră care s-a rezolvat una din proble hotărîtâ a spiritului său In s-au transformat într-o uriaşă pitaliste, asupra luptei popoa exploatare a moşierilor şi ca frăţiei lor, sprijinirea mişcării vărăşească, bazate pe comuni
mele esenţiale ale construcţiei forţă materială, cucerind min pitaliştilor şi au creat un nou de eliberare naţională şi în tatea ţelurilor şi ideilor mar-
aw participat la luptele socialiste intr-o ţară cu o ţă- ternaţionalist de sprijinire şi relor pentru cîştjgarea şi con tip de stat — Republica Socia făptuirea colaborării multilate xism-leninismului şi Interna
ţile şi inimile maselor largi,
pertiru apărarea Puterii So- răfiime numeroasă — trecerea apărare a revoluţiei ruse. In exercitînd o influenţă tot mai solidarea independentei naţio listă a Sovietelor. rale cu tinerele state în curs ţionalismului proletar, pe prin
din
191 fi. Partidul Socialist
nale exercită noul tip de re
vletice, artistul poporului micilor gospodării ţărăneşti pe România declara că „este soli mare asupra dezvoltării con laţii stabilite între ţările socia Revoluţia din Octombrie a de dezvoltare, apărarea consec cipiile de nezdruncinat ale in
Gostache Antonlu, Floarea făgaşul socialismului. Agricul dar cu Partidul Comunist Rus temporane. liste, relaţii întemeiate pe prin marcat începutul unei noi epo ventă a principiilor coexisten dependenţei, egalităţii în drep
tura sovietică a fost înzestra ci în istoria mondială, a des ţei paşnice a statelor cu siste turi şi ajutorului reciproc
Uţă, ţesătoare la Uzinele tă cu o puternică bază tehnică. şi cu toate partidele socialiste Ceea ce caracterizează în cipiile colaborării frăţeşti şl chis era prăbuşirii capitalis me sociale diferite, riposta ho- Prietenia şi relaţiile tovără
textile *7 Noiembrie* şi Noua orînduire socială, o spus revoluţionare din lumea în primul rînd conţinutul epocii ale internaţionalismului socia mului, a orientat destinele po târîlâ forţelor agresive ale im şeşti dintre popoarele noastre,
treagă".
Marin Ionescu, sudor la în continuare vorbitorul, a Mulţi dintre fiii poporului inaugurate fn Octombrie 1917 list, ale respectării indepen poarelor spre socialism. perialismului, salvarea omeni dintre partidele şi guvernele
denţei şi suveranităţii naţio
este procesul Istoric de trece
Marcînd cea mai luminoasă
Uzinele m23 August trecut cu succes examenul român, aflaţi în acea perioa re a popoarelor îa socialism, nale, ale egalităţii fn drepturi, sărbătoare, jubileul Marelui rii de un nou război mondial. noastre, înţelegerea reciprocă
greu al celui de-al doilea răz Şi astăzi — a spus el — po şi coeziunea lor reprezintă ma
In prezidiu au luat loc, boi mondial, dovedindu-şi în dă în Rusia, s-au constituit expresie a cerinţelor obiective, neamestecului în treburile In Octombrie, Partidul Comunist porul sovietic acordă un aju rele nostru bun comun.
legice oare guvernează evolu
terne şi avantajului reciproc,
de asemenea, A. V. Basov, mod strălucit trăinicia şi in în formaţiuni militare revolu ţia societăţii omeneşti. Ca re relaţii radical opuse celor e al Uniunii Sovietice, poporul tor tot mai mare politic, eco De asemenea, pe noi ne
ţionare proprii, s-au încadrat
sovietic fac cu mîndrie bilanţul
ambasadorul Uniunii Sovie vincibilitatea. Prin lupta lor în unităţile internaţionale, pre zultat al luptei revoluţionare xistente în societatea bazată activităţii lor, relevă semnifi nomic şi militar eroicului po bucură în mod sincer succesele
eroică şi înaltul spirit de sa por vietnamez care luptă cu minunate pe care harnicul po
tice la Bucureşti, Ivan Grl- crificiu, popoarele sovietice au cum şi în rîndurile Armatei desfăşurate de popoare, sub pe asuprire şi exploatare. caţia drumului parcurs, care dîrzenie împotriva maşinii mi por român, sub conducerea
gorovicl Kovali, membru adus contribuţia hotărîtoare Ia Roşii, participind la apărarea conducerea partidelor comu Dezvoltarea cu succes a for nu a fost de loc uşor. Tînâra litare a imperialismului ameri partidului său comunist, le-a
supleant al G.G. al P.G.U.S., zdrobirea Germaniei naziste, puterii sovietice. Revoluţiona niste, socialismul s-a transfor ţelor socialismului, $1 în primul Republică Sovietică a trecut can. Sprijinul şi ajutorul mul obţinut într-o perioadă istori
mat într-un sistem mondial,
prin încercările războiului ci
rii români au luptat cu vite
secretar al G.G. al P.G. din Ia salvarea civilizaţiei mondia jie pentru cauza socialismului, cuprinzînd 14 ţâri din Euro rînd a ţârilor socialiste, vil, în cursul căruia cele mai tilateral crescînd al U.R.S.S. Şi că scurtă în opera de transfor
rolul din ce în ce mal im
al celorlalte ţări socialiste, a-
mare socialistă a patriei sale.
R.SS* Tadjlcă, conducăto le de barbaria hitlerismului, Ja Odesa, Poltava, Astrahan, pa, Asia şi America Latină, în portant al clasei muncitoare, al reacţionare forţe ale burghezi
cîştigînd recunoştinţa tuturor cordale Vietnamului eroic, Cu Oamenii muncii din Republica
rul delegaţiei Asociaţiei de celor cărora le sînt scumpe Ilarkov, Kerson, Mirgorod, care trăieşte peste o treime partidelor comuniste în evolu ei şi moşierimii ruse, în alian bei revoluţionare, luptei altor Socialistă România au realizări
Cercassî, Vinniţa, Samara şl
prietenie sovleto-române idealurile progresului şi demo în alte centre din Rusia, ajun- din populaţia planetei noastre. ţia lumii moderne, avîntul ţă cu. numeroşi intervenţio- popoare, sînt o expresie a in remarcabile în dezvoltarea In
Aceasta a constituit o grea lo
niştl străini, încercau să răs
care se află tn ţara noastră, craţiei, libertăţii, Independen gînd pînă la Omsk şi Irkutsk. vitură dată Imperialismului, luptei popoarelor împotriva do toarne noua orînduire născută ternaţionalismului proletar în dustriei, agriculturi i. ştiinţei,
minaţiei coloniale, a Imperia
acţiune. Uniunea Sovietică, îm
culturii şi ridicării nivelului de
precum şt cosmonautul Pa- ţei şi păcii popoarelor. De partea revoluţiei s-au si a creat condiţii incomparabil lismului $1 neocolonialismulut. de Revoluţia din Octombrie, să preună cu celelalte ţâri socia trai. După cum se ştie. recen
In anii postbelici, în pofida înece revoluţia in sîngele tero
vel Popovlcl. uriaşelor pierderi şi distru tuat şi marinarii răsculaţi de mai favorabile luptei popoare amploarea mişcărilor democra rii. Masele muncitoare din Ru liste. ajută popoarele ţârilor a ta plenară a C.C. al P.C.R. a
lor pentru eliberarea socială
pe navele flotei române din
In sală se aflau membri geri suferite, poporul sovietic, Marea Neagră. Toate aceste şl naţională, a adus într-o eta tice şl progresiste internaţiona sia s-au ridicat cu hotârîre la rabe care luptă împotriva im adoptat o serie întreagă dc noi
mobilizîndu-şi toate forţele şi le — toate acestea fac ca for luptă pentru puterea sovietică, măsuri care au drept scop ac
şi membri supleanţi ai Co energiile, a reuşit să înlăture, acţiuni au înscris pagini lumi pă calitativ superioară între ţele socialiste, democratice, an- perialismului şi neoeolon ia lis celerarea înaintării ţării pe ca
mitetului Executiv al C.O. rănile pricinuite de război ; noase.<je internaţionalism pro gul proces revoluţionar mon tiimperialiste să Influenţeze în pentru libertate şi un viitor co mului, se pronunţă pentru re lea desâvîrşirii construcţiei so
munist. In războiul civil s-a în
cialiste şi ridicarea bunâslăiii
al P.C.R., secretari al CC. economia a atlps,- într-o peri letar,'reprezentînd o manifes dial. tr-o măsură tot mal mare pro tărit şi maî mult alianţa de tragerea necondiţionată a ar oamenilor muncii. Comuniştii
tare vie şi,en)Oţionantâ a prie
Experienţa Revoluţiei . din
ăl P.C.R., vicepreşedinţi ai oadă scurtă, nivelul antebelic, teniei româno-sovietice. Octombrie, a formării şl dez cesul dezvoltării istorice. luptă a muncitorilor şi ţărani matelor izraeliene din terito din Uniunea Sovietică. întregul
Consiliului de Stat şl al au fost create condiţii pentru O înaltă cipsţire a solidari voltării ţârilor socialiste, Incercînd să stăvilească îna lor, alianţa tuturor popoarelor riile arabe ocupate, pentru in popor sovietic — a spus în în
obţinerea unor noi victorii în intarea omenirii spre socialism, eliberate de revoluţie.
Consiliului de Miniştri, dezvoltarea economiei şl cul tăţii internaţionaliste a po a constituit o elocventă să înăbuşe lupta de eliberare staurarea păcii în Orientul A cheiere ambasadorul A. V. Ba
A. V. Basov a arătat că în
membri ai G. G. al P.C.R., turii. porului român eu Revoluţia confirmare a învăţăturii naţională, imperialismul, şl în lupta grea împotriva forţelor propiat. sov — urează din toată inima
Consiliului de Stat şi ai gu La T) V ani 'h* Ia Involu .i din Octombrie o reprezintă re- marxist-leninlste cu privire Ia primul rînd Imperialismul din ,armate;cale ^imperialismului. şi . Politica internaţională a comuniştilor români, poporului
ţi
o,
cu, ordine
ţia din-Ocţorjvljrig* l'r.Vjnon: legile obiective ale revoluţiei S.U.A.; ’atenleazS ‘ la libertatea '
vernului. ‘medalii' ale* vUrtifmlP' Sovietice - $i construcţiei socialiste.- £a a aibgarcKştilor, muncitorii şi ţă . Partidului Comunist al Uniunii frate român noi realizări în
Sovietică se’orezinlă ca o' majcs şi Independent^ popoarelor, se ranii soYie.ţjc4(4-auXibu^uvpţ -de. -Sovietice urmăreşte întărirea opera de traducere' în< viaţă
Au fost prezente'tovară piitefe VcO'nomîcS, "politică 'ţf " Ti nr i năruie mare je e otu-. . * -demonstrat, totodată;;' îhevlţa- amestecă înr trebutile Interne"' sprijinul frăţesc al proletaria
şele Elena Ceauşescu şi Ele militară. Dînd aproape o cin ţionari romani, care au luptat < bilitatea unei diversificări 'tot ale altor ţâri, recurge la In tului internaţional, al oameni pe toate căile a legăturilor şi n programului desâvîrşirii con
cu arma în mînâ pentru apă » mai mari — pe măsuka trecerii
na Maurer, precum şi soţii cime plin producţia industria rarea puterii sovietice. a noi popoare pe calea socia tervenţii armate şl agresiuni lor muncii din lumea întreagă. a colaborării frăţeşti cu parti strucţiei socialiste, stabilit de
lă mondială, ea ocupă în pre făţişe, pentru a răsturna guver Pe fronturile războiului ci dele comuniste şi muncitoreşti ccl de-al IX-Jea Congres al
le tovarăşilor din conduce zent al doilea loc în lume şi ^Dezvoltarea acestei prietenii lismului — a formelor şi mij ne democratice şt a impune vil, — a continuat ambasado
rea de partid şl de stat pre primul în. Europa în rîndul avea să constituie o trăsătură loacelor de transformare revo regimuri reacţionare, duce o rul U.R.S.S. — în rîndurile Ar din toate ţările, unirea rîndu- P.C.R.
permanentă a activităţii Parti
zenţi la adunare. statelor industriale dezvoltate. dului Comunist Român care, luţionară a societăţii. Ca ur politică de acaparare a eco matei Roşii, au luptat unguri şi
De o înaltă apreciere se mare a experienţei acumulate ■ nomiilor ţărilor în curs de dez polonezi, sîrbi şi bulgari, cehi
Au luat parte numeroşi bucură realizările remarcabile chiar la primul său Congres, de fiecare partid, teoria * şi voltare. urmărind să-şi Impună şi români, germani şi finlan
reprezentanţi ai oamenilor ale oamenilor de ştiinţă sovie din mâi- 1921, în moţiunea practica mişcării comuniste dominaţia sa. Toate aceste ac dezi, reprezentanţi ai altor po Solemnitatea înmînării da ordine
„Pentru proletariatul rus*, îşi
muncii din Capitală, vechi tici în domenii hotărîtoare aie exprima solidaritatea profun şi muncitoreşti internaţionale ţiuni neocolonlaliste ale Impe poare. îmi face o deosebită
s-au îmbogăţit, considerabil, re
militanţi ai mişcării mun progresului tehnico-ştiinţific dă ou munca şi lupta revolu : liefînd caracterul-creator, veş rialismului contemporan pun în plăcere sâ relev astăzi că, prin
mondial — în energetică şi pericol pacea mondială. O ex Decretul Prezidiului Sovietului
citoreşti din toate regiunile construcţii hidrotehnice, în ţionară a clasei muncitoare din* nic-viu, al învăţăturii* mar- presie brutala a politicii agre Suprem al U.R.SS din 28 oc şi medalii ale U.1S.S.
ţării, care au participat la construcţia de rachete şi în Rusia. In anii cînd partidul a xist-lenlniste, ;> / sive a imperialismului este răz tombrie 1967, un mare grup de
fost obligat de forţele . reac
luptele pentru apărarea astronauiică, în cercetarea Cos ţionare să-şi: desfăşoare activi Prin lupta sa revoluţionară boiul dus de Statele Unite ale internaţionalişti români, care unor cetăţeni români
Puterii Sovietice, conducă mosului, în folosirea energiei tatea în ilegalitate, comuniştii, , şi munca plină de entuziasm, Americll împotriva eroicului au apărat cu arma în mînâ Pu
popor
vietnamez.
România
terea Sovietică în Rusia, au fost
a spus vorbitorul, sub con
tori ai instituţiilor centrale nucleare. unfiuntind teroarea aparatului ducerea partidului nosţru consideră necesar să se pună decoraţi în ajunul celei de-a
Desfăşurînd. o amplă actiyir., .represiv* al Regimului burghe-
şi organizaţiilor obşteşti, oa tate constructivă, poporul so * comunist, poporul român a 1 capăt Imediat şl necondiţionat 50-a aniversări a Marelui Oc Cu prilejul semicentenaru P.C.R., membri ai conducerii
meni de ştiinţă şl cultură, vietic înfăptuieşte în prezent !zo-moşieresCi /în lupta pentru fâcut să triumfe socialismul bombardamentelor americane tombrie cu ordine şi medalii lui Marii Revoluţii Socialiste Ministerului Afacerilor Exter
ale
interesele fundamentale
în patria noastră. Aceasta a
generali şl ofiţeri superiori, programul elaborat de Congre maselor muncitoare din Româ- , dat un Impuls fără precedent asupra Republicii Democrate ale Uniunii Sovietice. Cu Or din Octombrie, prin Decret al ne, ai unor Instituţii centrale
Vietnam — stat socialist liber si
dinul Lenln, cea mal înaltă dis
ziarişti. sul al XXIII-lea al Partidului >ni^, pentpu triumful - idealuri- î dezvoltării întregii vieţi 6ocial- suveran — să înceteze agresiu tincţie a statului sovietic, au Prezidiului Sovietului Suprem şi organizaţii obşteşti.
Comunist al Uniunii Sovietice qr socialiste, au popularizat în al U.R.SS., au fost decoraţi cu După citirea Decrelului, am
Erau prezenţi şefi ai u pentru construirea societăţi» tîndurile popQrului român rea economice şi politice. Aplicînd nea împotriva Vietnamului, po fost decoraţi tovarăşii Enache ordine şi medalii ale U.RS.S. basadorul Uniunii Sovietice
porul vietnamez să fie lăsat
nor misiuni diplomatice ă- comuniste, pentru ridicarea lizările Uniunii Sovietice, au creator marxism-leninismu) la să-şi hotărască singur soarta, Zamfir, Ioan Crişan, Andrei 240 cetăţeni ai Republicii So la Bucureşti, A. V. Basov,
Moga, Constantin Pîrvuleseu,
condiţiile eoncret-jstorice ale
creditaţi la Bucureşti şi continuă a ţârii pe noi culmi militat pentru o politică de ţârii, ţinînd seama de necesi potrivit intereselor şl năzuin Mihali Fekete. Pentru poporul ‘ cialiste România, participanţi a înmînat înaltele deco
ale progresului. pace şi prietenie cu ţara veci la Marea Revoluţie Socialista raţii şi, felicitlnd căldu
alţi membri al corpului di tăţile fiecărei etape şi de ac ţelor sale. Poporul român este nostru va râmîne veşnic sfîntâ din Octombrie, care s-au dis ros pe cci distinşi, a subli
plomatic. Au participat, de Poporul român, a spus in nă de la răsărit. ţiunea legilor obiective ale noii hotărit să acorde şl în viitor amintirea leniniştilor-bolşevici, tins în lupta pentru apărarea niat câ ele reprezintă o ex
continuare tovarăşul Chivu Ideea prieteniei româno-so poporului vietnamez întregul a eroilor Revoluţiei din Oc
asemenea, membrii delega Stoica, se^ bucură din to^Ui vietice a fost prezentâ în în societăţi, Partidul Comunist său sprijin pînă la Izbînda de tombrie, amintirea fraţilor noş puterii sovietice în anii 1917— presie vie a sentimentelor de
Român a pus în centrul ope
1922. Printre cele 3fi de per
ţiei Asociaţiei de prietenie inima de marile realizări ob treaga acţiune desfăşurată de rei de construcţie socialistă finitivă asupra agresorilor. tri de clasă, a luptătorilor in soane din ţările socialiste, care adînc respect şi de recunoştin
ţă pe care partidul şi întregul
sovleto-române care se află ţinute de Uniunea. Sovietică, mişcarea patriotică, de rezis dezvoltarea forţelor de produc Opinia publică manifestă o ternaţionalişti. au fost decorate cu Ordinul popor sovietic Ie au faţă de
tn ţara noastră. vâzînd în acestea o contribui' tenţă naţională, condusă dc co ţie pe calea industrializării. profundă îngrijorare fată de e O încercare deosebit dc as „Lenin", se numără tovarăşii glorioşii participanţi români
ţie de însemnâtale deosebită munişti, în anii întunecaţi a» Ca urmare, în economia naţio voluţia evenimentelor în Ori pră pentru ţara noastră a con
Fekete,
Ioan Crişan, Mihali
la Marea Revoluţie Socialistă
Au fost intonate imnu la întărirea sistemului mondial dictaturii antonesciene. înfăp nală s-au produs schimbări ra entul Apropiat. Partidul şi sta stituit-o Marele Război penlru Andrei Moga, Constantin Pîrvu- din Octombrie, apărători e
rile de stat ale U.R.S.S. şl socialist, la creşterea influen tuind, sub conducerea partidu dicale, industria devenind ra tul nostru apreciază că pentru Apărarea Patriei, în cursul că lescu şi Enache Zamfir. Cel- roici ai cuceririlor puterii so
Republicii Socialiste Româ ţei şi prestigiului socialismu lui comunist. Insurecţia arma mură conducătoare. A dat pe reglementarea situaţiei în aceas ruia popoarele Uniunii Sovie lalli cetăţeni români decoraiî vietice. Cei decoraţi au fost
lui în lume, la consolidarea tă la 23 august 1944, poporul deplin roade politica de trans tice şi vitezele sale forţe ar
nia. forţelor antiimperialiste de român şl-a adus întreaga con formare socialistă a satului. In tă regiune greografică este ne mate şi-au apărat libertatea şi au primit ordinele .Drapelul de asemenea felicitaţi de cos
cesară retragerea trupelor iz-
Adunarea festivă a fost pretutindeni, la lupta pentru tribuţie la războiul antifascist, acest fel, în România s-a s(n raeliene din teritoriile arabe o independenţa, au adus contri Roşu" şi „Steaua Roşie", pre monautul sovietic Pavel Po-
triumful cauzei păcii. participînd cu forţele sale ar buţia principală la înfrîngerea cum şl medaliile „Pentru vite povicl, prezent la solemnitate.
deschisă de tovarăşul Du tornicit o economie socialistă cupate, soluţionarea probleme fascismului, au Jucat un rol lio- jie" şt „Penlru merite in Luînd cuvîntul în numele
Cu prilejul celei de-a 50-n
mitru Popa, membru su aniversări a Marii Revoluţii mate şi cu eforturile întregii unitară. Cunosc o continuă în lor litigioase, inclusiv cea a târîtor în Izbăvirea de ocupa luptă". celor decoraţi, tovarăşul lorgu
economii naţionale, alături de
Luni la amiază, la Amba
pleant al Comitetului Exe Socialiste din Octombrie, co ţările coaliţiei antihitleriste. florire ştiinţa şi cultura. Creş- . refugiaţilor arabi, pornind de ţia fascistă a popoarelor Alba sada Uniunii .Sovietice din Vaslle Georgescu a mulţumit
te permanent nivelul de trai
realităţilor
la recunoaşterea
pentru înaltele distincţii con
cutiv al G. G. al P.C.R., muniştii din România, între Solidaritatea frăţească între . al oamenilor muncii. create ca urmare a dezvoltă niei, Austriei, Bulgariei, Ce Bucureşti a avut loc solemni ferite.
prlm-secretar al Comitetu gul nostru partid şi popor a- poporul român şi popoarele Este un izvor de profundă rii lumii postbelice st corespun hoslovaciei, Iugoslaviei, Norve tatea înmînâril de ordine şi ★
dreseazâ Partidului Comunist Uniunii Sovietice s-a cimentat zător Intereselor tuturor popoa giei. Poloniei, României şi Un
lui orăşenesc Bucureşti al satisfacţie şi bucurie pentru gariei. medalii ale U.R.S.S., unul nu Tovarăşii Constantin Pîrvu-
al Uniunii Sovietice, popoare în lupta dusă cot la cot de os noi faptul că, prin munca pli relor şl statelor din această zo măr de 64 cetăţeni ai ţării Iescu şi Enache Zamfir, care
P.C.R. lor sovietice, cele mai calde . taşii români şi sovietici împo nă de dăruire a poporului, ho- nă. corespunzător cauzei păcii Vorbitorul a fâcut apoi o noastre. se află în prezent la Moscova,
Despre cea de-a 50-a ani felicitări şi .salutul lor frăţesc. triva hitlerismului, prin sîn- tărîrile celui de-al IX-lea Con şl înţelegerii Internaţionale. amplă trecere în revistă a suc La solemnitate au luat par pentru a participa la festivi
Avîntul revoluţionar din nu gele vărsat în comun pentru ceselor obţinute în cei 60 de ani
versare a Marii Revoluţii gres al Partidului nostru se In condiţiile actuale, cînd ac te tovarăşii Manea Mânescu, tăţile consacrate aniversării
meroase ţâri, generat şi am eliberarea teritoriului ţării îndeplinesc ai succes, pe în de poporul sovietic sub condu membru supleant al Comite semicentenarului Marii Revo
Socialiste din Octombrie a plificat de ascuţirea contradic noastre, apoi dincolo de ho treg cuprinsul patriei prind ţiunile agresive ale Imperialis cerea încercată a P.C.U S. tului Executiv, secretar ol C.C. luţii Socialiste din Octombrie,
vorbit tovarăşul Chivu ţiilor economice, sociale şi po tarele patriei, pe teritoriul Un viaţă obiectivele stabilite în mului periclitează securitatea Străbătând un drum eroic, al P.C.R.^ Mihal Dalea şl Vir- au primit „Ordinul Lenin" în
popoarelor, este imperios ne
Stoica, membru al Comite litice interne, de gravele con gariei şt Cehoslovaciei, pînă la actualul cincinal de dezvoltare cesară unirea strînsă a tutu de la opaiţ la gigantice centra gil Trofin, secretari ai C.C. al cadrul unei solemnităţi care
tului Executiv, al Prezidiu secinţe ale primului război obţinerea victoriei finale îm a economiei naţionale. ror forţelor antiimperialiste. le electrice şi lasere, — a spus P.C.R., membri ai C. C. al a avut loc la Kremlin, în ziua
mondial, a găsit în victoria potriva fascismului. Prietenia P.C.R., şefi de secţie Ia C.C. al de 5 noiembrie.
lui Permanent al G.G. al celei dlntîi revoluţii socialiste româno-sovietică a căpătat un întreaga activitate a parti Partidul nostru va depune şl el — de la plug la sateliţi şi
P.C.R., preşedintele Consi din lume, un puternic factor conţinut mai bogat, în noile dului nostru izvorăşte din con în viitor toate eforturile pen
vingerea că întărirea şi înflo
liului de Stat al Republicii stimulator. Râsunîrxd ca- o în condiţii, cînd poporul român, rirea Republicii Socialiste tru întărirea unităţii şi coezi
unii sistemului mondial socia
flăcărată chemare la luptă în frunte cu partidul său mar-
Socialiste România, România constituie o îndato list. a mişcării comuniste si
pentru idealurile eliberării so xist-leninist, şi-a luat soarta
A luat apoi cuvintul am ciale şi naţionale, ideile lui în propriile mîini. rire internaţionatislă de mare muncitoreşti Internationale —
factor hotărîtor în lupta pentru
răspundere, contribuie la creş
basadorul Uniunii Sovieti Octombrie au însufleţit pe cei Intre România socialistă şi terea prestigiului socialismu preîntîmplnarea unul nou răz
exploataţi şi asupriţi, forţele Uniunea Sovietică, între Parti
ce la Bucureşti, A. V. Ba lui în lume, la întărirea for boi, pentru progresul sl pacea
democratice şi progresiste de dul Comunist Român şi Parti
sov. pe toate continentele. Revo dul Comunist al Uniunii So ţelor progresiste antiimperia omenirii.
Aniversarea Marelui Octom
Cuvintările au fost sub luţiile proletare şl intensifica vietice, între popoarele noas liste. continuare, tovarăşul brie. numeroasele manifestări
In
liniate, in repetate rtndurl, rea acţiunilor muncitoreşti tre s-au statornicit şi se dez Chivu Stoica a spus: In ac de cinstire a acestui glorios e-
dintr-o serie de ţări capitalis voltă continuu legături traini
cu puternice aplauze. te, revoltele anticolonialiste ce ce de prietenie şi alianţă fră tualul stadiu de evoluţie a o venlment din istoria omenirii,
A avut. loc apoi un spec au avut loc în Asia. zguduiau ţească. An de an s-a întărit menirii, cînd popoarele îşi a- care s-au desfăşurat tn Întrea
ga ţară, a spus în încheiere
firmâ cu putere voinţa de a
tacol feştlv. Corul, orches edificiul lumii vechi. Lupta colaborarea multilaterală din accelera progresul în toate do vorbitorul, constituie o nouă a
tre cele două ţâri, schimburile
tra şi solişti al Filarmonicii pentru revendicări economice meniile de activitate, cînd în firmare a prieteniei frlteştl din
şi politice, împletită cu o pro economice, comerciale şi teh*
de' stat „George Enescu*, fundă acţiune de clarificare nieo-ştiinţifice au cunoscut o lume există ţâri cu sisteme so- tre popoarele României, şl U-
ou,.interpretat un bogat ideologică, reflecta maturizarea linie ascendentă. In cuvîntul cial-politice diferite, exemplu) niunll Sovietice. Cu prilejul
oferit de ţările care constru
jubileului. Marii Revoluţii So
program muzical care a cu continuă a mişcării muncito de salut pronunţat la şedinţa iesc socialismul, modul în care cialiste din Octombrie urâm co
prins lucrări consacrate Ma reşti. solemnă comună a C. C. al naţiunile socialiste soluţionea muniştilor sovtetld, clasei
Revoluţia socialistă rusă vic P.C.U.S. şi a Sovietelor Su
rii Revoluţii Socialiste din torioasă a avut un larg şi pro preme ale U.R.S.S. şi R S.F.S R , ză problemele lor proprii pre muncitoare, ţărănimii, Intelec
Octombrie, luptei revoluţio fund ecou în România. Purtă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. zintă o însemnătate deosebită tualităţii, întregului popor so
vietic să obţină noi şl tot mal
nare a clasei muncitoare. toare a unor bogate tradiţii de secretarul general al C.C. al .Socialismul asigură afirma însemnate succese în munca
luptă de peste o jumătate de P.C.R., conducătorul delegaţiei rea deplină a însuşirilor şi pentru construirea comunismu
veac şi aflată în plină eferves noastre de partid şi guverna personalităţii fiecărei naţiuni, lui, pentru prosperitatea. înflo
(Agerpres) cenţă revoluţionară, mişcarea mentale la cea de-a 50-a aniver creează condiţii pentru dezvol rirea şl progresul continuu ăl
tarea liberă şi nestînjenitâ a
muncitorească şi socialistă din sare a Marelui Octombrie, dînd Uniunii Sovietice, în lupta pen
ţara noastră a salutat cu deo glas sentimentelor întregului popoarelor, penlru valorifici*
sebită căldură evenimentele nostru partid şi popor, a ex ren tuturor potentelor lor ma tru triumful cauzei comuni*
din Rusia. Muncitorimea, cer primat „ferma convingere că teriale şi spirituale. Succesul mului, al prieteniei şi păcii în U.R.S.S. — Vedere spre hotelul „Kossia" de pe Turnul Spaski al Kremlinului.
curile democratice şi progre si în viitor rela'.itle de priete construcţiei socialiste este con tre popoare.