Page 23 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3995
SEM I C E N T E N A R U L
MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE
UIZITA DELEGAŢIEI ItlIIIIIIIIE LA IIZIAA Şedinţa solemnă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Delegaţia română condusă
de la Moscova a depus o coroană de flori
MOSCOVA 6 — Corespon Nikolai Podgornîi, preşedin la Mausoleul lui Lenin
dentul Agerpres. N. Cristolo tele Prezidiului Sovietului
veanu, transmite : La 6 noiem Suprem al U.R.SS., a dat apoi MOSCOVA. — Coresponden necunoscut de lingă zidul
brie, în Sala Congreselor din citire decretului prin care ora tul Agerpres, N. Cristolovea Kremlinului.
Kremlin, a avut loo şedinţa şului Moscova i s-a decernat nu transmite : Delegaţia de
MOSCOVA 5. Coresponden rii centrale a Asociaţiei de române. In prezidiu se aflau, tat că muncitorii uzinei — solemnă a Comitetului orăşe „Ordinul Revoluţiei din Octom partid şi guvernamentală a Re MOSCOVA 6 (Agerpres). —
ţii noştri la Moscova, S. Podlnă prietenie sovieto-române, a fă de asemenea, membrii celor membru colectiv al Asociaţiei nesc Moscova al P.C.U.S. şi So brie". publicii Socialiste România, Leonid Brejnev, Alexei Kosî
şi N. Cristoloveanu, transmit; cut un scurt istoric al dezvol două delegaţii. de prietenie sovieto-românâ — vietului orăşenesc Moscova de Au luai, de asemenea, cu condusă de tovarăşul Nicolae ghin, Nikolai Podgornîi şi alţi
Delegaţia de partid şi guverna tării acestei unităţi industriale Deschizînd mitingul, secre cunosc şi apreciază realizările deputaţi ai oamenilor mun vîntul : Lidia Fotieva, membru conducători ai P.C.U.S. şi gu
mentală a Republicii Socialis şl a vorbit despre principalele tarul comitetului de partid din oamenilor muncii din Româ cii, consacrată celei de-a 50-a al P.C.US. din anul 1904, Louis Ceauşescu, secretar general al vernului sovietic au vizitat
te România, condusă de tova preocupări ale colectivului de uzină, P.Z. Sorokin. in numele nia. cărora le-a urat noi succe aniversări a Marii Revoluţii Saillant. secretar general al Comitetului Central al Parti luni Mausoleul Lenin şi au de
răşul Nicolae Ceauşescu, secre muncitori, tehnicieni şi specia colectivului de oameni ai mun se în activitatea lor. Socialiste dîn Octombrie. La F.S.M., Kostas Kolianis, prîm- dului Comunist Român, a de pus coroane din partea Comi
tar general al C.C al P.C.R, lişti de aici. Pentru succesele cii din întreprindere, a salutat In continuarea mitingului au şedinţă au participat veterani secrelar al C.C. al P.C. din pus la 6 noiembrie o coroană tetului Central al P.C.US,,
care participă la manifestările în muncă obţinute în cinstea pe membrii delegaţiei de partid luat cuvîntul Willy Mohn. ai Revoluţiei şi ai celui de-al Grecia, Franz Muhri, preşe Prezidiului Sovietului Suprem
prilejuite de sărbătorirea semi aniversării lui Octombrie, co şi guvernamentale române şi membru al Biroului Politic, se doilea război mondial, oameni dintele P.C. din Austria. Alva- de flori la Mausoleul lui V. I. şi Consiliului de Miniştri al
centenarului Marii Revoluţii lectivului uzinei i-a fost decer pe ceilalţi oaspeţi. cretar al C.C. al Partidului Co ai muncii, oameni de ştiinţă ro Cunhal, secretar general al Lenin. U.R.SS.
Socialiste din Octombrie, a vi nat steagul memorial de către Primit cu vii aplauze, a luat munist din Germania, şi Peter şi cultură, reprezentanţi • ai P.C. din Portugalia, Laurie Membrii delegaţiei au depus, Tot luni, conducătorii P.C.U S.
zitat duminică dimineaţa Uzi C. C al PC.U.S., Prezidiu! So cuvîntul tovarăşul Ion Gheor Keineman, secretar general al vieţii publice. Aaron, secretar naţional al de asemenea, o coroană de şi ai guvernului sovietic au de
na de rulmenţi nr. 1 din Mos vietului Suprem al U.R.S.S., ghe Maurer. membru al Comi C.C. al Partidului Comunist In prezidiu au luat loc Leo P.C din Australia, Haled Bag- pus coroane de flori la Mor-
cova. Consiliul de Miniştri şi Consi tetului Executiv, al Prezidiului din Ceylon. nid Brejnev. Alexei Kosîghin, daş, secretar general al C.C, flori la Mormintul soldatului mîntul soldatului necunoscut.
Oaspeţii români au fost în liul Central al Sindicatelor din Permanent al C.C al P.C.R.. După terminarea mitingului, Nikolai Podgornîi şi alţi con- al P.C. din Siria, Ernest Bur-
soţiţi de A. 1. Pelşe, membru Uniunea Sovietică preşedintele Consiliului de Mi în cadrul unei scurte întîlniri ducălori de partid şi de stat nelle, preşedintele P. C. din
al Biroului Politic al CC, al Conducătorii de partid şi de niştri al Republicii Socialiste în pavilionul administrativ sovietici. Tmpreunâ cu condu Belgia. Gilberto Vieira. secre
P.C.U.S., de N. A. Tihonov, vi stat români au vizitat apoi sec România. al uzinei, tovarăşul NICOLAE cătorii altor delegaţii invitate tar general al C.C. al P.C. din Decernarea premiilor
cepreşedinte al Consiliului de ţia a doua automatizată, sec In cuvîntul său, directorul CEAUŞESCU, mulţumind mun Ja sărbătorirea semicentena Columbia. Agostino Netto. pre
Miniştri al U.R.S.S., membru ţia d" controlare a calităţii bi general al uzinei. A. A. Gro citorilor, tehnicienilor şi ingi rului, in prezidiu au luat Joc şedintele Partidului Mişcarea
al C.C. al P.C.U.S., şt de alte lelor rulmenţi şi secţia ma mov. s-a referit la succesele nerilor întreprinderii pentru (ovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Populară pentru eliberarea de sfat ale U.R.S.S.
persoane oficiale. şinilor electronice de calcul. obţinute de colectivul acesteia primirea făcută delegaţiei de Ton Gheorghe Maurer. In sală Angolei, John Marx, preşedin
La intrarea in întreprindere, In dimineaţa aceleiaşi zile. în întîmpinarea aniversării se partid şi guvernamentale ro se aflau ceilalţi membri ai de tele Partidului Comunist din
membrii delegaţiei au fost în uzina a fost vizitată de către micentenarului Marii Revolu mâne, a felicitat călduros între legaţiei de partid şi guverna Africa de sud, Orestes Ghioldi, MOSCOVA 6 (Agerpres). — letonă Mirdza Kempe, poetul
tâmpinaţi de reprezentanţi ai delegaţiile Partidului Comunist ţii Socialiste din Octombrie. gul colectiv pentru realizările mentale române şi ai delega secretar al C.C. al P.C. din Ar C.C. al P.CU.S. şi Consiliul Taroslav Smeliakov, compozito
conducerii uzinei. Un grup de din Germania şi Partidului Co El a arătat apoi că, în lupta obţinute — care sînt o expre ţiilor organizaţiilor de masă şi gentina. Petro Saad, secretar de Miniştri al U.R.SS. au de rii Tihon Hrennikov, Otar
tinere au oferit oaspeţilor bu munist din Ceylon. pentru victoria Revoluţiei din sie a dezvoltării întregii ţări, obşteşti din România, invitate general al P.C.. din Ecuador, cernat premiile de stat ale Taklakişvili şi Andrei Petrov,
chete de flori. In continuare, în una din ha Octombrie, in aceleaşi rînduri sub conducerea P.C.U.S., — şi să ta parte la manifestările S. A. Vikremasinghe, preşedin U.R.SS. pe anul 1967. Aceste regizorii de filme Serghel lut-
La sediul administrativ al lele uzinei a avut loc un mi cu muncitorii sovietici şi cu le-a urat noi izbînzi în activi care se desfăşoară în U.R.S.S. te al C.C. al P.C. din Ceylon, premii, instituite anul trecut, kevici, Vitautas Jalakiavicius
uzinei, A. A. Gromov, directo ting. In prezidiu au luat loc to Armata Roşie, au luptat şi s-au tatea pe care o desfăşoară în cu prilejul sărbătoririi celei Ezekias Papaioannu, secretar vor fi decernate anual in a şi alţii.
rul general al întreprinderii, varăşii Nicolae Ceauşescu şi jertfit mii de voluntari veniţi rîndurile constructorilor comu dc-a 50-a aniversări a Marii general al Partidului Progre junul aniversării Marii Revo Premiul de slat a fost de
deputat în Sovietul Suprem al Ion Gheorghe Maurer, precum din multe ţări, printre care şi nismului din Uniunea Sovie Revoluţii Socialiste din Octom sist al oamenilor muncii din luţii Socialiste din Octombrie. cernat grupului de autori al
U.RSS., membru al conduce şl ceilalţi membri ai delegaţiei din România. Vorbitorul a ară tică.
brie. Cipru, Amilcar Cabrai, secre Au fost distinse cu premii unei monografii in trei volume
La şedinţa solemnă a luat tar general al Partidului Afri 17 lucrări de literatură, artă cu privire Ja geochimla şi mi
cuvîntul Alexei Kosîghin, pre can al Independenţei Guineei şi arhitectură, zece lucrări din neralogia zăcămintelor de e
Cuuîntarea tovarăşului niştri al U.R.SS., care a vorbit lui Verde, Knud Jespersen, meniul tehnicii. se colectivul de fizicieni care au
distins
lemente rare. A fost
domeniul ştiinţei şt 17 din do
Portugheze şi Insulelor Capu
şedintele Consiliului de Mi
despre însemnătatea Revolu
realizat noi aparate electroni
preşedintele P. C. din Dane
Printre primii laureaţi
ţiei din Octombrie, şi despre
Şedinţa solemnă a luat sfîr-
dezvoltarea Uniunii Sovietice marca. află criticul literar Irakli An- ce — masere de bază de rezo
nanţă ciclotronică. Au devenit
dronikov, specialist în creaţia
Iudahin,
laureaţi Konstantin
şit prin intonarea Internaţio
în ceî 50 de anî care s-au scurs
Ion Gheorghe Maurer de la victoria revoluţiei. nalei. poetică a lui Lermontov, poeta om de ştiinţă din Kirghizia,
autorul unui dicţionar funda
mental kirghizo-rus, Vladimir
Volobuev din Azerbaidjan
pentru lucrările sale despre
Avem bucuria, a spus la în apărarea şl consolidarea cuce idealurilor şl ţelurilor comu Poporul român este deplin solul şi olima acestei republxi
ceputul cuvintârii sale tov. ririlor revoluţiei, pentru birul- ne in lupta pentru construi solidar cu lupta popoarelor etc.
Ion Gheorghe Maurer, să trăim rea dificultăţilor care le-au rea, socialismului şi comunis pentru cucerirea, apărarea şi Au fost distinse cu premii
împreună cu dumneavoastră, stat în cale in opera de fău mului, tovarăşul Ion Gheor consolidarea independenţei lor colective de specialişti şi teh
aceste clipe înălţătoare ale a rire — pentru prima oară în ghe Maurer a arătat că naţionale, pentru dreptui de a nicieni pentru descoperirea şl
niversării Marii Revoluţii So istorie — a societăţii socialis sărbătorirea semicentenaru decide asupra soartei lor. în explorarea zăcămintelor de mi-
cialiste din Octombrie. Dele te. Această muncă, aceste sa lui Marii Revoluţii Socia treaga activitate internaţională neraJe utile, inclusiv de dia
gaţii români nu se gâseso pen crificii n-au fost zadarnice liste din Octombrie este a ţării noastre, relaţiile Româ mante, pentru crearea turbi
tru prima oară în această u- Poporul român urmăreşte cu un nou prilej de afirmare a niei cu toate statele lumii, se nelor supraputernîoe destina
zinâ, .care cu cît îmbătrineşte viu interes şi adîncă satisfac sentimentelor de prietenie şi bazează pe respectarea inde te hidrocentralei de la Bratsk
cu atît devine mal tînârâ, mai ţie succesele obţinute de Uniu solidaritate înternationalistâ pendenţei şi suveranităţii na (Siberia), pentru elaborarea u
puternică şi mai frumoasă. nea Sovietică, le apreciază ca pe care Ie nutresc reciproc cla ţionale, a egalităţii depline în nor autocamioane şl unor noi
După ce a transmis oame o contribuţie de mare însem sa muncitoare, popoarele ţări drepturi, pe neamestecul în maşini miniere de mare pro
nilor muncii din Uzina de rul nătate la întărirea forţelor so lor noastre. Avem ferma con treburile interne ale altor po ductivitate şl pentru alte rea
menţi nr. 1 din Moscova, tu cialismului şi păcii, la nobila vingere — a spus el — că re poare — principii de impor lizări în domeniul tehnicii,
turor oamenilor muncii sovie cauză a comunismului. laţiile de colaborare tovără tanţă hotârîtoare pentru dez pentru construirea şi valori
tici. salutul cald al clasei mun După ce şi-a exprimat satis şească dintre ţările noastre, voltarea normală a raportu ficarea centralei atomo-elec-
citoare din România, al co facţia pentru posibilitatea de dintre Partidul Comunist Ro rilor internaţionale, pentru
rp un işti Jo r şi al întregului po a vizita uzina, tov. Ion Gheor mân şi Partidul Comunist al desfăşurarea largă a cooperă trioe de lîngă Voronej.
por român, tov. Ion Gheorghe ghe Maurer a prezentat unele Uniunii Sovietice vor cunoaş rii mondiale.
Maurer, în cuvîntul său, s-a realizări şi preocupările actua te o dezvoltare continuă, în In centrul politicii noastre
referit la puternicul ecou pe le ale oamenilor muncii din interesul ambelor popoare, al externe 9e afl& constant prie
care l-a avut în România Ma ţara noastră. întăririi sistemului mondial tenia şi alianţa cu toate ţările
rea Revoluţie Socialistă, la so Vorbitorul a subliniat că socialist, al cauzei păcii. socialiste, de care România Expozifie de
lidaritatea cu tînâra putere so pentru ridicarea întregii acti Referindu-se la războiul este strîns legată prin comu
vietică prin ample acţiuni des vităţi economice şi sociale pe purtat de S.U.A. împotriva po nitatea orînduirii sociale, prin artă plastică
făşurate pe întreg cuprinsul o treaptă mai înaltă, o deose porului vietnamez, tova interesele majore ale luptei
ţării — mitinguri, demonstra bită importanţă o au măsurile răşul Ion Gheorghe Maurer împotriva imperialismului şi
ţii, greve —, cît şi prin parti pentru perfecţionarea condu a spus: Poporul român reacţiunii, pentru triumful MOSCOVA 6 (Agerpres). —
ciparea nemijlocită cu arma în cerii şi planificării economiei îşi manifestă solidaritatea cauzei socialismului şi comu La Moscova s-a deschis o ex
mină a numeroşi fii ai poporu naţionale şi îmbunătăţirea or intemaţionalistă cu poporul nismului. Partidul Comunist poziţie, care cuprinde peste 200
lui nostru la apărarea puterii ganizării admînistrativ-terito- frate vietnamez, îi acor Român şi guvernul Republicii Moscova. Vedere spre Kremlin dîn partea Marelui pod de lucrări realizate de artiştii
sovietice. Victoria Revoluţiei riale, corespunzător condiţiilor dă întregul său sprijin mate Socialiste România militează de piatră. plastici moscoviţi, special pen
din Octombrie, realizările noii etape de dezvoltare socia ria), politio şi diplomatic, fiind cu hotărîre pentru coeziunea tru cea de^a 50-a aniversare
Uniunii Sovietice în construi listă a ţării, măsuri prevăzute din tot sufletul alături de el şi solidaritatea sistemului so a lui Octombrie. Expoziţia cu
rea noii orînduiri au consti in documentele adoptate de în lupta eroică pe care o duce, cialist mondial, pentru unita prinde lucrări de pictură, gra
tuit un îndemn însufleţitor Plenara C.C. al P.C.R. din pentru apărarea libertăţii şi tea de acţiune a clasei munci fică, panouri şi basoreliefuri
pentru mişcarea revoluţionară 5—6 octombrie 1967, supuse în independenţei sale. Este n^. toare din întreaga lume, a decorative, ceramică murală
a proletariatului, a maselor prezent unei ample dezbateri cesar să se facă totul pentru partidelor comuniste şi munci şi sculptură monumentală a
muncitoare din România. în publice şi care urmează să fie a impune încetarea imediată toreşti, a tuturor forţelor so căror temă principală o con
lupta lor împotriva regimului prezentate, peste cîteva săptâ- şi necondiţionată a bombar ciale care luptă pentru pace La semicentenarul stituie evenimentele legate de
burghezo-moşieresc, pentru o mînî, spre aprobare Conferin damentelor S.U.A. asupra R D trecutul revoluţionar al ţării.
viaţă mai bună, a spus vorbi ţei Naţionale a P.C.R Vietnam, oprirea agresiunii, şi progres social.
torul Relevind că prietenia din respectarea dreptului sacru al (Cuvintarea tovarăşului
Poporul român cunoaşte tre popoarele noastre, cu vechi poporului vietnamez de a dis Ion Gheorghe Maurer a
munca eroică şi sacrificiile şi bogate tradiţii, se dezvoltă fost subliniată in repetate
pline de abnegaţie ale popoa continuu în toate domeniile, pune liber de soarta patriei rinduri cu puternice o- Marelui Octombrie Spectacol festiv
relor Uniunii Sovietice pentru pe fundamentul trainîo al sale. plauze).
la Hunedoara
(Urmare din pag. 1) lumii a cunoscut o profundă Formaţiile artistice reu
FESTIVITĂŢILE Recepţia de la modificare. O serie de ţări din nite ale cluburilor „Siderur-
gistul“ şi „Constructorul“
Europa, Asia şi America La
Victoria Marii Revoluţii So tină s-au desprins şi ele dîn din Hunedoara, au prezen
tat, în sala Casei orăşeneşti
cialiste din Octombrie a con sistemul capitalist determi de cultură din localitate, un
DE LA LENINGRAD Palatul Tavriceski marxist-leninistâ cu privire la nând transformarea socialismu reuşit spectacol festiv, în
firmat în practică învăţătura
lui într-un sistem
mondial.
chinat aniversării semicen
rolul proletariatului şi al parti
dului său comunist in răstur Colonialismul — o tristă şi ru tenarului Marii Revoluţii
şinoasă formă de subjugare
narea capitalismului şi constru şi exploatare a popoarelor — Socialiste din Octombrie.
LENINGRAD C (Agerpres). ral al C.C. al Partidului Co LENINGRAD 6 (Agerpres). de artă, reprezentanţi ai for irea socialismului. Şiruri ne- Din program au făcut par
munist Marocan, Ian Pta- se află în faza de prăbuşire
— La 5 noiembrie, la Lenin La 5 noiembrie, conducăto ţelor armate sovietice şi ai vie sfîrşite de glorioase lupte şi totală. Socialismul a creat ca te piesele corale „Sub go
grad a avut loc o şedinţă so sinski, prim-secretar al Comi rii organizaţiilor orăşeneşti din ţii publice. izbînzi obţinute de-a lungul drul corespunzător desfăşură runul Ţehei" de 1. Chires-
lemnă consacrată celei de-a tetului voievodal Gdansk al Leningrad, au oferit în Pala La recepţie, Alexei Kosîghin unei jumătăţi de veac vin să rii cu succes a luptei pentru cu, o canţonetă din „Lacul
50-a aniversări a Marii Revo P.M.U.P. (Gdansk-ul este oraş tul Tavriceski o recepţie în a rostit un toast in cinstea întărească tot mai mult aceas afirmarea fiinţei naţionale, Tnstitutul de cercetări lebedelor" de Ceaicovski,
luţii Socialiste din Octombrie. înfrăţit cu Leningradul), re cinstea celei de-a 50-a aniver muncitorilor, colhoznicilor, in tă confirmare, să demonstreze pentru independenţă, suvera în domeniul fizicii atomi suita de cîntece pădure-
Au participat Leonid Brejnev, prezentanţi ai oamenilor mun sări a Revoluţiei din Octom telectualităţii, în cinstea între lumii întregi capacitatea clasei nitate, egalitate în drepturi, ce al Universităţii de stat neşti „Ca la nuntă", prelu
Alexei Kosîghin, Nikolai Pod- cii din Leningrad. brie. La recepţie au participat gului popor sovietic. El i-a sa muncitoare de a rezolva cele neamestecul în treburile in dîn Moscova este unul din ma crare a profesorului C. Un-
gornii. Au fost prezenţi vete Participanţii la şedinţă au a Leonid Brejnev, Alexei Kosî lutat pe participanţii la Revo mai complicate ‘ probleme ale terne, schimburi de valori re rile centre ştiinţifice, unde se gureanu, cintece si dansuri
rani ai mişcării revoluţionare, dresat o scrisoare de salut Co ghin, Nikolai Podgornîi, dele luţia din Octombrie şi la Ma dezvoltării economiei, ştiinţei, ciproc avantajoase. rezolvă problemele actuale ale populare.
eroi ai celui de-al doilea război mitetului Centra] al P.C.U.S., gaţii din partea unor partide rele Război pentru Apărarea culturii, ale progresului între fizicii Pâmintului şî Cosmosu Spectacolul, la care au
Succesele obţinute de ţările
mondial, oameni de artă şi cul Prezidiului Sovietului Suprem comuniste şi alţi oaspeţi din Patriei, î-a felicitat pe toţi lo gii societăţi. Asigurînd un socialiste, relaţiile de tîp nou lui. participat numeroşi oameni
tură, numeroşi oameni ai şi Consiliului de Miniştri al străinătate, veterani ai Revo cuitorii Leningradului cu pri cîmp l^rg dezvoltării forţelar statornicite intre ele, acţiuni IN FOTOGRAFIE : Un as ai muncii din oraşul Hune
muncii. U.R.S.S. lejul jubileului puterii sovie de producţie, Uniunea Sovieti le ce le întreprind pe plan in pect de la Generatorul elec doara, s-a bucurat de suc
La şedinţă au luat cuvîntul ★ luţiei din Octombrie şi ai răz tice şi a decorării oraşului cu că a devenit dintr-o ţară cu o ternaţional asigură creşterea trostatic, pe care se efectuează ces.
Leonid Brejnev, care a dat ci LENINGRAD 5 (Agerpres). boiului gjvil, muncitori, col Ordinul „Revoluţiei din Oc industrie şi agricultură carac continuă a influenţei socialis cercetările nucleare.
tire salutului adresat de C.C. — La Leningrad, pe Cîmpul hoznici, oameni de ştiinţă şi tombrie". terizate printr-o puternică râ- mului şi a forţei de atracţie
al P.C.U.S., de Prezidiul So lui Marte, a avut loc la 5 no mînere în umjă, o uriaşă pu a învăţăturii marxist-leninîs-
vietului Suprem şi de Consi iembrie solemnitatea depune tere economică a lumii con te. Popoarele lumii contempo
liul de Miniştri al U.R.S.S. oa rii unor coroane de fiori la temporane. Ea realizează în rane văd tot mai mult în so
menilor muncii din Leningrad Ansamblul memorial în cinstea prezent aproape 20 la sută din cialism perspectiva dezvoltă
El a evocat tradiţiile revoluţio luptătorilor căzuţi in Revoluţia producţia industrială mondia rii societăţii. Ideile lui însu
nare şi de munca ale oraşului rusă. fleţesc lupta maselor munci
care poartă numele lui Lenin Monumentul, construit în lă. Pe baza temeinică a In
şi i-a felicitat pe locuitorii Le anul 1919, adăposteşte sub plă dustrializării socialiste s-au toare de pretutindeni pentru
ningradului pentru succesele cile sale de granit mormintele dezvoltat toate sectoarele vie realizarea aspiraţiilor lor de
obţinute. comune ale celor căzuţi în ţii sociale, inclusiv cercetarea libertate şi progres
In continuare, Nikolai Po:l- lupta împotriva autocraţiei ţa ştiinţifică. Navele cosmice so La aniversarea acestui mă
gornîi a remis Ordinul „Revo riste, unităţilor militare ale vietice străbat cu succes spa reţ eveniment din istoria uni
luţiei din Octombrie", acordat Guvernului provizoriu şi in
oraşului Leningrad cu prilejul bătăliile războiului civil. ţiile interplanetare, ducînd fa versală, comuniştii, oamenii
semicentenarului Marii Revo La monument au depus o nionul gloriei socialiste de pe muncii din regiunea noastră,
luţii Socialiste din Octombrie. coroană de flori Leonid Brej Pâmînt pină în Lună şi pe în ataşaţi trup şi suflet politicii
La şedinţa solemnă de Ia nev, Nikolai Podgornîi şi Ale depărtata planetă Venus Dez înţelepte a Partidului Comu
Leningrad au rostit cuvinte de xei Kosîghin. Lîngă flacăra voltarea economiei şi ştiinţei nist Român, adresează oame
salut Jacques Duclos, membru veşnică a monumentului au
al Biroului Politic a) P. C. depus, de asemenea, coroane a determinat o însemnată şi nilor muncii sovietici şi glo
Francez, Dang Cian Thî, mem de flori locuitori şi oaspeţi ai necontenită creştere a nivelu riosului lor partid comunist
bru al Prezidiului C. C. al Leningradului. In timpul so lui de trai material şi spiri cele mai calde şî sincere feli
F.N.E. din Vietnamul de sud, lemnităţii, la care au partici tual, a gradului de civilizaţie. citări, urindu-le noi şi împor-
Santiago Carnllo. secretar ge pat peste 10.000 de persoane, U.R.S.S. — In secţiile întreprinderii constructoare de
nera! al P.C. din Spania, Ar- s-au tras salve de salut. Apoi, maşini electrice „ElectfOsila,, din Leningrad, se lucrează la In era revoluţiilor proletare tante succese în nobila luptă V I. Ceapaev, eroul legendar al războiului civil din Rusia
noldo Marlinez Verdugo. prim- în faţa monumentului a avut confecţionarea celui de al 7-lea hidrogenerator pentru ba deschisă de Marele Octombrie. pentru construirea comunismu- (în dreapta) şi şeful diviziei 22 K.P. Zaharov în staţia Nikola-
secretar al C.C al P C. din loc o paradă a unor unităţi de rajul de la Asjuan. «onfiguraţia soelal-politlcă a lui. evsk-Uralskii.
Mexic, Aii Vata, secretar gene gardă ale Armatei Sovietice.