Page 25 - Drumul_socialismului_1967_11
P. 25

s
              DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr  .3995
















                                                                                                         Gospodarii  oraşului  nostru
                                                                                                       —  îşi  începe  scrisoarea  tova­
              Dezbaterea  documentelor                                                                 răşul  Pantellmon  Ion  din  Pe­  DIALOG
                                                                                                       troşani  —  manifestă  Interes
                                                                                                       pentru  înfrumuseţarea  străzi­                                                                                          Incontestabila
                                                                                                       lor,  a  parcurilor,  a  noilor  car­
                                                                                                       tiere.  La  magazinul  cu  textile,   CITITORII
              PHnarei  C.C.  al  P.C.R.                                                                confecţii,   galanterle-marochl-                                                                                         valoare a
                                                                                                       nărle,  precum  şl  la  alimenta­
                                                                                                       ra  cu  autoservire,  s-au  Insta­
                                                                                                       lat  reclame  şi  firme  Ilumina­  letul  de  bloc  are  cumva  altă                                                     experienţei
                  (Urmare  (lin  pag.  1)  plicăm  noi :  crearea  celor  mai   un  salariu  tarifar  de  1.750  lei,   te  fluorescent.  Cind  funcţio­  părere?'   .
                                           bune  condiţii  de  viaţă  şi  dc   Însemnează  că  In  condiţiile   nează,  ele  dau  un  aspect  plă­
                                                                                                                                       Gît  priveşte  lipsa  căldurii  el
               In  hotărîre  se  prevede  eâ  se   muncă,  organizarea  Judicioasă   realizării  sarcinilor  de  pro­  cut  oraşului.  Dar  se  mal  în-   a  apei  calde,  intîrzlerea   în                                     Experienţa  umană,  sinte­
             vor  acorda  sporuri de vechime   a  procesului  dc  producţie,   ducţie,  un  maistru  va  putea   tîmplâ  — şl  nu  rareori  —  cînd                                                                             ză  a  gîndirii  şi  trăirii  mi­
             numai  muncitorilor cu  vechime   creşterea  cointeresării  mate­  cîştiga  circa  2.000  lei.  Această   aceste  reclame  şl  firme  să  nu   schimbarea  lenjeriei,  vă  reco­                                   lenare,  are  o  profundă  şi
             neîntrerupta  în  aceeaşi  unitate.   riale  a  muncitorilor  forestieri   măsură  va  deveni  un  însem­  aibă  lumină.  Oare,  o  treabă   mandăm  să  vă  odresaţl  con­                                        Incontestabilă  valoare  edu­
             Or,  se  cunoaşte  că  muncitorul   şi  altele.             nat  stimulent  pentru  recru­  poate fl  bună  şi  frumoasă, cînd   ducerii  întreprinderii  care.  ad­                                               cativă.  Prin  conţinutul  său,
             forestier  nu  este  numai  mun­  Hotărfrea  prevede,  de  ase­  tarea  cadrelor  de  maiştri  şl  va   e  făcută  numai  pe  Jumătate?  ministrează  blocul  respectiv.                                           ea  constituie  o  sursă  inega­
             citor  industrial,  el  fiind  ocupat   menea,  asigurarea  unei  dife­  mări  interesul  tineretului  pen­                         *                                                                              labilă  şi,  totodată,  inepui­
             o  mare  parte  din  timp  şi  în   renţieri  de  15-20  la  sută  a  ni­  tru  calificare.   De  asemenea,               Din  scrisorile  sosite  zllnle                                                          zabilă  de  învăţăminte  pen­
             agricultură.  De  asemenea,  fap-   velului  de  salarizare  al  maiş­  salariul  tarifar  al  maistrului,   Observăm  că  sînteţl  nemul   la  redacţie  aflăm  multe  lu­                                        tru  fiecare  pas  pe  care  îl
             tvil  că  la  lucrările  din  exploa­  trilor  faţă  de  salariile  mun­  urmînd  a  fi  redus  într-o  anu­  ţumit  de  felul  în  care  este  în­  cruri  interesante  despre  mun­                              facem  înainte.  Acesta  este
             tările  noastre  forestiere  el  se   citorilor  din  cea  mni  înaltă   mită  proporţie  în  raport  cu   treţinut  blocul   unde  locuiţi,   ca  şi  viaţa  oamenilor.  Fiecare                                  un  adevăr  axiomatic...  Ce
             deplasează  de  la  distante  mari,   categorie  de  calificare  In  pre­  nivelul  de  realizare  a  sarcini­  tovarăşe  IWuşa  Romulus  din   din  ele  este  citită  cu  atenţie                                păcat  însă  că  unii  nu  ţin
             caracterul  neîntrerupt  al  mun­  zent  un  maistru  are  un  sala­  lor,  măsura  va  căpăta  un  rol   Hunedoara.  Dar  el  a  fost  pre­  pentru  reţinerea  faptului  des­                                    seama  de  e l!
             cii  nu  ar  putea  fi  respectat.  riu  tarifar  de  1.350  lei,  dar   deosebit  de  stimulativ  pentru   dat  intr-o  stare  bună.  Strică­  cris  şi  a  locului  unde  el  se                                   Să  relatăm  faptele I
               De  accca,  socotesc  că  ar  fi   muncitorii  din  categorii  supe­  realizarea  exemplară  a  sarci­  ciunile  la  care  vă  referiţi  pro­  petrece  Dar,  avem  şi  surprize.                                  Liviu  Fleşer  a  fost  un
             bine  să  se  diferenţieze  noţiu­  rioare  de  salarizare  ciştigâ  în   nilor  cantitative  şi  calitative   vin  din  lipsa  de  întreţinere  a   Unii  autori  nu-şi  spun  nume­                              om  cu  antecendente  penale.
             nea  de  activitate  neîntreruptă;   jur  de  2.000  lei.   puse  în  faţa  maiştrilor  de  ex­  părţilor  comune.  Remedierea   le  şi  adresa,  nu  concretizează                                                Cindva  a  încălcat  flagrant
             de  la  caz,  Ia  caz,  ea  să  fie  o­  In  viitor  situaţia  se  schim­  ploatare  a  lemnului,  pe  linia   lor  ar  trebui  făcută  de  cei  vi­  faptele,  oprindu-se  doar  la  as­                          legile  statului  şi  a  fost  con­
              bligatorie  pentru   muncitorii                            valorificării  superioare  şi  cit   novaţi.  Cine  a  stricat,  trebuie   pecte  generale,  nu  acordă  su­                                           damnat.  Anii  au  trecut  şl
             forestieri  care  lucrează  la  în­  bă.  Ţinînd  seama  că  un  me­  mai  complexe  a  masei  lem­                     ficientă  atenţie  scrisului.  Din                                                         lotul  e  fost  dat  uitării.  Şi
             treprinderile  situate  faţă   de   canic  forestier  va  putea  avea  noase.             să  şi  plătească  paguba.  Corni-  această cauză,  redacţia  nu  poa­
             gospodăriile  personale,  la  dis­                                                                                      te  să  le  răspundă,  nu  are  po­
             tanţe,  să  zic,  pină  la  50  km,                                                                                     sibilitatea  să  ia  legătura  cu
                                                                                                                                                                       Biblioteca  clubului  din  Lupeni.  Ore  plăcute  In  tovărăşia
             iar  cei  care  se  deplasează  la                                                                                      ei  pentru  eventuale  comple­  cărţilor.
             întrerupere  de  una,  sau  două  Hunedoara  -  inepuizabil                                                             tări  la  cele  transmise.                                          Foto ;  V.  ONOIU       F I Ş I E R
             distanţe  mat  mari  de  50  km
             să  beneficieze  de  o  perioadă do
                                                                                                                                       Reamintim  cititorilor  noştri
              luni,  pe  an,  fără  a  pierde                                                                                        că  redacţia  păstrează  secretul
                                                                                                                                     corespondenţei
                                                                                                                                                       apreciază
                                                                                                                                                    şî
             dreptul  la  sporul  de  vechime.                                                                                       contribuţia  adusă  la  dezvălui­
               Este   necesar   ca   aceste   izvor  de folclor                                                                      rea  lipsurilor  din  toate  dome­
             măsuri  să  fie  întregite  de  al­                                                                                     niile  de  activitate.  Faptele  tre­                                                      el,  şi  cel  din  Jur  au  arun­
             tele  pe  care  trebuie  să  le  a-                                                                                     buie  însă  redate  cit  mal  clar   Din  obişnuinţă  profesională                         cat  pe  undeva  pe  la  peri­
                                                                                                                                     dar  scrisul  să  fie  citeţ.  Asupra                                                      ferie  un  fapt  ce  se  părea  că
                                                (Urmare  din  pag.  1)   plătită  de  aprecierile  pe  care   încă  destule  regiuni  de  văzut   acestui  ultim  aspect,  atragem                                              nu  mai  are  nici  o  importan­
                                                                         oameni de specialitate, aflaţi  la   in  faza  finală,  totuşi  nu  pot  să                    După  un  minut  de  oprire  nedumeriţi  la  tinăvul  lăcă­
                                                                         masa  juriului,  le-au  făcut. Con­  nu  mă  reier la  valoarea artisti­  atenţia  şl  tovarăşului  Ioan  S.   In  staţia  Stmeria  triaj,  tre­  tuş  care  intrase  sub   unul   ta.
                                                                                                                                                                                                                                  Da I  Intr-adevăr,  uneori
                   Respectarea               Hunedoara  s-a  prezentat  în   semnăm  cîteva :          că  deosebită  a  talentatului  an­  din  Deva  de  la  care  am  pri­  nul  de  persoane  2362  care  din  vagoane.     ni  se  pare  că  e  Inutil  să  ne
                                           finală  cu  un  program  curat,   Nicolae  Nistor,  directorul   samblu  folcloric  din  llia,  care   mit  recent  o  scrisoare  foarte   circula  de  la  Simeria  la  Pe­  ...De  ce  oprise   trenul ?   mai  încărcăm  conştiinţa  cu
                                           sincer,  născut  din  trecutul  şi   Casei  centrale  a  creaţiei  popu­  ne-a  adus  în  scenă  toată  acea               troşani,  a  pornit  din  nou.  In  Pascu  descoperise  că  resor­
               disciplinei  de  casă       prezentul  acestor  locuri.  „In-   lare :  Formaţiile  artistice  din   frumuseţe  a  datinilor  şi  obi­  greu  citibilă.  apropierea  lui  se  a)la  şi  lă­  tul  de  reducere  a  timonier ei   fapte  consumate.  Şi,  totuşi,
                                           tîlnirea  cetelor",  obiceiul   de   regiunea  Hunedoara  au  confir­  ceiurilor  legate  de  sărbătorile                  cătuşul  de  revizie  Constan­ de  frină  automată  era  rupt   prezenţa  unora,  chiar  în-
                                                                                                                                                                                                                                tr-un  plan  îndepărtat  al
                   e  facultativă?         iarnă  din  satele  11iei  a  fost  a-   mat  încă o dată izvoarele  nese­  de  Iarnă,  colinda  tradiţională              tin  Pasat, care  urma  să exe­  şi  atirna  peste  traverse.  Cir-   conştiinţei,  este  necesară.
                                           dvts  în  scenă,  pâstrîndu-şi  ori-
                                                                                                       fiind  prezentată  prin  diverse­
                                           ginalitatea-i  încărcată  de  o  pi­  cătuite  ale  folclorului  de  pe   le  sale  forme  laice  de  către                cute  proba  de  continuitate  a  culitid  în  acest  fel s-ar fi pu­  Ea  joacă  rolul  unui  puter­
                 Această  întrebare,  care  se                           aceste  plaiuri.   Cîntccelc   şi   glasurile fermecătoare ale com­  Cîteva  cuvinte  şl  la  adresa   frinelor  automate,  de  la  tre­  tut  agăţa,  producind  chiar  o   nic  inslrument  de orientare,
               referă  la  o  obligaţie  ele­  torească  frumuseţe.  .HaidăuT,   dansurile   de  pe  Mureş,  din   ponenţilor  acestui  grup.  Artiş­  tovarăşilor  I.  Munteanu,  Mi-   nul  mgrfar  nr.  2512.  La  tre­  avarie  cu  toate  urmările  ei   de dirijare a conduitei  noas­
                                            .Purtata",  Jocurile  din  Peţelca
               mentară,  o  adresăm  conta­  au  entuziasmat   publicul   şi   părţile  Sebeşului,  ale  Bradului,   tii  amatori  ne-au  ineîntat  şi  de   ron  Soverşan  (Cugir),  Miron   cerea  personalului  pe  lingă  nefaste.  tre.  Tn  aceasta  constă  va­
               bililor  şefi  ai  cooperativelor   chiar  juriul,  suita  de  dansuri   ale  Hunedoarei,  au  cules  pe   astă  dată  prin  frumoasele  dan­          el,  din  obişnuinţă  profesio­  Remedierea  defectului  şi   loarea  imbatabilă  a  experi­
               agricole  din  Orăştie,  Streî,   oferită  la  o  înaltă  ţinută  artis­  bună  dreptate  aplauzele  publi­  suri  populare  şi  lucrările  mu­  Ţie  (llia),  Ion  Henţ  (Deva)  şl   nală,  examină  cu  atenţie  ru­  repunerea  trenului  in  mişca­  enţei  Iată  exemplul  :
               Săcct  şi  Glielar.  Deşi  ei  cu­  tică  de  dansatorii  clubului  „Si-   cului  timişorean.   Un  public   zicale  interpretoto  cu   înaltă   a  celorlalţi  participanţi  la   larea  vagoanelor.  Deodată,  re  a  durat  mai  puţin  de  5   Omul  cu  antecendente  pe­
               nosc  că  efectuarea  plăţilor   derurgistuP,  învîrtitele  şi  fe-   destul  de exigent,  dar  care,  ur­  măiestrie  de  formaţia  corală   concursul  nostru  de  Jocuri  dis­  observă  ceva  suspect.  Intr-o  minute  Pentru  vigilenţa  sa   nale,  Liviu  Fleşer,  maga­
               direct  din  încasări  este  o  a­  cioreştile  din  Sebeş  au   dus   mărind  frumuseţea  creaţiei   condusă  în  chip  magistral  de   tractive.  Pentru  a  putea  avea   fracţiune  de  secundă,  cu  tinărul  lăcătuş  a  fost  felici­  ziner  la  G. A. S.  Calda  de
               batere  de  la  disciplina  fi­  fala  hunedorenilor   Publicul   populare  prezentate  de  talen­  talentatul  dirijor  C.  Ungurea-                  mijloacele  optice  şi  acustice  tat  cu  căldură  de  tovarăşii   Jos,  raionul  Alba.  a  furat
               nanciară,  se  complac  şi  ac­  bănăţean,  generos  în  aplauze,   taţii  .artişti  amatori   liunedo-   nu.  Nu  pot  încheia  fără  a  mă   o  evidenţă  mal  clară  a  Jocu­  ce  le  avea  la  îndemină,  dă­  săi  de  muncă  precum  şl  de
               ceptă  cu  uşurinţă  astfel  dc   a  primit  cu  căldură  şi  admira­  reni,  le-a  dăruit  cu  prisosinţă.   referi  la  frumuseţea  bogată  şi   rilor  pe  care  nl  Ie  trimiteţi,  vă   du  semnalul  de  oprire.  Me­  către  toţi  comuniştii  in  adu­  continuu  din  1962  şi  pînâ
               situaţii.  La  C.A.P.  Orăştie   ţie  pe  lluieraşii  din  Şugag,  pe   Acest  aspect  ne-a  fost  demon­  outenticltRtea  dansurilor  pre-*   rugăm  trataţi  fiecare  temă  pe   canicul  îl  intercepta  şt,  cu  narea generală a organizaţiei   în  anul  acesta  Zeci  şl  sute
                                                                                                                                                                                                                                de  kilograme  dc  sîrmâ,  fu­
               unele  produse,  a  căror  va­  soliştii  Gabrlela  Nistor,  Angela   strat  într-o  formă  autentică  de   rentate de amatorii  din  Peţelca   filă  separată,  cu  numele  şi  a­  un  scrişnet  metalic,  trenul  de partid din care  face parte.  raje  combinate,  azotat  de
                                                                         către  aproape  toate  formaţiile
               loare se  ridică  la  peste 8.000   Pitini,  Adrian  Popa.  Ion  Al-   şi  soliştii  care  s-au  perindat   şi  căluşarii  do  la  Vinerea  şi         se  opri.  Alarmaţi,  unii  călă­        E.  CKEŢU        amoniu,  lubrifianţi  şi  car­
               lei,  în  loc  să  fie  valorifica­  dea.  cintecele  întineritei  for­  pe  scena  concursului.  Fiecare   Romos.  unicii  interpreţi   din   dresa.  tori  s-au  dat  jos.  Se  uitau       corespondent       buranţi,  cuiele  de  transmi­
               te  prin  organizaţiile  de  stat   maţii  corale din  Orăştie,  fanfa­  concurs,  din  cele  şapte  edilii   |ară  ai  unor  asemenea  jocuri                                                                   sie.  ulei,  burghie,  tablă  zin-
               au  fost  vindute  la  diverşi   rele din  Apold şi  Petrila şi  mai   anterioare,  a  adus  lucruri  in­  ca  „llaidăul*  şi  varianta  locală                                                                  cală,  rulmenţi  etc.,  etc.  au
               particulari,  iar  sumele  în­  ales  momentul   .La   hanul   teresante,  noutăţi,  prospeţime.   a  .Căluşarilor”.  Mă  aşteptam                                                                               dispărut  în  aceşti  ani  din
               casate  nu  s-au  depus  con­  tinereţii"  al  clvtbului  devean  ce   Al  VllI-ica  concurs  parcă  a   să  văd  pe  aceeaşi  scenă  măcar                                                                      magazia  unităţii.  Valoarea
               form  dispoziţiilor  legale,  la   a  dat  finalului  concursului  un   lost  mai  darnic,  mai  ales  In   un  cor  do  cămin  cultural,                                                                        lor  se  ridică   la  aproape
               bancă.-  Aceste  mici  „amă­  plus  de  prospeţime  şi  veselie.  ccca  ce  priveşte  prezentarea  u­  gîndindu-mă   la   faptul   că                                                                            30.000  lei.  Faptele  au  fos*
               nunte"  nu  trebuie  scăpate   Munca  atitor  artişti  amatori,   nor  datini  şi  obiceiuri  de  ve­  această  regiune  este  recu­                                                                             verificate  şi  omul,  pe  drept,
               din  vedere,  sancţionarea  lor   instructori,  munca  tuturor  ce­  che  tradiţie  romănească  într-o   noscută  printr-o  veche  tradiţie                                                                      condamnat  Cu  aceasta  fila
               avind  rolul  dc  a  întări  dis­  lor  care  s-au  străduit  să  culea­  formă  plăcută,  plină  de  pros­  a  mişcării corale săteşti.  Aştep­                                                                 dosarului  se  pare  a  fi  în­
               ciplina  de  casă.           gă  şi  să  pună  în  valoare  neste­  peţime.  Fără  a  face  aprecieri   tăm  o  nouă  întrecere,  pentru                                                                         cheiată.  Omul  şi-a  primit
                                                                                                       că  izvoarele  cîntcculiii  n-au
                                            matele  artei  hunedorene  e  răs­  de/initive,  infruclt  mai  avem  secat  şi  oamenilor  de  pe  pla­                                                                            răsplata,  o  răsplată  severă
                                                                                                       iurile  hunedorene  poate  le  pla­                                                                                      Ce  simplu 1  Şi,  totuşi...!
                                                                                                       ce  astăzi  mai  mult  să  cinte  pe                                                                                       In  sentinţa  Judecătoreas­
                                                                                                       două  sau  patru  voci,  dar  ei  aş­                                                                                    că  se  spune  că  transporta
                                                                                                       teaptă  să  fie  ajutaţi  de  către                                                                                      zilnic  materiale  şi  piese  de
                                                                                                       organele  de  specialitate  din  re­                                                                                     la  magazia  G.A.S.  )a  domi­
                                                                                                       giune.                                                                                                                   ciliul  său  Da,  zilnic.  Dar
                                                                                                         Florin  Comişel,  compozitor,                                                                                          cum  de  timp  de  cinci  ani
                                                                                                       dirijorul  Ansamblului  Uniunii                                                                                          nu  l-a  văzut  nimeni ?  Cum
                                                l.M .  D E V A                                         Generale  a  Sindicatelor :  Tină-                                                                                       de  a  ajuns  să  fure  ca  de
                                                                                                                                                                                                                                 la  o  casă  pustie,  ca  de. la
                                                                                                       rul  vlăstar  sădit  dc  tovarăşul
                                                                                                       Nicoloe  Ceauşescu  lingă  legen­                                                                                        casa  nimănui ?  Cum  de  nu
                                                                                                       darul  gorun  de  la  Ţebea  a  in­                                                                                       i-a  amintit  nimeni,  că  are
                                                                                                       spirat  pe artistul  poporului  Ion                                                                                      o  experienţă  de  detenţiu­
                                                Exploatarea  m in ie ră                                Cliirescu  Ia  o  lucrare  deosebit                                                                                       ne ?  Şi.  oricum  ar  fi  ea,  ex­
                                                                                                       de  frumoasă,  pe  care  compo­                                                                                          perienţa  trebuie  preţuită.  E
                                                                                                       zitorul  a  încredlnţat-o  corului                                                                                        un  aspect  al  problemei.  El
                                                                                                       din  Hunedoara.  Insufleţitorul                                                                                           n-a  fost  dezbătut  la  tribu­
                                                Certej-Săcărimh                                        dirijor  C.  Ungureanu  a  preluat                                                                                       altul  organ  :  opiniei  publi­
                                                                                                                                                                                                                                 nal  El  revine  spre  judecare
                                                                                                       această  lucrare  dîndu-i  o  ade­
                                                                                                       vărată  măreţie.                                                                                                          ce   Tribunalul  şl-a  făcut
                                                                                                         Felicitări,  soli  ai  frumuseţi­                                                                                       datoria:  Liviu  Fleşer  a  fost
                                                                                                       lor  spirituale  de  pe.meleaguri                                                                                         condamnat  la  6  ani  închi­
                                                                                                       hunedorene !  Felicitări,  oamei\i                                                                                        soare  corecţionalâ,  confis­
                                                  Pentru  ocuparea  a  două  posturi  de  maiştri  mineri
                                                                                                       care  cu  răbdare  şi  pasiune                                                                                            carea  totală  a  averii  şi  trei
                                                principali  şl  3  posturi  de  maiştri  mineri,  Exploatarea   scoatpţi  la  lumină  comori  ne­                                                                               ani  interdicţie  corecţionalâ.
                                                m inieră  Certe|-Săcărîm b  —   raionul  llia  —   aparţinlnd   bănuite.  făcînd  să  strălucească                                                                               Aceasta  nu  este  însă  fotul...
                                                1.  M .  Deva,  anunţă  un                             peste  veacuri,  să  trăiască,  să                                                                                                     I  CIOBOTA
                                                                                                       fie  mereu  vii datina,  cîntecul  şi
                                                                                                       jocul  nostru  românesc.
                                                   C O N C U R S                                                                                                                                                      Vinde  din  stocurile  6upranor­
                                                                                                                     O   nouă  cabană
                                                    ce  se  va  ţine  în  ziua  de  15  noiem brie  1967.                                                                                                          mative  următoarele  materiale  :
                                                                                                                       la  cota 1700
                                                  S alarilarea  celor  reuşiţi  se  va  face  In  conformitate                                                                                                        —  cabluri  de  tracţiune  ;
                                                cu  H .C .M .  1116/1965.
                                                                                                             La  cola  1.700  din  IM un ţ ii   importante  poteci  turistice,
                                                   Celor  interesai!,  serviciul  personal  de  la  E.M.  Cer-   Retezat  in  apropiere   dc  cabana  va  fi  un  bun  popas    -HUNEDOARA                            —  cabluri  de  forjă  ;
                                                                                                           punctul  Pietrele,  a  început  in  ascensiunea  spre  cunoaş­
                                                tej-Sâcârîm b  le  furnizează  Informaţii  suplim entare,
                                                                                                           prerecepţia  unei  noi  cabane   terea  minunatelor  frumuseţi
                                                zilnic,  la  sediul  exploatării.                          turistice  cu  36  de  locuri.  ale  faunei  şl  florei  acestor                                           —  echipament  de  protecţie  şi
                                                                                                             Aşezată  la  răspîntio  unor  munţi.
                                                                                                                                                                                                                   uzură  ;


                  PRODUCĂTORI!                                              Pentru f impui                                                                                                                            —  obiecte  de  inventar  ;
                                                                                                                                                                                                                      —  nituri  diferite  ;
                              Valorificind  producţia  de  NUCI   prin
                    1        oficiile  de  legume-fructe,  obţineţi  venituri   ^id u m n eavo aslru  liber                                                                                                           —  electrozi  de  crei(uire  ;
                             mari  pentru  gospodăria  dv.
                       Preţurile  cc  le  obţineţi  la  predare  sînt  cele  sta­                                                     melodii  P  ;   17,40   Radio-pnblirilate  ;                                    —  pietre polizor diferite  ;
                                                                                                                                      18.00  Poeme  simfonice  de  Cesar^  Franck;
                     bilite  prin  H.C.M.  nr.  303/1967  şl  anume:               Marţi                        Radio                 18.30  Ascultătorii  ne  cer  —  mutică de  o-
                                                                                                                                      peri  ;  19.10  Cur*  de  limba   francată  :
                                                                                                                                      20.30  Noaplc  bună,  copii  :  „Bulgăre  de                                    —  fltinguri  ;
                                                                                                         PROGRAMUL  I  :  7.45  Sumarul  pre   stea”,  pos'este  de  Vîrlor  Frunza  ;  2l,S0
                                                   lel/kg                  7  noiembrie                 sei  ;  8.00  Tot  înainte  (emisiune  pentru   Semicentenarul  Marelui  Octombrie.  „Le­
                                                                                                        pionieri)  ;  8,20  Momfcnf  poetic  interpre
                                                                                                                                      mn*  —  poem  de  Viadlmir  MaiaVruvtki;
                                           preţ  contr.  preţ  achiziţie                                HI  de  Florin  Piersic  '4 8.75  La  microfon,   23.07   Cercul   melomanilor  :   dansuri                   —  reactivi  de  laborator  ;
                                                                                                        melodia  preferaţi  ;  0,30  Muzica  pepu   populare  in  creaţia  comporilorilor  de-a
                                                                                                        Iară  ;  0.55  Radio-f nciimiJel   (emisiune   lungul  timoufui  ;  24.00  „Reverie*  —  mu­
                                                                                                        pentru  cel  miei)  :  10.10  Curs  de  limb»   zici  ufoarl.
                                                                                   Cinema               englez»  (reluarea  emisiunii  din  6  no                                                                     —  piese  de  schimb  utilaj  mi­
                    a)  PENTRU  EXPORT                                                                  iembrie)  :  II-03   Cronica   economică  ;
                                                                                                        11,15  Cînlă  Gică  Peirescu,  Nana  Mnus-   Televiziune
                  —  calitatea  extra          9,00            8,25                                     bouri  ţi  orrKeifrele  Cornel  Popescu  ;■                                                                nier         excavator MB2, exca­
                                                                                                        Frank  Pnvireel  :  12.AU  Drag  mi-e  cîn-
                                               7,50            6,75         DEVA  :   Amprenta   (ciormatogrtful   lecul  ji  jocul  ;  12.25  Succese,  ale  mu
                  -      zz   I                                           „Patria")  •  Republica  Ştiri   („Arta")  ;   rir.ii  u)<i»re  ;  13,10  Intîlnirc  (u  melodia   In   jurul   orei   9,00   Transmi '
                  -      „   a  II a           5,00            4,40       SIMERIA  :  Bucălăcrao  t  HUNEDOA   populară  ţi  interpretul  preferat  ;  1:1,40  siune   de   la   Moscova.   Parada                 vator  UB  120,  grup 23  August,
                                                                           RA  :  Nimeni  nu  v«ia  »«.  moară  („Con­  Parada  tnliţfilnt  ţi  a  otcliesfrelor   de   militară   ţi   demonstraţia   oameoilor
                                                                                                                                            .  prilej
                                                                          structorul")  :   Totul  ramific  oamenilor  muzică  uţoarS  ;  15,05  Meridiane  ;  Ie», 15   muncii  <u  prilejul  celei  ne  a  50  a  ani­  maşini ze(aj  ;
                                                                                                                                             Marii
                                                                           („Flacăra");  Singur  pe  lume  („Sîdtrui-   . .Partidul.  eoiiţtlintj  patriei*  —  program   versari  a  Marii  Revoluţii  .Socialiste  din
                     b)  PENTRU  INTERN                                    irintul");  GHF.La R  :  Dîminc(ilc   unui   dr  elnlee.r  :  16,30  Ttihuna  radiu  ;  17.41)   Octombrie  :  18,30  „Flacăra  1o   aătbB-
                                                                           băiat  eaminlc  ;  TELIUC  :  Păţesc  prin   Mica  serenada  în  Sn|  major  de  Mozart:   tnarc*  ;  Speelarol  feiliv.  Transmisiune
                  —  calitatea  extra          6,00            5,50        Moscova;  PETROŞANI  î   Faraonul  —   18.03  Cronica  crnnomir.ă  ;  18.30   Odă  de  la  Moscut-a  j  20.10  Telejurnalul   de           —  piese  de  schimb  Tatra  111
                                                                                                 Otaţul
                                                                           seriile  I  ţi  II  („Republica")  »
                                               5,00  #         4,50        mejlcrilor  („7  Noiembrie")  ţ  LUPENI  :   limbii  rnmAne  :  10.00  Melodii   rom.V  seară  ;  20,30  Seară  de.  teatru  :  „Lenip"
                  -      „    I                                            Să-cnl  (aceji  una  ca  aula  :  Apelul  ;  VUL­  neţii  ;  2(1.00  Radinca/rta  de  seară  :  20.2(1   Transmisiune  de  U  Teatrul  ,,C.  I.  Nnl-
                                                                                                        O  melodie  pe  aniesa  dumneavoastră  ;
                         *t   a  H a           4,00            3,50        CAN:  Umbrele  slrătno)ilnr  uitaţi  |  1.0   21.00  Melodii-magazin  :   22.80  Mnment  taia"  :  21.80  Film  artistic  :   „Vremea   şi  138,  Maz 205  ;
                                                                                                                                       zăpezilor*  ;  23,00  Telejurnalul  de  nn»p
                                                                           NF.A:  Relaicază-lc  dragă  („Mineral")  ;   pnetie  :  2.1.00  De  la  muzica  ti|oară  la   le  ;  28.10  închiderea  emisiunii.
                                                                           nARTlATPNI  :  Cenuţa  —  seriile  I  ji  II:   iar.r,  :  2.02  Melodiile  nopţii.
                                                                           ORĂŞTIE  :  Sărbătoarea  Coreei   („Fla­  PROGRAMUL  II  :  7,45  Muzica  popu­                                                            —  rulmenţi  diferiţi  ;
                        In scopul obţinerii unor  preţuri  cît  mal  avanta­  căra")  ;  „ • « “  („Patria")  ;  GEOAGlU   lară  ;  8.43  Coruri  din  opere  ;  9,30  Raitio-   Vremea
                      joase,  prezentaţi  nucile  la  livrare  pe  calităţi  şi   BAI  i  Călătorie  (n  aprilie  i   CUGIR  :   rariieta  pionierilor  ;  10,05  Suita  „Ihe-
                                                                                         („7  Noiembrie")  ;
                                                                                 Iroleybu.t
                                                                           Primul
                                                                                                        ria*  dc  Dcbuisy  :  10,45  Album  folclo­
                      mărimi.  Dlnmetrul  minim  admis  este  de  32  mm.   SL0KŞ  :  Lumina  verde  („Scbciul")  »  Cine   ric  ;  12,03  Refrene  vesele  ■.  12,45   Din   PENTRU  24 ORE                          Listele  pot  fi  consultate  la  l.M.
                                                                           vrea  *  o  ucidă  pc  Jctsir  („Progresul"):
                      la  calitatea  extra;  28  mm. la calitatea  1  şi  24  mm.   APOLDUL  DL  SUS  :  Şapte  băie|i  ţi  o   iele  mai  cunoscute  melodii  populare  :   Vreme  relativ  nestahil»  cu  cerul  mai
                                                                                                                                13,50
                                                                                                         13.30  Ştiinţă,  tehnică,  fantezie  ;
                      calitatea  a  Il a.                                  Ştrengăriţi  ;  ALBA  IUI-1A r  Lovitura  de   ..Pădure,  aragă  pădure*  —  emisiune  de   mult  noroi,  cind  vnr  cădea  ploi  (cm   Hunedoara.
                                                                           pedeapsă  („23  August")  :  Don  Cabiiel   mutica  populară  t   14,08  Concert   de   porore^   Vini  modciat  cu  intensificări
                        Nucile  trebuie să  fie  întregi, curate,  fără  resturi   („Victoria")  ;  TPIUŞ  s  Robii  ;  ZT.AT   prior,  :  15.tS  „In  Binurejlml  iubit  *  —   din  sua-vest  ţi  vest.  Temperatura   în
                       de  coajă  verde  şi  cu  miezul  sănătos.          NA  :  Diplomatnl  col  ;  Ierburi  amare  :   mutică  njoarj  ;  16.00  „Pe  Murej  ţi  pe   uşoara  scădere  ;  ziua  va  fi  cuprinsă  In­  Telefon  2275.
                                                                           BRAD  :  Femeile  ;  II.IA  :  Fcri|i-vă  auln-
                                                                                                                                16.15
                                                                                                         l irnave"  —  emisiune  de  folclor  ;
                                                                                                                                       tre  12  si  16  giadr.  iar  noaptea  Intre  4
                                                                           mobilul.                      Sfatul  medicului  ;  16.42  Vfi  plac  «ecilo  si  8  grade.
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30