Page 25 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 25
s
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr .3995
Gospodarii oraşului nostru
— îşi începe scrisoarea tova
Dezbaterea documentelor răşul Pantellmon Ion din Pe DIALOG
troşani — manifestă Interes
pentru înfrumuseţarea străzi Incontestabila
lor, a parcurilor, a noilor car
tiere. La magazinul cu textile, CITITORII
PHnarei C.C. al P.C.R. confecţii, galanterle-marochl- valoare a
nărle, precum şl la alimenta
ra cu autoservire, s-au Insta
lat reclame şi firme Ilumina letul de bloc are cumva altă experienţei
(Urmare (lin pag. 1) plicăm noi : crearea celor mai un salariu tarifar de 1.750 lei, te fluorescent. Cind funcţio părere?' .
bune condiţii de viaţă şi dc Însemnează că In condiţiile nează, ele dau un aspect plă
Gît priveşte lipsa căldurii el
In hotărîre se prevede eâ se muncă, organizarea Judicioasă realizării sarcinilor de pro cut oraşului. Dar se mal în- a apei calde, intîrzlerea în Experienţa umană, sinte
vor acorda sporuri de vechime a procesului dc producţie, ducţie, un maistru va putea tîmplâ — şl nu rareori — cînd ză a gîndirii şi trăirii mi
numai muncitorilor cu vechime creşterea cointeresării mate cîştiga circa 2.000 lei. Această aceste reclame şl firme să nu schimbarea lenjeriei, vă reco lenare, are o profundă şi
neîntrerupta în aceeaşi unitate. riale a muncitorilor forestieri măsură va deveni un însem aibă lumină. Oare, o treabă mandăm să vă odresaţl con Incontestabilă valoare edu
Or, se cunoaşte că muncitorul şi altele. nat stimulent pentru recru poate fl bună şi frumoasă, cînd ducerii întreprinderii care. ad cativă. Prin conţinutul său,
forestier nu este numai mun Hotărfrea prevede, de ase tarea cadrelor de maiştri şl va e făcută numai pe Jumătate? ministrează blocul respectiv. ea constituie o sursă inega
citor industrial, el fiind ocupat menea, asigurarea unei dife mări interesul tineretului pen * labilă şi, totodată, inepui
o mare parte din timp şi în renţieri de 15-20 la sută a ni tru calificare. De asemenea, Din scrisorile sosite zllnle zabilă de învăţăminte pen
agricultură. De asemenea, fap- velului de salarizare al maiş salariul tarifar al maistrului, Observăm că sînteţl nemul la redacţie aflăm multe lu tru fiecare pas pe care îl
tvil că la lucrările din exploa trilor faţă de salariile mun urmînd a fi redus într-o anu ţumit de felul în care este în cruri interesante despre mun facem înainte. Acesta este
tările noastre forestiere el se citorilor din cea mni înaltă mită proporţie în raport cu treţinut blocul unde locuiţi, ca şi viaţa oamenilor. Fiecare un adevăr axiomatic... Ce
deplasează de la distante mari, categorie de calificare In pre nivelul de realizare a sarcini tovarăşe IWuşa Romulus din din ele este citită cu atenţie păcat însă că unii nu ţin
caracterul neîntrerupt al mun zent un maistru are un sala lor, măsura va căpăta un rol Hunedoara. Dar el a fost pre pentru reţinerea faptului des seama de e l!
cii nu ar putea fi respectat. riu tarifar de 1.350 lei, dar deosebit de stimulativ pentru dat intr-o stare bună. Strică cris şi a locului unde el se Să relatăm faptele I
De accca, socotesc că ar fi muncitorii din categorii supe realizarea exemplară a sarci ciunile la care vă referiţi pro petrece Dar, avem şi surprize. Liviu Fleşer a fost un
bine să se diferenţieze noţiu rioare de salarizare ciştigâ în nilor cantitative şi calitative vin din lipsa de întreţinere a Unii autori nu-şi spun nume om cu antecendente penale.
nea de activitate neîntreruptă; jur de 2.000 lei. puse în faţa maiştrilor de ex părţilor comune. Remedierea le şi adresa, nu concretizează Cindva a încălcat flagrant
de la caz, Ia caz, ea să fie o In viitor situaţia se schim ploatare a lemnului, pe linia lor ar trebui făcută de cei vi faptele, oprindu-se doar la as legile statului şi a fost con
bligatorie pentru muncitorii valorificării superioare şi cit novaţi. Cine a stricat, trebuie pecte generale, nu acordă su damnat. Anii au trecut şl
forestieri care lucrează la în bă. Ţinînd seama că un me mai complexe a masei lem ficientă atenţie scrisului. Din lotul e fost dat uitării. Şi
treprinderile situate faţă de canic forestier va putea avea noase. să şi plătească paguba. Corni- această cauză, redacţia nu poa
gospodăriile personale, la dis te să le răspundă, nu are po
tanţe, să zic, pină la 50 km, sibilitatea să ia legătura cu
Biblioteca clubului din Lupeni. Ore plăcute In tovărăşia
iar cei care se deplasează la ei pentru eventuale comple cărţilor.
întrerupere de una, sau două Hunedoara - inepuizabil tări la cele transmise. Foto ; V. ONOIU F I Ş I E R
distanţe mat mari de 50 km
să beneficieze de o perioadă do
Reamintim cititorilor noştri
luni, pe an, fără a pierde că redacţia păstrează secretul
corespondenţei
apreciază
şî
dreptul la sporul de vechime. contribuţia adusă la dezvălui
Este necesar ca aceste izvor de folclor rea lipsurilor din toate dome
măsuri să fie întregite de al niile de activitate. Faptele tre el, şi cel din Jur au arun
tele pe care trebuie să le a- buie însă redate cit mal clar Din obişnuinţă profesională cat pe undeva pe la peri
dar scrisul să fie citeţ. Asupra ferie un fapt ce se părea că
(Urmare din pag. 1) plătită de aprecierile pe care încă destule regiuni de văzut acestui ultim aspect, atragem nu mai are nici o importan
oameni de specialitate, aflaţi la in faza finală, totuşi nu pot să După un minut de oprire nedumeriţi la tinăvul lăcă
masa juriului, le-au făcut. Con nu mă reier la valoarea artisti atenţia şl tovarăşului Ioan S. In staţia Stmeria triaj, tre tuş care intrase sub unul ta.
Da I Intr-adevăr, uneori
Respectarea Hunedoara s-a prezentat în semnăm cîteva : că deosebită a talentatului an din Deva de la care am pri nul de persoane 2362 care din vagoane. ni se pare că e Inutil să ne
finală cu un program curat, Nicolae Nistor, directorul samblu folcloric din llia, care mit recent o scrisoare foarte circula de la Simeria la Pe ...De ce oprise trenul ? mai încărcăm conştiinţa cu
sincer, născut din trecutul şi Casei centrale a creaţiei popu ne-a adus în scenă toată acea troşani, a pornit din nou. In Pascu descoperise că resor
disciplinei de casă prezentul acestor locuri. „In- lare : Formaţiile artistice din frumuseţe a datinilor şi obi greu citibilă. apropierea lui se a)la şi lă tul de reducere a timonier ei fapte consumate. Şi, totuşi,
tîlnirea cetelor", obiceiul de regiunea Hunedoara au confir ceiurilor legate de sărbătorile cătuşul de revizie Constan de frină automată era rupt prezenţa unora, chiar în-
tr-un plan îndepărtat al
e facultativă? iarnă din satele 11iei a fost a- mat încă o dată izvoarele nese de Iarnă, colinda tradiţională tin Pasat, care urma să exe şi atirna peste traverse. Cir- conştiinţei, este necesară.
dvts în scenă, pâstrîndu-şi ori-
fiind prezentată prin diverse
ginalitatea-i încărcată de o pi cătuite ale folclorului de pe le sale forme laice de către cute proba de continuitate a culitid în acest fel s-ar fi pu Ea joacă rolul unui puter
Această întrebare, care se aceste plaiuri. Cîntccelc şi glasurile fermecătoare ale com Cîteva cuvinte şl la adresa frinelor automate, de la tre tut agăţa, producind chiar o nic inslrument de orientare,
referă la o obligaţie ele torească frumuseţe. .HaidăuT, dansurile de pe Mureş, din ponenţilor acestui grup. Artiş tovarăşilor I. Munteanu, Mi- nul mgrfar nr. 2512. La tre avarie cu toate urmările ei de dirijare a conduitei noas
.Purtata", Jocurile din Peţelca
mentară, o adresăm conta au entuziasmat publicul şi părţile Sebeşului, ale Bradului, tii amatori ne-au ineîntat şi de ron Soverşan (Cugir), Miron cerea personalului pe lingă nefaste. tre. Tn aceasta constă va
bililor şefi ai cooperativelor chiar juriul, suita de dansuri ale Hunedoarei, au cules pe astă dată prin frumoasele dan el, din obişnuinţă profesio Remedierea defectului şi loarea imbatabilă a experi
agricole din Orăştie, Streî, oferită la o înaltă ţinută artis bună dreptate aplauzele publi suri populare şi lucrările mu Ţie (llia), Ion Henţ (Deva) şl nală, examină cu atenţie ru repunerea trenului in mişca enţei Iată exemplul :
Săcct şi Glielar. Deşi ei cu tică de dansatorii clubului „Si- cului timişorean. Un public zicale interpretoto cu înaltă a celorlalţi participanţi la larea vagoanelor. Deodată, re a durat mai puţin de 5 Omul cu antecendente pe
nosc că efectuarea plăţilor derurgistuP, învîrtitele şi fe- destul de exigent, dar care, ur măiestrie de formaţia corală concursul nostru de Jocuri dis observă ceva suspect. Intr-o minute Pentru vigilenţa sa nale, Liviu Fleşer, maga
direct din încasări este o a cioreştile din Sebeş au dus mărind frumuseţea creaţiei condusă în chip magistral de tractive. Pentru a putea avea fracţiune de secundă, cu tinărul lăcătuş a fost felici ziner la G. A. S. Calda de
batere de la disciplina fi fala hunedorenilor Publicul populare prezentate de talen talentatul dirijor C. Ungurea- mijloacele optice şi acustice tat cu căldură de tovarăşii Jos, raionul Alba. a furat
nanciară, se complac şi ac bănăţean, generos în aplauze, taţii .artişti amatori liunedo- nu. Nu pot încheia fără a mă o evidenţă mal clară a Jocu ce le avea la îndemină, dă săi de muncă precum şl de
ceptă cu uşurinţă astfel dc a primit cu căldură şi admira reni, le-a dăruit cu prisosinţă. referi la frumuseţea bogată şi rilor pe care nl Ie trimiteţi, vă du semnalul de oprire. Me către toţi comuniştii in adu continuu din 1962 şi pînâ
situaţii. La C.A.P. Orăştie ţie pe lluieraşii din Şugag, pe Acest aspect ne-a fost demon outenticltRtea dansurilor pre-* rugăm trataţi fiecare temă pe canicul îl intercepta şt, cu narea generală a organizaţiei în anul acesta Zeci şl sute
de kilograme dc sîrmâ, fu
unele produse, a căror va soliştii Gabrlela Nistor, Angela strat într-o formă autentică de rentate de amatorii din Peţelca filă separată, cu numele şi a un scrişnet metalic, trenul de partid din care face parte. raje combinate, azotat de
către aproape toate formaţiile
loare se ridică la peste 8.000 Pitini, Adrian Popa. Ion Al- şi soliştii care s-au perindat şi căluşarii do la Vinerea şi se opri. Alarmaţi, unii călă E. CKEŢU amoniu, lubrifianţi şi car
lei, în loc să fie valorifica dea. cintecele întineritei for pe scena concursului. Fiecare Romos. unicii interpreţi din dresa. tori s-au dat jos. Se uitau corespondent buranţi, cuiele de transmi
te prin organizaţiile de stat maţii corale din Orăştie, fanfa concurs, din cele şapte edilii |ară ai unor asemenea jocuri sie. ulei, burghie, tablă zin-
au fost vindute la diverşi rele din Apold şi Petrila şi mai anterioare, a adus lucruri in ca „llaidăul* şi varianta locală cală, rulmenţi etc., etc. au
particulari, iar sumele în ales momentul .La hanul teresante, noutăţi, prospeţime. a .Căluşarilor”. Mă aşteptam dispărut în aceşti ani din
casate nu s-au depus con tinereţii" al clvtbului devean ce Al VllI-ica concurs parcă a să văd pe aceeaşi scenă măcar magazia unităţii. Valoarea
form dispoziţiilor legale, la a dat finalului concursului un lost mai darnic, mai ales In un cor do cămin cultural, lor se ridică la aproape
bancă.- Aceste mici „amă plus de prospeţime şi veselie. ccca ce priveşte prezentarea u gîndindu-mă la faptul că 30.000 lei. Faptele au fos*
nunte" nu trebuie scăpate Munca atitor artişti amatori, nor datini şi obiceiuri de ve această regiune este recu verificate şi omul, pe drept,
din vedere, sancţionarea lor instructori, munca tuturor ce che tradiţie romănească într-o noscută printr-o veche tradiţie condamnat Cu aceasta fila
avind rolul dc a întări dis lor care s-au străduit să culea formă plăcută, plină de pros a mişcării corale săteşti. Aştep dosarului se pare a fi în
ciplina de casă. gă şi să pună în valoare neste peţime. Fără a face aprecieri tăm o nouă întrecere, pentru cheiată. Omul şi-a primit
că izvoarele cîntcculiii n-au
matele artei hunedorene e răs de/initive, infruclt mai avem secat şi oamenilor de pe pla răsplata, o răsplată severă
iurile hunedorene poate le pla Ce simplu 1 Şi, totuşi...!
ce astăzi mai mult să cinte pe In sentinţa Judecătoreas
două sau patru voci, dar ei aş că se spune că transporta
teaptă să fie ajutaţi de către zilnic materiale şi piese de
organele de specialitate din re la magazia G.A.S. )a domi
giune. ciliul său Da, zilnic. Dar
Florin Comişel, compozitor, cum de timp de cinci ani
dirijorul Ansamblului Uniunii nu l-a văzut nimeni ? Cum
l.M . D E V A Generale a Sindicatelor : Tină- de a ajuns să fure ca de
la o casă pustie, ca de. la
rul vlăstar sădit dc tovarăşul
Nicoloe Ceauşescu lingă legen casa nimănui ? Cum de nu
darul gorun de la Ţebea a in i-a amintit nimeni, că are
spirat pe artistul poporului Ion o experienţă de detenţiu
Exploatarea m in ie ră Cliirescu Ia o lucrare deosebit ne ? Şi. oricum ar fi ea, ex
de frumoasă, pe care compo perienţa trebuie preţuită. E
zitorul a încredlnţat-o corului un aspect al problemei. El
din Hunedoara. Insufleţitorul n-a fost dezbătut la tribu
Certej-Săcărimh dirijor C. Ungureanu a preluat altul organ : opiniei publi
nal El revine spre judecare
această lucrare dîndu-i o ade
vărată măreţie. ce Tribunalul şl-a făcut
Felicitări, soli ai frumuseţi datoria: Liviu Fleşer a fost
lor spirituale de pe.meleaguri condamnat la 6 ani închi
hunedorene ! Felicitări, oamei\i soare corecţionalâ, confis
Pentru ocuparea a două posturi de maiştri mineri
care cu răbdare şi pasiune carea totală a averii şi trei
principali şl 3 posturi de maiştri mineri, Exploatarea scoatpţi la lumină comori ne ani interdicţie corecţionalâ.
m inieră Certe|-Săcărîm b — raionul llia — aparţinlnd bănuite. făcînd să strălucească Aceasta nu este însă fotul...
1. M . Deva, anunţă un peste veacuri, să trăiască, să I CIOBOTA
fie mereu vii datina, cîntecul şi
jocul nostru românesc.
C O N C U R S Vinde din stocurile 6upranor
O nouă cabană
ce se va ţine în ziua de 15 noiem brie 1967. mative următoarele materiale :
la cota 1700
S alarilarea celor reuşiţi se va face In conformitate — cabluri de tracţiune ;
cu H .C .M . 1116/1965.
La cola 1.700 din IM un ţ ii importante poteci turistice,
Celor interesai!, serviciul personal de la E.M. Cer- Retezat in apropiere dc cabana va fi un bun popas -HUNEDOARA — cabluri de forjă ;
punctul Pietrele, a început in ascensiunea spre cunoaş
tej-Sâcârîm b le furnizează Informaţii suplim entare,
prerecepţia unei noi cabane terea minunatelor frumuseţi
zilnic, la sediul exploatării. turistice cu 36 de locuri. ale faunei şl florei acestor — echipament de protecţie şi
Aşezată la răspîntio unor munţi.
uzură ;
PRODUCĂTORI! Pentru f impui — obiecte de inventar ;
— nituri diferite ;
Valorificind producţia de NUCI prin
1 oficiile de legume-fructe, obţineţi venituri ^id u m n eavo aslru liber — electrozi de crei(uire ;
mari pentru gospodăria dv.
Preţurile cc le obţineţi la predare sînt cele sta melodii P ; 17,40 Radio-pnblirilate ; — pietre polizor diferite ;
18.00 Poeme simfonice de Cesar^ Franck;
bilite prin H.C.M. nr. 303/1967 şl anume: Marţi Radio 18.30 Ascultătorii ne cer — mutică de o-
peri ; 19.10 Cur* de limba francată :
20.30 Noaplc bună, copii : „Bulgăre de — fltinguri ;
PROGRAMUL I : 7.45 Sumarul pre stea”, pos'este de Vîrlor Frunza ; 2l,S0
lel/kg 7 noiembrie sei ; 8.00 Tot înainte (emisiune pentru Semicentenarul Marelui Octombrie. „Le
pionieri) ; 8,20 Momfcnf poetic interpre
mn* — poem de Viadlmir MaiaVruvtki;
preţ contr. preţ achiziţie HI de Florin Piersic '4 8.75 La microfon, 23.07 Cercul melomanilor : dansuri — reactivi de laborator ;
melodia preferaţi ; 0,30 Muzica pepu populare in creaţia comporilorilor de-a
Iară ; 0.55 Radio-f nciimiJel (emisiune lungul timoufui ; 24.00 „Reverie* — mu
pentru cel miei) : 10.10 Curs de limb» zici ufoarl.
Cinema englez» (reluarea emisiunii din 6 no — piese de schimb utilaj mi
a) PENTRU EXPORT iembrie) : II-03 Cronica economică ;
11,15 Cînlă Gică Peirescu, Nana Mnus- Televiziune
— calitatea extra 9,00 8,25 bouri ţi orrKeifrele Cornel Popescu ;■ nier excavator MB2, exca
Frank Pnvireel : 12.AU Drag mi-e cîn-
7,50 6,75 DEVA : Amprenta (ciormatogrtful lecul ji jocul ; 12.25 Succese, ale mu
- zz I „Patria") • Republica Ştiri („Arta") ; rir.ii u)<i»re ; 13,10 Intîlnirc (u melodia In jurul orei 9,00 Transmi '
- „ a II a 5,00 4,40 SIMERIA : Bucălăcrao t HUNEDOA populară ţi interpretul preferat ; 1:1,40 siune de la Moscova. Parada vator UB 120, grup 23 August,
RA : Nimeni nu v«ia »«. moară („Con Parada tnliţfilnt ţi a otcliesfrelor de militară ţi demonstraţia oameoilor
. prilej
structorul") : Totul ramific oamenilor muzică uţoarS ; 15,05 Meridiane ; Ie», 15 muncii <u prilejul celei ne a 50 a ani maşini ze(aj ;
Marii
(„Flacăra"); Singur pe lume („Sîdtrui- . .Partidul. eoiiţtlintj patriei* — program versari a Marii Revoluţii .Socialiste din
b) PENTRU INTERN irintul"); GHF.La R : Dîminc(ilc unui dr elnlee.r : 16,30 Ttihuna radiu ; 17.41) Octombrie : 18,30 „Flacăra 1o aătbB-
băiat eaminlc ; TELIUC : Păţesc prin Mica serenada în Sn| major de Mozart: tnarc* ; Speelarol feiliv. Transmisiune
— calitatea extra 6,00 5,50 Moscova; PETROŞANI î Faraonul — 18.03 Cronica crnnomir.ă ; 18.30 Odă de la Moscut-a j 20.10 Telejurnalul de — piese de schimb Tatra 111
Otaţul
seriile I ţi II („Republica") »
5,00 # 4,50 mejlcrilor („7 Noiembrie") ţ LUPENI : limbii rnmAne : 10.00 Melodii rom.V seară ; 20,30 Seară de. teatru : „Lenip"
- „ I Să-cnl (aceji una ca aula : Apelul ; VUL neţii ; 2(1.00 Radinca/rta de seară : 20.2(1 Transmisiune de U Teatrul ,,C. I. Nnl-
O melodie pe aniesa dumneavoastră ;
*t a H a 4,00 3,50 CAN: Umbrele slrătno)ilnr uitaţi | 1.0 21.00 Melodii-magazin : 22.80 Mnment taia" : 21.80 Film artistic : „Vremea şi 138, Maz 205 ;
zăpezilor* ; 23,00 Telejurnalul de nn»p
NF.A: Relaicază-lc dragă („Mineral") ; pnetie : 2.1.00 De la muzica ti|oară la le ; 28.10 închiderea emisiunii.
nARTlATPNI : Cenuţa — seriile I ji II: iar.r, : 2.02 Melodiile nopţii.
ORĂŞTIE : Sărbătoarea Coreei („Fla PROGRAMUL II : 7,45 Muzica popu — rulmenţi diferiţi ;
In scopul obţinerii unor preţuri cît mal avanta căra") ; „ • « “ („Patria") ; GEOAGlU lară ; 8.43 Coruri din opere ; 9,30 Raitio- Vremea
joase, prezentaţi nucile la livrare pe calităţi şi BAI i Călătorie (n aprilie i CUGIR : rariieta pionierilor ; 10,05 Suita „Ihe-
(„7 Noiembrie") ;
Iroleybu.t
Primul
ria* dc Dcbuisy : 10,45 Album folclo
mărimi. Dlnmetrul minim admis este de 32 mm. SL0KŞ : Lumina verde („Scbciul") » Cine ric ; 12,03 Refrene vesele ■. 12,45 Din PENTRU 24 ORE Listele pot fi consultate la l.M.
vrea * o ucidă pc Jctsir („Progresul"):
la calitatea extra; 28 mm. la calitatea 1 şi 24 mm. APOLDUL DL SUS : Şapte băie|i ţi o iele mai cunoscute melodii populare : Vreme relativ nestahil» cu cerul mai
13,50
13.30 Ştiinţă, tehnică, fantezie ;
calitatea a Il a. Ştrengăriţi ; ALBA IUI-1A r Lovitura de ..Pădure, aragă pădure* — emisiune de mult noroi, cind vnr cădea ploi (cm Hunedoara.
pedeapsă („23 August") : Don Cabiiel mutica populară t 14,08 Concert de porore^ Vini modciat cu intensificări
Nucile trebuie să fie întregi, curate, fără resturi („Victoria") ; TPIUŞ s Robii ; ZT.AT prior, : 15.tS „In Binurejlml iubit * — din sua-vest ţi vest. Temperatura în
de coajă verde şi cu miezul sănătos. NA : Diplomatnl col ; Ierburi amare : mutică njoarj ; 16.00 „Pe Murej ţi pe uşoara scădere ; ziua va fi cuprinsă In Telefon 2275.
BRAD : Femeile ; II.IA : Fcri|i-vă auln-
16.15
l irnave" — emisiune de folclor ;
tre 12 si 16 giadr. iar noaptea Intre 4
mobilul. Sfatul medicului ; 16.42 Vfi plac «ecilo si 8 grade.